Construirea increderii in sine

Construirea increderii in sine

O arta grandioasa e sustinuta ferm de un fundament al maiestriei tehnice. De pilda, ba­letul cere o stapanire perfecta a plie-ului si a piruetei. Pentru mine, NLP se apropie cel mai mult de fundamentul tehnic al artei intregii fi­inte umane.

Lara Ewing, consultant in managementul international

intelegerea autoevaluarilor

Asa cum temerile si anxietatile pot sta in calea obtinerii succesului, sentimentele negative pe care unii oameni le tra­iesc din cauza autoevaluarii negative si a criticii pot de ase­menea sa constituie niste obstacole. Nimic nu va poate slabi sau deturna la fel de eficient ca interventia autoevaluarii ne­gative. Oamenii folosesc de obicei doua principale procese psihice pentru a se reduce singuri la tacere: construirea de imagini interioare ale esecului si ascultarea unei voci interioa­re care le reaminteste de ceea ce au gresit.

V-ati gandit vreodata la o prezentare iminenta pe care tre­buia sa o tineti si v-ati trezit construind imagini cu dvs. iesind in fata grupului, nervos, si facandu-va de ras? V-ati adresat vreodata cuiva, auzind in acelasi timp o voce care va asalta cu intrebari: "Fraiere - cine te-a pus sa spui asta?' Cei mai multi dintre noi au avut experiente asemanatoare si am deve­nit cei mai rai dusmani ai nostri. Aceste procese mentale ne-au facut sa esuam inainte de vreme.

Sa-l luam de exemplu pe Bill, un barbat care avea o mare problema cu autoevaluarea negativa. Spunea ca de peste un an se simtea trist si abatut. Explorandu-si procesele mentale, a descoperit ca elabora imagini ale tuturor lucrurilor pe care nu le facea bine, apoi comenta in sine cat de ingrozitor de ne­priceput era - utilizand ambele procese chinuitoare mentio­nate mai sus. Cand era intrebat: "Dar ce-ai de spus despre toate lucrurile pe care le faci bine?', raspundea ca succesele existau in mintea sa, dar pur si simplu nu se putea concentra asupra lor. Utilizand tehnicile din acest capitol, a descoperit noi optiuni, atat in ceea ce priveste imaginile interioare, cat si dialogul interior, astfel incat sentimentele de depresie au fost inlocuite cu sentimentul de incredere in sine, ceea ce 1-a ajutat sa devina mai dinamic si plin de succes in echipa sa de la serviciu si in viata personala.

Localizarea vocilor critice

Sa lucram intai cu vocile interioare. Ganditi-va la o anu­mita situatie din trecut, cand ati observat ca o voce interioara va critica sau facea comentarii dispretuitoare despre dvs. in primul rand, transpuneti-va in acea situatie si retraiti-o pe scurt. in timp ce va reamintiti experienta, acordati o atentie speciala acelei voci critice.

in Capitolul VI ati invatat cum sa modificati localizarea unei voci suparatoare, astfel incat sa colaboreze cu dvs. si sa se integreze. De data aceasta dorim sa va invatam o aborda­re diferita. Vocea poate fi sarcastica sau calda, volumul ei poate fi mare sau mic, ritmul poate fi rapid sau lent. Tonalita­tea vocii poate fi joasa sau stridenta. Poate sa sune ca propria dvs. voce, sau poate sa sune ca a cuiva apropiat care v-a cri­ticat in trecut - de exemplu, un parinte sau un frate mai mare ori o alta ruda. Observati-va reactia emotionala in timp ce ascultati vocea.

Experimentati acum cu diferite tonalitati. Observati ce se intampla daca mariti sau micsorati viteza vocii - ca si cum ati schimba viteza la un pick-up. Faceti in asa fel incat vocea sa semene cu a personajelor de desene animate Elmer Fudd sau Mickey Mouse, ori ca o inregistrare computerizata. incer­cati sa o faceti jucausa, sacaitoare sau seducatoare. Observati cum vi se schimba reactia emotionala pe masura ce modifi­cati viteza, tonalitatea sau tempoul vocii, desi cuvintele ra­man aceleasi.

Descoperirea intentiilor pozitive

Sa descoperim acum intentia acestei voci critice, intreban-du-ne ce incearca sa faca pozitiv pentru dvs. Una dintre Pre­supunerile NLP este ca la baza oricarui comportament se afla o intentie pozitiva, altfel nu am continua sa ne compor­tam in acel mod. Puteti presupune ca aceasta voce critica are un scop pozitiv pe care incearca sa-1 indeplineasca si este im­portant sa aflati care este acesta.

Ascultati asadar din nou in mintea dvs. acea voce critican-du-va, si intrebati-o - exact ca si cum ar fi o alta persoana:

"Care este intentia ta in legatura cu mine?' "Ce incerci sa faci pentru mine?' "Ce scop ai atunci cand ma critici?'

Dupa ce ati pus una dintre aceste intrebari, ramaneti tacut si ascultati ce raspunde vocea.

Raspunsurile obisnuite la aceasta intrebare sunt:

"incerc sa te impiedic sa te faci de ras.' "Vreau sa te protejez.' "Ma asigur ca faci ce e bine.' "Vreau sa fii ceea ce poti fi.'

Dupa ce auziti un raspuns din partea acestei voci, obser-vati-va reactia in fata intentiei.

Probabil ca nu apreciati ce va spune vocea sau tonalitatea pe care o foloseste, dar ii apreciati intentia? Daca intampinati dificultati in a accepta ca raspunsul este pozitiv, continuati sa intrebati vocea pana cand intr-adevar gasiti o intentie cu care sunteti de acord. Daca vocea spune, de exemplu: "incerc sa te motivez', atunci puteti intreba: "Cu ce ma ajuta ca incerci sa ma motivezi?' Vocea poate raspunde: "Ei, bine, atunci cand esti motivat, iti finalizezi sarcinile si castigi mai multi bani.' La aceasta puteti raspunde: "Si cu ce ma ajuta sa-mi finalizez sarcinile si sa castig mai multi bani?' Apoi vocea poate sa spuna: "O sa ai succes si o sa te simti bine in pielea ta.' Aceasta este o intentie pe care cei mai multi dintre noi pot cu siguranta sa o aprecieze si pot fi incantati ca o latura a fiintei lor se straduieste sa ii ajute in acest sens.

