|
|
|
φterapia φanalitica e cea m veche forma d φterapie si s-ar putea spune c e cea m imp in mas in care majorit φterapiilor actuale s-au dezv din φA, fie in prelungirea φana, fie impotriva ei.
φA nu a avut in spate preconceptii teoretice, nici φ, nici filosofice.
Freud - neurolog - a descoperit inconstientu intamplator dat colegului sau mai in varsta J.Breuer care a tratat prin φterapie o pacienta nevrotica, cu rezultate bune. Breuer si Fr au constatat ca nevroza e φgena, doar o tulburare fctnala.
Concluzia lui Fr" exista o sexualitate infantila care are an stadii d dezv si fantasmele legate d ac sunt cele care produc simptomele nevrotice la adult.
Caract/trasaturi
In φA "vindecarea" tb inteleasa ca maturizarea φca ptr ca asa cum spunea Jung nevroticii sufera d infantilism si at vindecarea nevrozei nu e altceva decat reluarea proc d dezv si maturizare, reluare p care o face posibila φA.
In φA nu intereseaza disparitia simptomelor, ci proc d maturizare.
"Vindecarea" diferit d disparitia simptomelor, = maturizare φca.
φA nu s adreseaza doar celor bolnavi φci. E profitabila ptr cei care vor sa isi mareasca performanta in viata.
Φpatologia φanal - teoretizarea practicii φanal, φA e o teorie a conflictului φic. φA nu a avut preconceptii teoretice ci a pornit strict empiric.
Φpatologia e strict o teoretizare a practicii φanal.
Prima forma d conflict φic inregistrata d Fr a fost legata d sex. S ref la an tendinte sex neacceptate cult si normele cult. Dp Fr, nvroza, fie ca e isterica, fie ca e obsesionala, are la baza conflicte legate d tendintele incestuoase. P mas c s-a dezv teoria φanal, au intrat in campul teoriei alte forme d conflict care nu mai erau conflicte intre aspecte d sex si normele cult.
Unul dintre discipolii lui Fr, Alfred Adler reconsidera t freudiana asupra nevrozelor si atribuie imbolnavirea nevrotica unui alt conflict, un conflict dintre tendinta d autoafirmare si simtul soc.
Carl Jung are si el o alta teorie asupra nevrozei care in esenta consta in ideea ca nevroza apare at cand din constiinta lipsesc an arhetipuri.
Au aparut t ale nevrozei care au luat in consideratie agresivit care ramane un domeniu neglijat d Fr in ciuda eforturilor din a 2-a parte a vietii. Mai ales americanii s-au ocupat d conflictul dintre agresivitate si normele cult.
Ex: Heins Hortmann consid ca agresivit juca un rol f imp in etiologia nevrozelor.
Φ sinelui a lui Kohut introduce in campul teoriei alte forme d conflict: conflicte leg d narcisism: nevoile noastre nacrisiste spun ca intra in conflict cu alte nevoi vitale instinctuale cat si cu nevoile noastre d dependenta p d o parte si d independenta p d alta parte.
Prin urmare, p parcursul dezv φA, terapia φanal si φpatologia φanal s-au dezv cu noi forme d conflict, conflictul lui Fr e conceput astazi ca un caz particular.
φA s ocupa m recent nu numai d disctiile φce descrise, s ocupa si d desfas care deriva dintr-un deficit d str2 a φ din 1 copilarie.
Simptomul nevrotic reprez dpdv φanal o solutie la un conflict φ, el e consiliabil. Sindromul nevrozelor si trasat d caracter nevrotice sunt formatiuni d compromis care incearca sa satisf in ac timp tendintele aflate in conflict.
Simptom nevrotic = o formatiune d compromis rezultata din prelucrarea φca a unui conflict inconstient.
Nevroza = o disfct acceptabila cu care s poate trai, cu care t poti acomoda.
Psihoza = nebunie.
φ constiintei s ocupa cu fen φce care sunt accesibile observatiei directe, putem sa luam cunostinta in mod cst cu ac fen.
Φ inconstientului stud ac fen2 care nu sunt accesibile in mod direct constiintei ci doar datorita interventiei interpretarii tip φanal. φA inconst nu anuleaza φ constiintei, ci o completeaza.
