Cum inteleg oamenii informatiile legate de fumat si efectele fumatului ?

Cum inteleg oamenii informatiile legate de fumat si efectele fumatului ?

Oamenii se raporteaza la ideea de risc pentru a intelege si a face fata pericolelor si situatiilor ambigui sau incerte pe care le intalnesc. Desi pericolul in cazul fumatului este un fapt real, riscul perceput de oameni nu este unul real sau obiectiv. Riscul asociat fumatului, care este perceput de oameni, reprezinta o estimare subiectiva a probabilitatii consecintelor negative; aceasta estimare este facuta in functie de mai multe caracteristici, precum: experientele anterioare, anturaj, contextul imediat, factori psihologici, factori socio-culturali (Slovnic, 1997).

^{Studiile de psihologie cognitiva si de psihologia sanatatii arata ca modul in care oamenii decid sa se comporte (sa fumeze sau sa renunte la fumat) depinde de modul cum proceseaza informatia despre riscurile asupra sanatatii si de modul cum o inteleg.}

^{Modelul de mai sus, reprezinta grafic modul in care oamenii reactioneaza atunci cand sunt confruntati cu o amenintare asupra sanattii. Oamenii au propriile lor asumptii, modalitati de estimare a riscului (intuitie, propria experienta) si propriile lor modalitati de decizie (rationalitati alternative) care difera de modelele stiintifice. Estimarea riscului propriu in raport cu aceste particularitati este conceptualizata in cadrul unui model explicativ al reactiilor oamenilor la perceperea amenintarilor asupra sanatatii, prezentat grafic mai sus:}

Acest model se numeste Self-regulation model (Leventhal, 1992):

SRM prezinta individul ca fiind proactiv in raport cu amenintatile asupra starii sale de sanatate. Elementele centrale ale modelului sunt:

1.   procesul de evaluare cognitiva a amenintatii

2.   raspunsul cognitiv la perceperea acestei amenintari

3.   raspunsul emotional la perceperea acestei amenintari

^{La perceperea unei amenintari asupra starii de sanatate (ex. simptome, reclame TV, mesaje de amenintarea din partea medicului, prietenilor) oamenii raspund atat cognitiv (evalueaza severitatea amenintarii si construiesc un plan de actiune), cat si emotional (implementeaza mecanisme de reducere a disconfortului emotional generat de perceperea unei amenitari).}

^{Mecanismele cognitive si emotionale se concretizeaza in mecanisme care distorsioneaza estimarea riscului propriu.}

^{Perceperea unui pericol sau a unui risc asupra sanatatii genereaza sentimente de teama si anxietate care sunt deosebit de inconfortabile. Ca urmare, prima reactie a oamenilor in aceasta situatie este de reduce emotiile negative si de a-si redobandi confortul emotional. Aceasta nevoie pune in functiune mecanisme de inlaturare a pericolelor asupra sanatatii:}

^{1.           Un prim mecamism este modificare comportamentului care genereaza pericolul (de exemplu, renuntarea la fumat); in cazul in care modificarea comportamentului nu este aplicabila imediat, sau este dificila, cum este renuntarea la fumat, intra in functiune un al doilea tip de mecanisme, "subtile", de inlaturare a pericolelor si anume}

^{2.           subestimarea riscurilor asociate fumatului sau subestimarea propiei vulnerabilitati la acele riscuri.}

^{Dintre mecanismele "subtile" pe care oamenii le folosesc atunci cand vad consecintele negative ale fumatului sunt:}

^{- negarea si minimizarea riscului (Lazarus, 1983).}

^{Identificam acest mecanism in expresii de tipul: "Acestea sunt situatii extreme"; "Aceste lucruri se intampla foarte rar". Minimizarea subiectiva a propriului risc este un raspuns defensiv in fata amenintarii sanatatii. Minimizarea in estimarea riscului este cu atat mai mare cu cat amenintarea se refera la sanatatea personala si este cu atat mai probabila cu cat amenintarea este mai neasteptata si poate persista o perioada substantiala de timp. Efectele acestei strategii de aparare la care mintea oamenilor recurge sunt: neatentia defensiva (unii fumatori declara ca nici nu vad ce scrie pe pachetul de tiari), uitarea motivata sau procesarea selectiva a informatiei (devenim atenti doar la informatiile care ne convin).}

^{- optimism defensiv (Schwarzer, 1999).}

^{Identificam acest mecanism de aparare in fata amenintarii asupra sanatatii in expresii de tipul: "N-o sa mi se intample tocmai mie", "Bunicul a fumat pana la 90 de ani si a murit de batranete". Optimismul defensiv impiedica individul sa ia decizii corecte pentru a face comportamentele preventive necesare (renuntarea la fumat).}

^{- "falsul consens" (Croyle,  1997).}

^{Identificam acest mecanism in expresii de tipul: "Sunt atatia oameni care fumeaza. Daca fumatul ar fi periculos, nu ar fuma asa multa lume", "Sunt atatia oameni care fumeaza si carora nu li se intampla nimic." "Falsul consens" reprezinta tendinta de a supraestima masura in care ceilalti gandesc si actioneaza ca si persoana in cauza. Cand sunt informati de existenta riscurilor asociate fumatului, persoanele care fumeaza nu se considera ca fiind expuse riscului, deoarece, il considera mai putin serios, trecator, iar comportamentul riscant (fumatul) ca avand o prevalenta mult mai mare.}

Aceste mecanisme se numesc biasari in perceperea riscului datorat fumatului.

Biasare = orice deviere sistematica si frecventa, deci nu accidentala sau ocazionala, de la o norma, stabilita conform unor reguli logice sau pragmatice nearbitrare.

Aceste mecanisme sunt mult mai numeroase. Exemple sunt prezentate in tabelul de mai jos, iar detalii despre biasari sunt prezentate in anexa.