Daca vocea spune la inceput: "Vreau sa te pedepsesc', pro­babil ca nu veti fi de acord cu aceasta intentie. Cand intrebati din nou: "La ce te-ar ajuta daca ma pedepsesti?', vocea ar putea replica: "Astfel imi vei da atentie si iti vei aminti ce iti spun.' Dupa ce intrebati din nou care este intentia pozitiva, vocea ar putea sa replice: "Vreau sa te feresc de situatiile in care dai gres si te simti rau.' Avem aici, in sfarsit, o intentie cu care cei mai multi dintre noi ar fi de acord, cu exceptia faptului ca este formulata negativ. Ceea ce doreste cu adeva­rat vocea este un lucru pozitiv - ca dvs. sa aveti succes si sa va simtiti bine.

Odata ce ati determinat intentia pozitiva a unei voci criti­ce, primul pas este sa fiti de acord cu ea si sa ii multumiti. De­clarati ca apreciati intentia ei in ceea ce va priveste. "Sunt bucu­ros ca ai aceasta intentie pozitiva in privinta mea. Iti multumesc ca iti doresti acest lucru pentru mine.' Cand procedati astfel, ati parcurs o etapa extrem de importanta. intrucat si dvs. si vocea sunteti de acord cu intentia pozitiva, nu mai sunteti ad­versari. Acum ati devenit niste aliati care pot lucra impreuna pentru a rezolva problema ramasa: si anume ca modul in care vocea incearca sa obtina efectul dorit - cicalind si criticand - va face sa suferiti. Ba chiar aceasta cicaleala si critica pot sa

va faca sa esuati - opusul intentiei sale pozitive, care con­sta in a va ajuta sa reusiti.

Negocierea cu vocea critica

intrucat si dvs. si vocea sunteti de acord cu intentia pozi­tiva, puteti explora acum alte cai, mai la indemana si poate mai eficiente, de a obtine rezultatele dorite de ambele parti. Urmatorul pas in acest proces este de a intreba vocea urma­torul lucru: "Daca ar exista mijloace suplimentare de inde­plinire a acestui scop, care ar fi cel putin la fel de bune - sau poate mai bune - decat ceea ce faci acum, ai fi intere­sata sa le incerci?'

Aceasta este o oferta pe care vocea nu o poate refuza. Daca nu consimte sa aiba optiuni mai bune si mai multe, atunci, in mod evident, nu intelege cu adevarat oferta. Une­ori, o voce crede ca ar trebui sa renunte la ceea ce face acum sau ca va trebui sa utilizeze o optiune cu care nu este de acord. Daca vocea refuza, reformulati oferta si clarificati-o. Cautati optiuni suplimentare cu care veti fi satisfacut doar atunci cand vocea va fi intru totul de acord ca vor functiona mai bine decat ceea ce face in prezent. Continuati cu urma­torul pas doar atunci cand vocea accepta o cautare in comun a unor noi optiuni.

Acum avem nevoie de ajutor din partea laturii dvs. creati­ve - acea parte a dvs. care planuieste si care emite noi idei. Cereti-i sa genereze o sumedenie de idei despre cum ar putea vocea sa-si indeplineasca intentia pozitiva referitoare la dvs., si determinati vocea sa aleaga trei cai suplimentare diferite - cai care vor functiona cel putin la fel de bine sau chiar mai bine decat ceea ce face acum. Acestea sunt noi modalitati prin care va poate creste increderea in sine. Pe masura ce latura creativa genereaza sute de posibilitati, dvs. si vocea le selec­tati doar pe acelea cu care amandoi sunteti de acord ca vor constitui o imbunatatire semnificativa.

Iata un exemplu de functionare a acestui proces. John se plange intr-o seara ca in ultima vreme se simte un pic trist si abatut. Pe masura ce analizeaza aceasta stare, descopera o voce interioara care spune: "Esti o persoana rea.' Cand in­treaba vocea: "Ce intentie ai cand spui asta?', raspunsul: "Vreau sa te fac sa acorzi atentie modului in care interactio-nezi cu altii. in ultima vreme ai fost negativist in relatiile cu ceilalti, si ar trebui sa nu mai fii asa.'

John a fost surprins de acest raspuns, totusi, cand a reflec­tat mai bine, a confirmat ca vocea avea dreptate. In ultima vreme, fusese negativist in relatiile cu ceilalti. A raspuns: "Si cand voi inceta sa fiu negativist in relatiile cu ceilalti, ce voi avea de castigat?' Raspunsul la aceasta intrebare a fost: "Te vei respecta mai mult si te vei simti mai bine.' Apoi el a in­trebat: "Si la ce ma ajuta sa ma respect mai mult?' Raspun­sul la aceasta intrebare: "Atunci cand te vei simti mai bine cu tine insuti, vei fi constructiv in relatiile cu ceilalti, iar rezul­tatul va fi ca vei avea mai multi prieteni si relatii mai bune.'

John a considerat toate aceste lucruri ca fiind informatii pretioase. A realizat sa fusese tentat sa observe de obicei lu­crurile care mergeau prost in viata sa, precum si in viata ce­lorlalti. Si-a dat seama cat de important era sa aiba o voce care dorea ca el sa se respecte pe sine pentru a-si putea imbu­natati relatiile cu ceilalti.

A trecut mai departe si a intrebat vocea daca ar fi interesa­ta de alternative comportamentale suplimentare pentru a-si re­aliza intentia - alte optiuni decat afirmatia: "Esti o persoana rea' - ceea ce, de fapt, agrava problema. Dupa ce au cazut de acord asupra acestei chestiuni, a determinat latura creativa sa genereze noi comportamente. Cele trei optiuni pe care le-a agreat vocea si pe care a fost de acord sa le puna in practica au fost: sa respire adanc si sa zambeasca inainte de a raspunde; sa observe si sa comenteze lucrurile bune facute de ceilalti; si sa il incurajeze pe John atunci cand face bine ceva, observand as­pectele pozitive ale comportamentului lui. John a realizat la

nivel constient ca aceste alegeri vor functiona mult mai efi­cient pentru el decat o voce interioara critica.