Primele continuturi ale inconst descoperite d Fr sunt d nat instinctuala, adica sex si anume e vb despre acele aspecte ale sex care nu sunt acceptate cult, aspecte ale sex infantile umane, asa cum s manifesta pn la varsta d 6 ani. In gen e vb despre tendinte sex perverse si incestuoase. Acestea sunt supuse unei reprimari cult.
La Adler continuturile sex ale inconst isi pierd din imp, aproape ca dispar si sunt inlocuite cu continuturi soc ale inconst, respectiv d aspecte ale dorintei d autoafirmare p d o parte si p d alta parte un alt continut - complexele d inferioritate.
Un alt continut al inconst descoperit d Jung e inconst colectiv. Inconst colectiv e acea zona a inconst care nu mai tine d experienta individuala realiz, ci e vb d o experienta a speciei legata d situatii cruciale care s transmit ereditar. φA jungiana dem ca alaturi d continuturile inconst colectiv - arhetipurile - care ar proveni din experientele fundam ale omului ca specie.
Ex d arhetipuri:
Dp 1920, Fr accepta forme d inconst care nu au leg cu sexualit: supraeul e o instanta φca inconstienta care incorporeaza val si norme cult. Ele s form in copilarie pn la 5 ani prin interiorizarea af si p deplin constienta.
Inconst d care vb φA inconst s imbogateste cu noi continuturi iar o alta tendinta e tendinta desexuaslizarii inconstientului.
Melanie Klein - cel m imp φanal dp Fr - a facut 2 analize si a evolutionat φA. Vb despre un inconstient al desex.
Inconst φ reprez un fact dinamic. Inconst nu tb perceput ca o arhiva in care exista continuturi pasive, ci e vb despre un dom dinamic activ a caror tendinte pp e patrunderea in constiinta, d aceeea d la ac trasat φA devine φ dinamica.
φA aplicata - acea ramura a φA care cerceteaza fen cult ptr a descop dimens inconst. Inconst e prezent si activ numai in φ oamenilor "sanatosi", el e activ sin in φ creatorilor.
φA aplicata e dom care stud operele cult cu scopul d a construi.
Dom cel m frecv al φA aplicate a fost lit.
Emin a fost supus unei interpretari φanal d C-tin Vlad.
Una din capodoperele lit univ, in care Fr inreg prezenta compl Oedip, e Hamlet d Sh. Ac motiv apare si in Oedip rege d Sofocle sau in Fratii Karamazov d D.
Inaintea φA, ip2 hamletiene s-au orientat s-au orientat p 3 directii:
o Ip subv: reprez d autori precum Goethe, Coleridge, Schlegel, atribuie inhibitia lui Hamlet unei slabiciuni a nat sale. Dp Goethe, ac ar consta in "hipersensibilizare"; dp Coleridge, in hiperatrofierea facultatilor contemplative; dp Schlegel, in lasitate si nehotarare, marcate d o "cicumspectie a reflexiei"
o Ip obv: care, in esenta, deriva din neputinta lui Hamlet d a act ptr a-si razbuna tatal din dificultatea misiunii, care ar putea descuraja p oricine
o Ip spirituale: Hamlet s-ar indoi d justificarea morala a razb, ceea ce-l inhiba fiind comandamentele moralei crestine, sau ar prefera pedeapsa legala primitivei razb familiale.
Interpr φanal propusa d Fr porneste d la obv unui detaliu semnif, si an d la faptul ca Hamlet era nehotarat si inactiv intr-o sg privinta: pedepsirea unchiului sau, care i-a ucis tatal si s-a casatorit cu mama sa, misiune p care i-o incredinteaza spiritul tatalui sau intr-o scena impresionanta. In afara ac sit, Hamlet il ucide fara ezitare p Polonius, care-l spiona din spatele unei draperii, sau planuieste cu sange rece moartea curtenilor pusi sa-l suprime.
