|
|
|
Depresia - Evolutie si pronostic
Evolutia este recurenta de regula. Riscul recaderii dupa un episod este de 50%, iar dupa trei episoade este de 80%. Media episoadelor in cursul vietii este de patru episoade. Intervalul mediu dintre episoade scade cu cresterea numarului episoadelor (de la 6 ani dupa doua episoade; la 2 ani dupa trei episoade). Remisiunea completa dupa un episod apare la 50% din cazuri in 6 luni.
Factori de risc sunt:istoric de episoade depresive anterior;istoric familial de tulburare depresiva, indeosebi la rude de gradul I; istoric de TS; sexul feminin; varsta de debut inainte de 40 ani; perioada post - partum; comorbiditati somatice (boala Parkinson, diabet, boala coronariana, neoplasm, stadii debut Alzheimer, dementa post -AVC);medicamente: rezerpina, diureticele tiazidice, digitala, metildopa, cicloserina (agent antineoplazic), hormoni (contraceptive orale, steroizi ana-bolizanti), antiinflamatoare nesteroidiene; absenta suportului social; evenimente stresante, negative ale vietii; consum de substante psihoactive.
Factorii care favorizeaza recaderea/numar crescut de episoade anterioare; tratament antidepresiv inadecvat; raspuns partial intreruperea prematura a unui tratament eficient intreruperea intr-un ritm prea rapid a antidepresivelor; ambianta incarcata excesiv emotional comorbiditate somatica si psihica.
Evolutie
Tulburarea depresivi majora poate Incepe la orice etate, cu o etate medic la debut situata la jumatatea anilor 20. Datele epidemiologice sugereaza ca etatea la debut este in descrestere la cei nascuti mai recent. Evolutia tulburarii depresive majore recurente este variabila. Unii indivizi au episoade izolate, separate prin multi ani fara nici un fel de simptome depresive, in timp ce altii au racemi de episoade si, in fine, altii au episoade din ce in ce mai frecvente, pe masura ce avanseaza in date. Unele date sugereaza ca perioadele de remisiune dureaza, in general, mai mult la inceputul revolutiei tulburarii. Numarul de episoade anterioare prexice probabilitatea aparitiei unui episod depresiv major ulterior. Cel putin 60% dintre indivizii cu tulburare depresiva majora, episod unic, se pot astepta sa aiba un al doilea episod. Indivizii care au avut doua episoade au o sansa de 70% de a avea un al treilea episod, iar indivizii care au avut trei episoade au o sansa de 90% de a avea un al patrulea episod. Aproximativ 5%-10% dintre indivizii cu tulburare depresiva majora, episod unic, prezinta ulterior un episod maniacal (adica, prezinta tulburare bipolara I).
Episoadele depresive majore se pot rezolva complet (in aproape doua treimi din casuri), ori numai partial sau deloc (in aproximativ o treime din cazuri). Pentru indivizii care au numai o remisiune partiala, exista o probabilitate mai marc de a dezvolta episoade aditionale sl de a continua patternul de recuperare interepisodica partiala. Specificantii de evolutie longitudinala, cu recuperare intereplsodica completa si fara recuperare interepisodica completa.
Un numar oarecare de indivizi au tulburare distimica preexistenta debutului tulburarii depresive majore, episod unic. Unele date sugereaza ca acesti indivizi vor avea foarte probabil episoade depresive majore aditionale, cu recuperare interepisodica mai redusa, necesitand tratament suplimentar fazei acute si o perioada mai lunga de continuare a tratamentului pentru a atinge si mentine o stare eutimica mai completa si de mai lunga durata.
Studii catamnestice empirice sugereaza ca la un an dupa diagnosticarea unui episod depresiv major, 40% dintre indivizi au inca simptome care sunt suficient de severe pentru a satisface criteriile pentru un episod depresiv major complet, aproximativ 20% continua sa aiba cateva simptome care nu mai satisfac complet criteriile pentru un episod depresiv major (adica, tulburare depresiva majora, in remisiune partiala), iar 40% nu mai au nici o tulburare afectiva. Severitatea episodului depresiv major initial pare a predicta persistenta. Conditiile medicale generale cronice sunt, de asemenea, un factor de risc de episoade mai persistente.
Episoadele de tulburare depresiva majora urmeaza adesea unui stresor psihosocial sever, cum ar fi moartea unei fiinte jubite sau divortul. Studiile sugereaza ca evenimentele psihosociale (stresorii) pot juca un rol mai important in precipitarea primului sau a celui de al doilea episod fie tulburare depresiva majora si un rol redus in aparitia episoadelor urmatoare. Conditiile medicale generale cronice si dependenta de o substanta (in special dependenta de alcool sau de cocaina) pot contribui la debutul si exacerbarea tulburarii depresive majore.
Este dificil de prezis daca primul episod de tulburare depresiva majora la o persoana tanara va evolua in final in tulburare bipolara. Unele date sugereaza ca debutul acut al depresiei severe, in special cu elemente psihotice si lentoare psihomotorie, la o persoana tanara fara psihopatologie prepubertara, este foarte posibil sa indice o evolutie bipolara. Un istoric familial de tulburare bipolara poate fi, de asemenea, sugestiv de dezvoltare ulterioara a tulburarii bipolare.