Puteti sa negociati de asemenea cu vocea momentul in care va ofera reactia de corectare. Raspunsul primit in timpul exe­cutarii unei sarcini de obicei o saboteaza si interfereaza cu ea, in timp ce mai tarziu, aceeasi reactie de raspuns este mult mai utila. Cereti-i vocii sa va ofere o reactie de raspuns sau suges­tii dupa ce v-ati terminat o anumita sarcina. Multi sportivi de performanta fredoneaza o melodie sau repeta intruna in gand o fraza pozitiva pentru a evita sa fie intrerupti de vocile inte­rioare si pentru a-si pastra increderea in sine. Acesti sportivi au constatat ca este mult mai putin probabil sa auda o voce care ii critica daca in timpul unei competitii asculta un sunet placut in mintea lor.

Ceea ce urmeaza este o adaptare a unei metode numite "Restructurarea celor Sase Pasi', metoda creata de Richard Bandler si John Grinder'. Urmatorul rezumat este oferit ca exercitiu. Ca si in cazul celorlalte exercitii din aceasta carte, cu cat il practicati mai des, cu atat va deveni mai repede o parte integranta a modului in care ganditi si reactionati.

EXERCITIUL 32: RESTRUCTURAREA UNEI VOCI INTERIOARE

7. Vocea critica. Ganditi-va la o situatie in care o voce inte­rioara v-a criticat. Reintoarceri-va in acea situatie si ascultati cu atentie sunetele pe care le pronunta vocea, tonul si tem-poul ei, ritmul in care spune acele cuvinte.

2. Intentia pozitiva. intrebati aceasta voce: "Care este inten­tia ta pozitiva?' sau "Cum vrei sa ma ajuti criticandu-ma in acest mod?', si ascultati-o ce spune. Continuati sa puneti aceasta intrebare pana cand sunteti complet de acord cu in­tentia pozitiva pe care o auziti.

3.   Acceptati si multumiti. Validati intentia pozitiva, fiti de
acord cu ea si multumiti-i vocii.

4.   Rugati vocea sa vi se alature in cautarea alternativelor.

intrebati: "Daca ar exista mijloace suplimentare de a-ti inde­plini acest scop, cel putin la fel de bune - si poate mai bune - decat ceea ce faci acum, ai fi interesata sa le incerci?' As-teptati-va la un raspuns afirmativ din toata inima.

5.   Latura creativa. Rugati latura creativa din dvs., sau una
care are de gand sa va ajute, sa genereze o sumedenie de
comportamente posibile. Vocea va alege trei dintre cele mai
bune, cele pe care le agreeaza si despre care considera ca vor
functiona la fel de bine sau chiar mai bine decat ceea ce face
ea in prezent.

6.   Planificarea viitorului. Imaginati-va ca incercati toate al­
ternativele pentru a afla care e cea mai buna. Daca unele nu
functioneaza asa cum v-ati asteptat, intoarceti-va la Pasul 5
si generati mai multe optiuni. Cand dispuneti de trei posibi­
litati noi agreate de ambele parti, intrebati vocea daca este
dispusa sa utilizeze una sau mai multe dintre aceste optiuni
in situatiile potrivite.

Dupa ce ati castigat rapiditate in realizarea acestui proce­deu, puteti sa sariti pasii, atat timp cat aveti grija sa pastrati functia fiecaruia.

De exemplu, daca o voce are sfaturi bune, dar nu va place sa o ascultati pentru ca tonul este dispretuitor si jignitor, pu­teti spune: "Apreciez ce ai sa-mi spui, dar te asigur ca voi fi mult mai dispus sa te ascult daca o sa folosesti un ton cald si prietenos. Vrei sa faci asta?'

Daca o voce va observa toate greselile numai dupa ce le faceti, puteti spune: "Stii multe despre greselile pe care sunt inclinat sa le fac in aceasta situatie, si despre momentul pro­babil al savarsirii lor. Ai fi dispusa sa te comporti ca un sufleor prietenos si sa-mi spui ce sa fac din timp, in asa fel incat sa am succes din ce in ce mai des?'

Restructurarea este un procedeu foarte sintetic si eficient, care poate fi utilizat intr-o mare varietate de negocieri inte­rioare. Aceleasi principii sunt de asemenea extrem de eficien­te in negocieri sau medieri. in primul rand, cadeti de acord asu­pra intentiilor pozitive sau a obiectivelor. Numai dupa aceea explorati in echipa variantele sau solutiile posibile.

Acum, dupa ce ati cazut de acord cu vocile dvs. interioare si cu ceea ce va spuneti singuri, vi se va parea usor sa ascultati cliseele verbale care va bareaza drumul eficientei personale.

Problema negarilor

Am subliniat in Capitolul I efectul formularilor negative: va fac sa va ganditi exact la ce nu doriti sa va ganditi. Iar cand le transmiteti altora mesaje formulate negativ, ii faceti sa se gandeasca la ce nu vreti sa se gandeasca. Acelasi proces are un mare impact asupra increderii in sine.

Repetati in gand urmatoarele fraze si deveniti constient de imaginile si sentimentele pe care le induc:

"Nu te gandi la cat de rau ai dat-o-n bara in timpul intalnirii.' "Nu fi ingrijorat de ce crede seful despre raportul tau.' "Nu trebuie sa-ti faci griji in legatura cu ceea ce ar putea merge prost in vacanta.'

Asa cum am subliniat in Capitolul I, transformand aceste formulari in altele, legate de ceea ce dorim de fapt, increde­rea in sine se poate imbunatati mult. Si schimbarea acestor formulari pozitive de la persoana a doua la persoana intai poate fi de ajutor. Declaratiile la persoana a doua par a veni de la altcineva, iar din cauza trecutului nostru le vom auzi frecvent pe o tonalitate neplacuta. Declaratiile la persoana in­tai provin din interiorul nostru, deci ne simtim mai aproape de sursa puterii si a capacitatilor noastre, si suntem mai inclinati sa le auzim pe o tonalitate pozitiva.

