|
|
|
TEHNICI CVASIPSIHOMETRICE
La finele cursului veti cunoaste:
- Metodele cvasipsihometrice utilizate in psihodiagnostic, specificul si valoarea lor de cunoastere;
- Modul de utilizare a informatiilor colectate prin aceste metodein procesul de evaluare psihologica.
1. CHESTIONARELE CA INSTRUMENTE DE PSIHODIAGNOZA.
Chestionarele sunt preponderent utilizate in psihodiagnosticul personalitatii. De aceea termenului i s-a circumscris acest inteles desi sfera de aplicabilitate a chestionarului este mult mai larga. Deocamdata este oportuna o tratare generica a chestionarului, urmand sa facem detalierile necesare cand vom aborda problema psihodiagnosticului personalitatii, intr-un alt manual.
Inceputurile utilizarii chestionarului au avut loc in domeniul cercetarii. Dezvoltata mai intai in Franta metoda chestionarelor s-a extins apoi rapid in America (Schiopu, U, op.cit).
Thomas Kelley nota inca in 1928 ca instrumentul cel mai sarac care a fost introdus in stiinta a fost chestionarul si ca in ciuda dezavantajelor sale aceasta metoda va ramane un auxiliar indispensabil.
Ce putem investiga cu chestionarul:
- Personalitatea (va face obiectul unei tratari separate, intr-un alt manual)
- Opinii, atitudini, cunostinte, nivelul intelectual, competenta intr-un anumit domeniu etc.
Chestionarele sunt formate din intrebari sau itemi. Functie de aria evenimentelor si situatiilor tintite de intrebari nivelul de stabilitate in timp al raspunsurilor este variabil. Este de presupus ca acelasi raspuns va fi dat de un respondent la o intrebare care sondeaza aspecte durabile ale subiectului: '' Te simti bine in compania altora ?''. Un raspuns diferit poate fi dat dupa un timp la intrebarea: '' Sfaturile cui ti se par cele mai demne de luat in seama?''.
Clasificam chestionarele dupa:
I. Tipul de raspuns
1) Chestionare cu raspuns inchis. a) raspuns dihotomic ( Da, Nu sau corect-incorect, sau adevarat-fals); b) raspuns la alegere dintr-un numar finit (da, asa si asa, nu). Sunt foarte usor de prelucrat prin grile sau cu ajutorul unor programe pe computer.
2) Chestionare cu raspuns deschis sau liber. Pot solicita aprecieri, motivatii, opinii sau pot sa solicite completari de propozitii. In acest din urma caz chestionarul imbraca o forma proiectiva. Sunt dificil de prelucrat dar ofera un material mai bogat care permite accesul la aspecte mai subtile ale conduitei.
3) Chestionare cu scari de evaluare gradate.
In realizarea chestionarelor cu raspuns la alegere sau a celor cu intrebari deschise este necesara o schema prealabila a raspunsurilor posibile. Aceasta schema are forma unei scari de evaluare . Chestionarele cu raspuns la alegere folosesc astfel de scari de evaluare a raspunsului posibil la o intrebare ca aceasta: Iti place sa stai singur ? Raspunsuri: foarte mult, mult, mediu, putin, foarte putin. Astfel se apreciaza cantitatea sau intensitatea criteriului considerat. Cand vrem sa apreciem frecventa criteriului folosim scara: intotdeauna-niciodata cu cateva gradatii intermediare: deseori cateodata, arareori.
Chestionarele permit evaluarea atitudinilor fata de evenimentele evocate de chestionar ca indicatori ai opiniilor, preferintelor, valorilor preferate de subiect. (Aceste informatii au relevanta pentru planurile mai greu accesibile ale personalitatii. Oamenii sunt in buna parte asemanatori cu ceea ce prefera, iubesc, admira)
II. D.p.d.v. al criteriului (aspectul psiho-comportamental investigat): chestionare de cunostinte, de nivel intelectual, de creativitate, de personalitate, pentru investigarea sociabilitatii etc.
III. D.p.d.v. al numarului criteriilor evaluate:
-chestionare cu singura scara (unifazice);
- chestionare multifazice.
IV. D.p.d.v. al caracterului unitar-neunitar al sistemului tehnic:
- chestionare avand toate intrebarile de tip inchis sau deschis
- chestionare mixte.
Insusirile chestionarelor
Chestionarele pot fi caracterizate prin structura, extensivitate, adancime, finete, unitate de directie si functionalitatea (U. Schiopu, 1976).
1) Structura=calitatile tehnice + evidenta criteriilor + relatiile dintre ele.
2) Extenesivitatea=numarul de criterii (obiective urmarite).
3) Adancimea si finetea=relatia dintre intrebarile de baza si cele de control.
4) Unitate de directie=masura in care intrebarile contin direct sau latent sondarea convergenta a acelorasi criterii (insusiri sau atribute psihice). De exemplu, in chestionarul de anxietate Cattell toate cele 40 de intrebari sondeaza anxieatea constienta si inconstienta, pe cand cele 187 de intrbari din 16Pf sondeaza 16 factori de personalitate, independenti, neconvergenti.
5) Functionalitatea=faptul de a contine scari de control.
- Chestionarele trebuie sa aiba ca preambul un instructaj care precizeaza cerintele si angajeaza repsonsabilitatea atitudinii respondente.
Conditiile utilizarii optimale a chestionarelor
1. Pretestarea
2. Sa fie scurte si sa nu colecteze informatii ce se pot obtine pe alte cai (documente).
3. Sa contina antrebari clare
4. Sa asigure confidentialitatea
5. Sa fie adecvate nivelului de cultura al subiectului.
6. Sa evite intrebarile depreciative.
7. Evitarea situatiilor sau a termenilor ambigui (ex.: ziua, luna, anul nasterii in loc de data nasterii)
8. Evitarea dublei negatii sau a disjunctiei.
9. Sa fie diminuata "vizibilitatea itemilor" (intuirea facila de catre examinat a raspunsurilor favorabile)
