|
|
|
Clasificarea aptitudinilor.
Dupa domeniul de exercitare:
Aptitudinea tehnica presupune intuitia fenomenologiei fizice, simtul proportiilor, memorie topografica, reprezentare spatiala, imaginatia spatiala.
Aptitudinea mecanica presupune o buna perceptie vizuala, spatiala si temporala, capacitate de discrimiare, simtul si reprezentarea proportiilor, intelegerea miscarii etc.
Aptitudinea muzicala presupune auzul absolut, simtul ritmului, perceperea analitica a unei combinatii simultane de doua sunete, perceperea si reproducerea melodiilor, capacitatea de traire afectiva, emotionala.
Aptitudinea matematica presupune capacitatea de a intui, de a intelege imediat sau dupa o perioada scurta de timp de tatonare structura de ansamblu a unei probleme, un tip sintetic, global de orientare in problema, putere de abstractie, imaginatie spatiala, simtul corelatiilor spatiale si aritmetice (Ruthe, Krutetki, Skemp, Beraru etc. )
Aptitudinea sportiva presupune capacitate de miscare, ritm, flexibilitate, memoria miscarilor sau kinestezica etc.
Aptitudinea artistica spirit de observatie ascutit, rapid, cuprinzator, legat si imbinat cu insusiri ale imaginatiei, ale gandirii, ale creativitatii.
Cea mai generala clasificare este aceea care imparte aptitudinile in generale si specifice.
Anastasi face remarca, foarte interesanta si pertinenta, ca inaintea probelor psihologice care sa investigheze aptitudinile generale si specifice au existat testele de inteligenta. S-a constatat ca s-au inregistrat diferente intre scorurile la diferite subteste ale testelor psihologice. Astfel, un subiect nu obtine aceesi cota la toate subtestele unei baterii de inteligenta. Acesta a constituit fundamentul dezvoltarii bateriilor multiple de aptitudini de mai tarziu.Testele de inteligenta nu fusesera destinate acestui scop,de a fi fragmentate pe subteste, ci de a fi folosite global. De aceea extragerea unui subtest contravenea conceptului care statea la baza testului in ansamblu, fapt care altera consistenta interna a bateriei respective. Curand a devenit evident ca testele de inteligenta lasau deoparte anumite domenii ale structurii aptitudinale a unei persoane, ca de exemplu: abilitatile mecanice, abilitatile manuale, fapt care a constituit un impuls pentru dezvoltarea testelor de aptitudini. Bineintles ca toate acestea s-au intamplat la comanda sociala tot mai mare venita in psihologia selectiei profesionale. Necesitatea de a face selectie in diverse meserii, posturi, facea tot mai presanta necesitatea unor probe destinate special acestui obiectiv al selectiei profesionale. De aceea este oportun, in tratatarea problemelor teoretice ale aptitudinilor, sa ne referim la teoria factoriala a lui Spearman si, in general, la factorii pusi in evidenta printr-un astfel de procedeu statistic, unde ei au fost de la inceput asimilati aptitudinilor.
Aptitudinile simple sunt acelea care conditioneaza succesul in activitati de complexitate redusa, in meserii simple. Din acest punct de vedere sunt impartite in aptitudini:
senzorio-motori (simple) si
intelectuale (cu un caracter mai complex).
Dupa domeniul de exercitare distingem: aptitudini stiintifice, tehnice artistice, sportive, manageriale, etc.
Aptitudinile stiintifice reprezinta categoria cea mai inalta de aptitudini. Ele sunt cele mai complexe datorita complexitati proceselor si operatiilor intelectuale care intervin in calitate de componente. Aptitudinile stiintifice reprezinta cea mai mare avere a unei natiuni. Exista programe experimentale pentru depistarea conditiilor de formare timpurie a aptitudinilor stiintifice.
Aptitudinea scolara - este definita de Tiberiu Kulsar drept un ansamblu de insusiri care asigura asimilarea cu succes a programei scolare. Are un caracter compozit incluzand, pe langa inteligenta si gandire, si aspecte motivationale.
Aptitudinile tehnice au doua componente: gandirea tehnica si aptitudinea spatiala.
Gandirea tehnica poate fi abordata din perspectiva rezolvarii problemelor tehnice, ca un proces. Gandirea tehnica este o cunoastere generalizata si mijlocita a realitatii, la fel ca orice alta forma de gandire. Ea permite desprinderea relatiilor esentiale, generale si necesare dintre diversele componente tehnice, facilitand intelegerea functionarii sistemelor tehnice.
Gandirea tehnica are urmatoarele particularitati, mai ales in ceea ce priveste continutul sau: are un anumit grad de nedeterminare a domeniului de cautare, caci acolo unde domeniul este foarte determinat, rezolvarea de probleme se face prin mijlocirea unor niveluri mai scazute ale cognitiei, de asemenea implica mai multe posibilitati de solutionare a problemelor tehnice pe cai diferite.
o Are trei componente structurale:
1) componenta notionala pentru ca, in calitate de gandire, ea opereaza cu notiuni, concepte, clasifica, abstractizeaza, generalizeaza;
2) componenta imagistica, figurala este implicata in citirea desenelor tehnice in descifrarea schemelor;
3) componenta actionala, prin care se duce la bun sfarsit rezolvarea problemelor tehnice.
Aptitudinea spatiala se refera la capacitatea de a opera in spatiu, de a intelege modificarile pe care un corp le poate inregistra prin miscarea sau rotirea sa in spatiu, in absenta perceperii directe a acestor modificari.
Dintre aptitudinile artistice trebuie sa amintim aptitudinile implicate in artele spatiului - pictura, sculptura, gravura si in artele timpului (in arta dramatica, muzica, coregrafie, literatura, cinema).
Aptitudinile sportive
T. Kelley clasifica aptitudinile dupa urmatoarele criterii:
a. dupa abilitatile de operare cu relatii spatiale;
b. dupa abilitatile de operare cu relatii numerice;
c. dupa abilitatile de operare in plan mental;
d. in functie de memorie;
e. in functie de tempoul miscarilor si al perceptiilor.
Un alt autor, Revers, clasifica aptitudinile dupa formele in care se manifesta inzestrarile native, distingand:
- aptitudini reproductive;
- aptitudini aplicative;
- aptitudini interpretative;
- aptitudini productive;
- aptitudinea scolara.
Totodata, imparte aptitudinile in specifice (pentru matematica, muzica, etc.) si complexe generale, asa cum ar fi talentul filosofic.