"Ma intreb cat de bine ma voi descurca maine la intalnire.'

"Ce o sa-i placa sefului cel mai tare din raportul meu?' "As vrea sa stiu ce o sa mearga foarte bine in timpul va­cantei.'

Modificarea generalizarilor

Un alt cliseu de vorbire interioara care poate interfera foar­te mult cu resimtirea increderii in sine este generalizarea. De­claratii cum ar fi: "Nu fac nimic bine niciodata'; "Sunt un pa­rinte mizerabil, jalnic'; "Toata lumea ma respinge in permanenta'; "As putea la fel de bine sa renunt - sunt doar un ratat' distrug increderea in sine deoarece contin si negatii as­cunse. "Niciodata' inseamna "nici o data,' "mizerabil' si Jal­nic' inseamna "nu sunt bun', "respingere' inseamna "nu sunt acceptabil', iar "ratat' inseamna "nu am succes.'

Ce se intampla cu starea dvs. emotionala in timp ce va spuneti una dintre aceste propozitii? Va simtiti lipsiti de spe­ranta. Toate aceste formulari contin, dincolo de negatii, si alt­ceva, foarte daunator. Fiecare contine un tot sau un nicioda­ta, ceea lingvistii numesc generalizari categorice. Daca toata lumea ma respinge, chiar ma aflu intr-o situatie dificila si am cu adevarat motive sa ma simt neajutorat. Daca nu fac niciodata nimic bine, chiar sunt un ratat. Data viitoare cand faceti o generalizare categorica, puteti utiliza urmatoarea metoda pentru a va pune monologul sub semnul intrebarii. Observati cum vi se modifica imaginile interioare pe masu­ra ce parcurgeti exemplul.

Daca spuneti: "Nu fac nimic bine niciodata,' raspundeti prin: "Chiar asa - niciodata? Vrei sa spui ca nu a existat niciodata vreun moment cand am facut ceva bine? Mai con­cret, ce am facut si nu a iesit bine?'

Apoi, puteti realiza ca: "Am facut bine unele lucruri. Am facut de fapt bine multe lucruri. Doar uneori fac boacane.'

Observati cum monologul interior incepe sa schimbe atat continutul, cat si submodalitatile imaginilor interioare. Pu-nandu-va aceste tipuri de intrebari puteti merge de la genera-

lizari categorice despre dvs. insiva la o anumita situatie nesa-tisfacatoare, astfel incat sa va puteti concentra asupra ei si sa o schimbati.

lata un alt exemplu: "Toata lumea ma respinge in perma­nenta.' Observati imaginea pe care o creati cand acceptati aceasta afirmatie. intrebati-va: "Cate persoane se afla in ima­ginea ta atunci cand spui asta?'

Probabil ca sunt sute - sau nici una. intrebati-va apoi: "Cine ma respinge, mai exact?'

Apoi, realizati: "De fapt, doar Mary Lou (de exemplu) e cea care ma respinge.'

Este mult mai usor sa reactionati in fata respingerii care vine din partea unei singure persoane decat din partea a o suta de persoane. Gandul de a fi respins de o singura persoana va lasa intacta o parte mult mai mare a increderii in sine. Un rol important al vocii dvs. interioare este de a crea imagini si fil­me interioare care pot sa va influenteze pozitiv emotiile, aju-tandu-va sa ramaneti plin de resurse, competent si increzator.

Construirea monologului interior pozitiv

Afirmatiile reprezinta enunturi despre dumneavoastra care sunt formulate in maniera pozitiva - cu alte cuvinte, ceea ce doriti sa se intample. Sunt formulate la prezent sau la viitor, ca si cum lucrurile se intampla deja sau se vor petrece curand.

La fel de eficienta ca si formularea enuntului la timpul prezent este folosirea formei cu terminatia ,,-and', sau ge­runziul. Observati diferenta din mintea dvs. dintre "ma simt' si "simtindu-ma', sau dintre "vocea mea suna' si "vocea mea sunand'. Gerunziul va aduce mai multa actiune in experienta si astfel aceasta va deveni mai reala, si va ajuta sa va asociati cu ea, ca si cum s-ar intampla acum. El transforma de aseme­nea imaginile interioare statice in imagini dinamice, care contin mult mai multa informatie.

Merita mentionat si un alt criteriu. Daca faceti o declara­tie care intra in contradictie cu modul in care va percepeti, o veti considera falsa. Prin urmare, fie nu va functiona, fie se va intoarce impotriva dvs.

Daca, de exemplu, va dati seama ca ati fost frecvent nepo­liticos cu altii, afirmatia: "Sunt politicos cu ceilalti' va fi o pierdere de vreme. Totusi, daca o schimbati in: "Pot sa invat sa fiu politicos cu ceilalti', atunci nu va intra in conflict cu concluzia dvs. ca ati fost frecvent nepoliticos.

Iata cateva exemple de afirmatii utile:

invat usor.

in fiecare zi pot sa devin mai amabil si mai prietenos cu

ceilalti.

Sunt un om valoros caruia ii pasa de propria persoana.

Pot sa invat sa ma comport responsabil.

Pot sa ma iubesc pe mine insumi.

Pot sa ma bucur cand ma port cu onestitate in relatiile cu

ceilalti.

Mai intai, trebuie sa construiti o afirmatie importanta pen­tru ceea ce vreti sa deveniti. Apoi, trebuie sa v-o spuneti si sa verificati in interiorul dvs. daca rezultatul este cel pe care il doriti. Daca nu, rescrieti afirmatia pana cand puteti reactiona la ea cu toata fiinta, in mod adecvat, sau negociati putin cu la­tura care o "intoarce impotriva dvs.'.

Afirmatiile va pot ajuta sa elaborati un dialog interior di­ferit, tipul de dialog care va contribui la pastrarea increderii in anumite situatii. Atunci cand va aflati in situatii in care nu sunteti foarte sigur pe dvs., dialogul interior nu va sustine foarte mult.

Benjamin Franklin folosea in mod curent afirmatiile pentru a-si imbunatati sentimentele despre sine. Avea treisprezece vir­tuti pentru care depunea un efort continuu ca sa le mentina con­stante. Aceste virtuti erau cumpatarea, tacerea, ordinea, hotara­rea, austeritatea, harnicia, sinceritatea, dreptatea, moderatia, puritatea, calmul, castitatea si modestia. Avea pana si afirmatii despre aceste virtuti scrise pe o bucata de hartie pe care o tinea in ceasul sau de buzunar, astfel incat, de fiecare data cand se

uita la ceas, isi amintea de perfectionarea vietii sale. Aceasta era o cale de a-si imbunatati zilnic nivelurile de incredere.

Desi in cazul lui Franklin afirmatiile functionau, ele se pot intoarce impotriva unora, si chiar pot inrautati situatia. Unii au mai multe voci interioare, iar unele dintre ele sunt foarte sarcastice si sceptice. Daca va spuneti un lucru frumos, iar o alta voce raspunde sarcastic: "Da, vezi sa nu!', probabil ca veti ajunge la niste imagini care nu va ajuta deloc in directia pe care v-ati propus-o.

Daca ii acordati trairii interioare foarte multa atentie, pu­teti spune cu usurinta daca o afirmatie realizeaza ceea ce do­riti dvs. de la ea.

De exemplu, daca va spuneti: "Pot invata sa fiu mai poli­ticos cu ceilalti', ce raspuns interior urmeaza in mintea dvs.? Ar putea aparea o serie de imagini ale dvs. purtandu-va mai politicos cu ceilalti sau intrebandu-i pe altii, care sunt politi-cosi, cum de reusesc s-o faca, si ati putea fi multumit de aceas­ta noua directie din viata dvs.

Pe de alta parte, s-ar putea sa' auziti o voce interioara chi­cotind, si apoi sa vedeti un colaj enorm cu ocaziile in care ati fost nerespectuos cu ceilalti si asta v-ar face sa va simtiti rau. Daca obtineti un raspuns de acest tip, il puteti folosi pentru a schimba tehnica de restructurare pe care ati invatat-o deja. In­tentia pozitiva a laturii care chicoteste va fereste de falsul op­timism si de dezamagirea care urmeaza in mod sigur. Nu folo­siti totusi afirmatiile pana cand nu faceti astfel de schimbari, deoarece tocmai ati aflat cum se vor intoarce impotriva dvs.

Am mentionat deja doua criterii pentru afirmatii: formu-lati-le in maniera pozitiva si plasati-le in prezent sau in viito­rul imediat.

Transformarea frustrarii in flexibilitate

Urmatorul exercitiu va poate oferi mai multe optiuni pen­tru comportamentul dvs. prin vizualizarea sistematica a unor comportamente alternative. Aceasta metoda poate fi utila in special atunci cand sunteti frustrat si blocat in situatii in care ar fi mai util sa va relaxati si sa dispuneti si de alte variante.

Un manager s-a plans in timpul unui training de negocieri ca nu era atat de flexibila cum si-ar fi dorit sa fie in relatia cu seful ei. A mentionat ca in mod obisnuit era foarte vorbarea­ta si isi exprima opiniile deschis fata de ceilalti, dar se simtea dezamagita ca nu facea acelasi lucru si cu el.

Si-a amintit o experienta din trecutul apropiat, cand fuse­se chemata in biroul lui si i se vorbise despre niste schimbari drastice in responsabilitatile postului ei de manager al unui birou de dactilografie. A ramas tacuta si nu a avut curaj sa ii ofere sefului sau informatiile importante care ii lipseau - in­formatii care ar fi schimbat decizia pe care acesta o luase. in acea situatie s-a simtit pasiva si stanjenita si s-a comportat foarte nepotrivit. Si-ar fi dorit sa se controleze mai bine, sa fie mai echilibrata si mai inteligenta.

Pentru a simti mai intens aceste stari, a incercat tehnica re­alizarii de filme mentale cu trei comportamente diferite in si­tuatia data. in prima imagine, s-a vazut respirand adanc si re-petandu-si: "Mintea - agera, corpul - calm.' in cea de-a doua imagine, s-a vazut trecand la pozitia celuilalt pentru a reusi sa comunice cu seful ei. in cea de-a treia imagine, a in­trebat care erau intentiile sefului legate de modificarea res­ponsabilitatilor postului, si apoi ii oferea informatiile de care avea nevoie pentru a-si rectifica decizia.

Cand a pasit cu adevarat in interiorul acestor filme si a fa­cut repetitii pentru punerea in practica in biroul sefului ei a acestor trei optiuni, a descoperit ca prima sa alegere, sa isi controleze respiratia pentru a se relaxa, reusea cel mai bine sa o aduca la un anumit nivel de confort astfel incat sa poata continua cu cea de-a treia optiune. A doua alegere, desi dese­ori utila, nu o ajuta prea mult in aceasta situatie particulara.

Ca semnal pentru angajarea in acest nou comportament, si 1-a imaginat pe seful ei vorbindu-i de partea cealalta a birou­lui. Si-a imaginat apoi in detaliu ca trece prin acest proces si ca aude o voce spunand: "Sunt in stare. Pot sa fac fata res-

ponsabilitatii suplimentare.' Sentimentele ei despre sine si despre relatia cu seful s-au modificat fundamental dupa ce a aplicat aceasta tehnica.

EXERCITIUL 33: TRANSFORMAREA FRUSTRARII IN FLEXIBILITATE

1.   Situatia in care lipsesc resursele. Gasiti o situatie din tre­
cut in care nu v-ati descurcat asa cum doreati. intoarceti-va
la acea situatie atat timp cat e nevoie pentru a deveni con­
stient de sentimentele pe care le incercati. Etichetati-va apoi
sentimentele. Dati-le un nume, cum ar fi: "confuz', "spe­
riat', "nelinistit', "dezorientat', "timid' etc.

2.   Pozitia observatorului. Detasati-va acum de acel eveni­
ment si comportati-va asa cum faceati in momentul respec­
tiv, in timp ce urmariti acest film, adunati informatii, con­
stient si inconstient.

3.   Alegeti un sentiment. Intrebati-va, cand priviti aceasta
scena, ce emotie sau sentiment v-ar placea sa traiti in acel
context si puneti-i acestui sentiment o eticheta: "echilibrat',
"cu picioarele pe pamant', "ferm', "calm', "entuziast', "sta­
ruitor' etc.

4.   Treceti in revista noi comportamente. Tinand cont de
acea emotie pozitiva, ridicati privirea si imaginati-va reali­
zand in acel context diferite comportamente care ar putea sa
va confere sentimentul pe care il doriti. Vizualizati cel putin
trei comportamente diferite de cel din trecut, alegand cel pu­
tin o optiune scandaloasa si amuzanta - ceva la care nu
v-ati fi gandit in trecut. Nu trebuie sa o puneti in aplicare
niciodata, dar faptul de a va gandi la ea contribuie la flexibi­
litatea dvs. Exersati variante cu fiecare dintre ele si revi-
zuiti-le in consecinta. Rezervati-va timpul necesar pentru a
face acest lucru in amanuntime.

5. Exersati noile comportamente. Asociati-va acum la com­
portamentul la care v-ati gandit prima oara, imaginati-va ca va aflati in acea situatie si deveniti constient de sentimente­le dvs. Cat de puternic va induce acest comportament emo­tia pe care o doriti?

Acum, lasati pur si simplu deoparte optiunea si pasiti in cel de-al doilea comportament imaginat, experimentand aceasta alegere si verificand intensitatea emotiei pe care doriti s-o obtineti din acea optiune.

6.    Comparati optiunile. Care dintre aceste doua optiuni va
induce o emotie mai puternica sau pare a fi cea mai buna ale­
gere? Puneti-o pe primul loc si lasati-o apoi deoparte.
Pasiti acum din nou in optiunea finala, verificand intensita­
tea emotiei induse. Comparati aceasta alegere cu aceea de pe
primul loc si alegeti-o pe cea care vi se pare mai buna.
Daca nici una dintre cele trei nu este satisfacatoare, creati si
mai multe optiuni, pana cand dispuneti de una pe care o
agreati cu adevarat. Dupa ce v-ati ales o noua optiune favo­
rita, auziti o voce interioara plina de entuziasm spunand:
"Asta o sa fac.'

7.      Planificarea viitorului. Aceasta optiune devine automata
daca va ganditi la un semnal exterior care va fi prezent la in­
ceputul situatiei. De exemplu, daca situatia se refera la vorbi­
tul in public, semnalul poate fi un grup de oameni asezati, as-
teptandu-va sa vorbiti, sau podiumul din fata dvs. Daca alegeti
discutia cu seful, semnalul poate fi simplul fapt de a vedea
sau auzi acea persoana. Daca alegeti confruntarea la telefon
cu un client furios, semnalul este tonul furios de la celalalt ca­
pat al firului. Imaginati-va intai semnalul si plasati-va apoi
chiar acolo, in situatie, comportandu-va in noua modalitate
pe care ati ales-o, pentru ca, tacand acest lucru, sa va progra­
mati acel nou comportament pentru situatia viitoare.

Vizualizarea creativa

in acest exercitiu, ca si in multe exercitii precedente, am folosit un procedeu in doua etape pe care nu l-am comentat in mod explicit. Cand vizualizati un obiectiv sau un compor­tament viitor este util sa o faceti de pe pozitia observatorului.

Din aceasta pozitionare este usor sa fiti un "editor de film,' parcurgand rapid o multime de scenarii diferite, eliminand secvente care par inutile, adaugand noi segmente, pana cand aveti un film care arata bine din pozitia observatorului. Din aceasta pozitie, aflati de asemenea destul de multe lucruri despre ce s-ar intampla daca ati patrunde in el, deoarece va puteti vedea expresia fetei precum si celelalte persoane im­plicate in timp ce ruleaza filmul in forma finalizata.

Pentru ca acest film al observatorului sa se transforme in comportament propriu-zis, in lumea reala, este esential sa va asociati cu el si sa preluati pozitia eului, sa treceti prin el pen­tru a afla cum este sa va aflati in interior in timp ce se desfa­soara. Cand faceti acest lucru, realizati de fapt trei actiuni: in primul rand, faceti un test pentru a va asigura ca acest scena­riu este intr-adevar la fel de bun cum parea din exterior. in al doilea rand, s-ar putea ca, parcurgandu-1, sa aflati ca mai do­riti sa faceti cateva mici imbunatatiri, sau s-ar putea sa aflati ca nu v-ati facut un plan pentru un eveniment neprevazut si important si trebuie sa va intoarceti in cabina de montaj si sa o luati de la capat. Iar in ultimul rand, exersati acest nou com­portament, programandu-va sa reactionati automat la semna­lele potrivite, prin modalitatile pe care le-ati proiectat in fil­mul observatorului, adaugand sentimentele, gusturile si mirosurile care fac experientele cu totul reale si irezistibile.

in tot ceea ce a fost mentionat mai sus am presupus ca per­soana este competenta si are nevoie sa se simta in largul ei si motivata in exercitarea acestei competente. Acest lucru este foarte clar atunci cand cineva are trac, de exemplu. Stiti ca persoana este capabila sa vorbeasca fluent in alte situatii, dar nu poate sa se exprime coerent in fata unui public.

Desi increderea in sine e fundamentala pentru exersarea capacitatilor noastre, uneori ne lipseste dintr-un motiv foarte intemeiat: inca nu detinem competenta de a face ceva bine. De exemplu, cuiva ii poate lipsi increderea pentru ca nu a fa­cut niciodata un anumit lucru. Ati auzit vreodata un vorbitor care avea incredere, dar care plictisea pentru ca nu era capa­bil sa prezinte subiectul?

De ce este nevoie pentru a deveni competent sau cu adeva­rat bun la ceva? Ganditi-va la orice sarcina pe care deja o pu­teti face cu usurinta si maiestrie - cum ar fi condusul unui au­tomobil. Va amintiti prima oara cand ati condus o masina? Probabil ca v-ati simtit coplesit de toate lucrurile pe care tre­buia sa le faceti constient pentru a determina masina sa mear­ga pe strada, mai ales daca acea masina avea o cutie de viteze manuala. Stateati acolo incercand sa conduceti, uitandu-va prin parbriz, privind in oglinda retrovizoare, coordonand ambreia-jul si acceleratia si incercand in acelasi timp sa va amintiti re­gulile de circulatie. Poate ca vi s-a oprit motorul de cateva ori inainte sa o faceti sa mearga. Dupa o vreme, ati devenit com­petent la condus, dar acest lucru va solicita inca cea mai in­semnata parte a atentiei constiente. Acum, dupa o perioada de timp si niste experienta, probabil ca puteti sa va urcati in ma­sina si sa conduceti aproximativ o suta de kilometri pe auto­strada fara ca macar sa va ganditi la ce faceti sau unde mer­geti. V-ati dezvoltat o latura a dvs. care poate conduce masina automat si probabil ca in siguranta, fara a trebui sa va ganditi la acest lucru in mod constient. Parcurgeti aceleasi etape ale invatarii de fiecare data cand invatati ceva bine:

Incompetenta inconstienta. inainte de a va gandi sa incer­cati sa invatati ceva, nu sunteti constient de cat de incompe­tent sunteti din perspectiva acestei capacitati; nici macar nu v-ati gandit la acest lucru.

Incompetenta constienta. Atunci cand incepeti sa va for­mati o noua capacitate, deveniti destul de constient de incom­petenta dvs.

Competenta constienta. Puteti deveni competenti din per­spectiva unei capacitati dupa putin antrenament, dar o mare parte a acestui lucru se desfasoara inca la un nivel constient - trebuie sa va ganditi la ceea ce faceti.

Competenta inconstienta. Puteti atinge in cele din urma un punct in care v-ati dezvoltat atat de bine o calitate, incat de­vine inconstienta. O realizati pur si simplu, fara a trebui sa participati constient.

Fiind constienti ca vom trece in mod inevitabil prin aceas­ta succesiune de fiecare data cand invatam ceva, putem sa ac­ceptam si sa fim toleranti fata de greselile inevitabile pe care le vom face pe parcurs.

Multi isi fixeaza niste standarde atat de inalte, incat nu isi permit sa incerce ceva nou, deoarece stiu ca la inceput nu pot realiza nimic. Ganditi-va cum ar fi viata dvs. acum daca atun­ci cand erati tineri v-ati fi interzis sa faceti lucruri noi. Imagi-nati-va ca atunci cand invatati sa mergeti, v-ati fi sprijinit de un scaun, ati fi facut un pas nesigur inainte, ati fi cazut si v-ati fi gandit: "Ei, bine, nu am de gand sa mai incerc; cred ca am aratat ca un adevarat imbecil.' Viata n-ar mai fi interesanta daca ati fi procedat asa; v-ati tari inca de-a busilea. in acele stadii ale tineretii continuati sa incercati pana cand faceati lu­crurile sa mearga. Procedeele NLP de vizualizare nu va vor face perfect intr-o clipa, dar va vor pregati temeinic si va vor impulsiona sa va implicati eficient in situatia in care puteti continua sa invatati. Nu uitati ca utilizarea feedback-ului con­tinuu pe care il primiti ori de cate ori invatati ceva nou consi-tuie unul dintre cele mai importante elemente ale invatarii.

O alta Presupunere NLP este ca nu exista esec, ci doar feedback. Robert Dilts are un prieten inventator care incearca numeroase lucruri care nu functioneaza. Robert 1-a intrebat odata: "Cum faci sa nu te simti descurajat cand incerci atat de multe lucruri care nu merg?' Inventatorul a raspuns: "Oh, atunci cand ceva nu functioneaza, imi dau pur si simplu sea­ma ca e solutia unei alte probleme.'

inca o Presupunere NLP este ca orice comportament este util intr-un anumit context. Cand va programati un nou com­portament iar acesta nu functioneaza cum trebuie, este un in­diciu ca in acel context e nevoie sa incercati altceva. De fiecare data cand incercati ceva care nu functioneaza, vi se ofe­ra informatii valoroase despre ceva ce ar putea merge. Asa cum spunea odata cineva: "Judecata corecta vine din expe­rienta. Experienta vine din judecata gresita.'

Construiti zilnic increderea in sine

O modalitate de a va asigura ca generati in mod consec­vent noi variante comportamentale si ca astfel obtineti incre­derea in sine este sa implementati in viata procedeul transfor­marii frustrarii in flexibilitate ca exercitiu zilnic. Iata cum.

Seara, inainte de a adormi, derulati un film al zilei si al ac­tivitatilor pe care le-ati realizat. Opriti-va atunci cand ajungeti la o scena din film in care nu sunteti complet multumit de com­portamentul dvs. Revedeti acea scena pentru a colecta infor­matii despre ce s-a intamplat si despre obiectivele si intentiile avute. Derulati iar filmul comportandu-va de data asta intr-un mod de care sunteti satisfacut, in care obtineti rezultate mai bune. Adaptati acea scena pana cand gasiti un comportament potrivit. Vizualizati sau auziti apoi un semnal in mediul extern si imaginati-va ca sunteti in acea situatie realizand acest nou comportament. Apeland la acest procedeu, veti construi un comportament cu mai multe resurse pentru viitor.

Este o cale de a va revizui actiunile si de a va schimba comportamentele care nu functioneaza. Posibilul esec se transforma intr-un feedback - feedback legat de schimbari­le si imbunatatirile pe care le puteti face. Utilizarea acestei retrospective zilnice, in modul pe care tocmai l-am descris, va poate oferi un sentiment incredibil de autosatisfactie lega­ta de felul in care actionati in lume - un extraordinar ampli­ficator al increderii!

Sperante si asteptari

Studiind diferitele tipuri de vizualizare pentru modificarea comportamentelor, este surprinzator sa descoperim ca prin vi-

zualizare oamenii obtin uneori schimbari uluitoare, entuzias-mante, in timp ce altii vizualizeaza schimbarile cu rezultate slabe sau inexistente. Situatia celor care reusesc cu succes sa faca schimbari este profund diferita.

Sa exploram propriile dvs. procese de gandire pentru a gasi un alt aspect al modului in care functioneaza acest pro­cedeu. Ganditi-va la ceva care s-ar putea intampla mame. De exemplu, imaginati-va ca ati planuit pentru maine o ex­cursie in aer liber iar buletinul meteo spune ca maine va fi o zi frumoasa. Spuneti-va: "Sper ca maine va fi o zi insori­ta' si observati cum va reprezentati in minte speranta prin imagini, sunete si poate prin cuvinte. Acum spuneti: "Ma astept ca maine sa fie o zi insorita' si observati cum va re­prezentati in minte o asteptare.

Cand comparati aceste doua trairi, fiti atent la urmatoare­le detalii. Aveti una sau doua imagini? Imaginea este statica sau este vorba de un film? Observati localizarea, luminozita­tea, claritatea, intensitatea culorii, dimensiunea, incadraturile etc. Priviti cu propriii ochi sau sunteti un observator? Obser­vati de asemenea toate sunetele sau cuvintele din gandurile dvs. Exista o voce, doua sau mai multe? Sesizati orice alt as­pect distinctiv, cum ar fi localizarea, directia, ritmul, tonalita­tea sau intensitatea oricaror voci sau sunete. Observati mai ales cum difera aceste submodalitati in cazul unei sperante fata de cel al unei asteptari. Cat de puternica este convinge­rea dvs. ca maine va fi insorit atunci cand comparati speran­ta cu asteptarea? Notati-va in gand sau pe hartie calitatile aso­ciate cu asteptarea, deoarece pot fi destul de importante pentru programarea noilor comportamente.

Multi oameni isi reprezinta o asteptare printr-o singura imagine. Ar putea incepe ca o disociere, dar de obicei se in­cheie ca o asociere - privind prin propriii ochi. Deseori, ima­ginea este realist colorata, luminoasa, clara si dinamica. Tot ce se aude este de obicei distinct si clar, o voce reala spune: "Bineinteles ca se va intampla.' Asteptarile par reale.

Prin contrast, majoritatea oamenilor isi reprezinta speranta sub forma a doua imagini - ceea ce s-ar putea intampla si ceea ce s-ar putea sa nu se intample, cu o voce care spune "poate ca da, poate ca nu'. Uneori, speranta constituie o singura imagi­ne, dar una indepartata, neclara, fara miscare si nu foarte colo­rata. Daca va ganditi la ceva utilizand aceste atribute va veti in­doi daca se va intampla sau nu, in timp ce asteptarea este de obicei mult mai puternica si mai reala in mintea dvs.

Utilizand fundalul, continuati acest procedeu. incepeti prin a proiecta un rezultat care se leaga de mai multa incredere in­tr-o anumita situatie. Cum doriti sa va comportati in contex­tul selectat? Poate ca doriti sa aveti mai multa incredere la un interviu pentru angajare. Dupa ce v-ati gandit cum v-ar pla­cea sa va comportati in acea situatie, decideti ca vreti sa fiti calm si relaxat, sa nu transpirati, sa aveti o postura flexibila, un zambet placut, capacitatea de a va exprima cu claritate, cu o voce calma, increzatoare, simtind ca sunteti echilibrat si detineti controlul. Daca doriti sa fiti meticulos, scrieti ama­nuntit rezultatul. Examinati-1 cu atentie pentru a va asigura ca este ceva ce va doriti cu adevarat si merita sa fie obtinut, intrebati-va: "Exista vreun motiv pentru care nu ar trebui sa am acest rezultat?', sau "Am vreo retinere in aceasta privin­ta?' S-ar putea ca in acest punct sa doriti sa negociati cu toa­te laturile dvs. refractare.

Odata ce rezultatul e clar definit, relaxati-va si fiti recep­tiv, incepeti acum sa va vizualizati rezultatul utilizand sub-modalitatile corespunzatoare asteptarii, pe care le-ati desco­perit mai devreme. Aceasta este cea mai importanta sectiune a procesului. Folosind submodalitatile corespunzatoare unei asteptari, ii transmiteti mintii un mesaj, cu o foarte mare con­vingere ca acest anumit lucru va avea loc. Utilizand exemplul legat de interviul pentru angajare, ati putea derula un intreg interviu, de la inceput pana la sfarsit, generandu-l in modul in

care va asteptati sa se intample, cu increderea in sine inclusa prin folosirea submodalitatilor corepunzatoare unei asteptari. Vizualizati rezultatul ca pe o asteptare, pana cand va sim­titi implinit prin el, apoi lasati-1 deoparte si asteptati sa apara. Folosind regulat acest procedeu pentru a produce rezultate utile, va veti pastra o implicare activa in propria evolutie per­sonala.

O trecere in revista a ceea ce ati invatat

in acest capitol, ati descoperit numeroase tehnici pe care le puteti utiliza pentru a va construi increderea in sine. Mai exact, ati invatat cum sa:

Transformati o voce critica intr-un aliat util, descoperin-
du-i intentia pozitiva;

Creati prin brainstorming cai prin care vocea sa isi im­
plineasca intentia pozitiva in moduri mai utile;

Reformulati monologul interior negativ intr-o maniera
pozitiva, cum ar fi o declaratie concreta, pozitiva, la per­
soana intai;

Transformati prin intermediul vizualizarii creative situa­
tiile frustrante in ocazii de a alege;

Creati asteptari pozitive solide si convingatoare.

Ati invatat ca mintea dvs. face intotdeauna tot ce poate, si ca puteti sa va bazati pe ea cand e vorba de aplicarea celor invatate. Puteti utiliza limbajul mintii dvs. pentru a schimba modul in care e programata, astfel incat sa va realizati dorin­tele. Programati-va zilnic o perioada de timp pentru a prac­tica aceste tehnici de crestere a increderii in sine. Nimeni alt­cineva nu o poate face in locul dvs. Dvs. si toate laturile care va compun fiinta o meritati.