φA expl ac comp contrastant cu restul pers-it printr-un confl inconst. Dp Ernest Jones, unchiul lui Hamlet, Claudius, a realiz dorintele cele m.ascunse ale lui Hamlet, adica tocmai dorintele oedipiene inconst d a-si ucide tatal si d a s casatori cu mama sa. Intr-un sens, a-l ucide p unchiul sau ins ptr Hamlet, d fapt, a s sinucide in c are m.profund. d aici ezitarea sa. Cu alte cuv, Hamlet ar fi un isteric, caract d un compl Oedip nerezolv. S-ar parea ca Shakespeare a scris Hamlet a putin timp dp moartea tatalui sau, starea d doliu reactivandu-i sentim infantile nutrite fata d aceasta.
Hamlet e visul lui Sh, imbinand elem reale cu elem fantasmatice. Asa cum s intampl in vis, visatorul apare ca print - fiul regelui. Ca in realit, tatal sau, regele, a murit. Insa trecerea sa in nefiinta nu s-a produs nat, ci a fost provocata prin otravire d catre un rival care dorea sa-I ia pozitia si fem, ceea c reprez deghizarea, prin deplasare (asupra unei rude), a dorintelor infantile oedipiene ale scriitorului.
In Ro φA a fost receptata in mod sincron, adica fara mari intarzieri. Autori ro p la 1910 publica in Franta carti despre φA, ac mom reprez in pl european mom in care φA abia incepe sa depaseasca granitele Vienei si sa se raspandeasca.
Prima trasatura: sincronicitatea.
A 2 caract: pp promotori ai φA in per interbelica au fost medici, asta spre deoseb d Franta, unde in aceasi per medicii au fost rezistenti la φA, φA fiind introdusa d orientarile literare, nu de medici.
Intre 1913-1940 s-au sustinut in Ro m.m d 10 lucrari d doctorat cu teme d φA la fac d medicina. Ac e un fen surpinzator si ptr Ro si ptr restul europei (?).
Cei mai cun medici: C-tin Vlad ("Emiescu dpdv φanal"), Ion Popescu Sibiu ("Doctrina lui Fr" - lucrare d doctorat; a luat premiul acad ro in 1932).
A 3 caract - pers-it2 cult s-au aratat rezervate fata d φA exceptiile putin numeroase.
C-tin Radulescu Motru in "Personalismul energetic" apreciaza contributiile φA.
Cea m.imp personalit care s rap la φA e L.Blaga, care scrie art2 d popularizare dedicate φA, dar nu numai atat. El va scrie piese d teatru inspirate din id φA, in piesele Ivanca si fapta. El sustine ideea conform careia nevroza ar fi fost provocata de reprimarea sexualitatii si ca in momentul in care personajul isi gaseste libertatea sexuala dispare nevroza.
Tot Blaga include in filos sa idei d sorginte φanal, ideea d incosnt dar nu in varianta freudiana, ci jungiana, el va vb despre inconst colectiv rom si va incerca sa imbine φA jungiana si filos culturii.
Tabloul φA in Occident e dif d Ro care in pofida unui inceput f bun ....
In Occ φA a avut o dezv continua si organica, organica in sensul ca φA e produsul cult occidentale care a infl considerabil ac cult. Chiar at cand in per 2 razb mond totalitarismul fascist a interzis φA. psihanalistii occidentali au putut emigra in SUA unde si-au continuat activit. Faptul ca astazi SUA sunt imp ptr ptr φA s dat si emigratiei φanaliticilor europei in SUA. In Occ φA a reprez in sec 20 un reper esential care a infl nu numai φatria, φ dar a infl f mult mentalitatile nespecialistilor.
Ex: revol sex in anii 70-80 are printre sursele sale si cunostinte despre φA care au contribuit considerabil la lib sex si mai ales la elib sex a femeii.
Manifestari d φA in Occ:
e prezent in invatamantul liceal
in manualele d φ exista capitole dedicate φA
in Franta in invat superior exista fac d φ unde φA e majoritara.
instit φ/φatrice in care φA e reprez. .Dolto a infiintat asa num "case verzi" in care in scopuri profilactive veneau mame cu nou-nascuti ptr a vb despre nastere
prezenta φanal in institutii
bogatia publicatiilor φA
prezenta asociatiilor profes ale φanalistilor sau soc d φA care contin institute care form φanalisti.
In Franta exista 27 d soc si 6000 d φanalisti.
Asoc φanal internationala
Exista o A.I. care regrupeaza soc nationale. API intemeiata in 1910 e d orientare freudiana si e cea m.imp.
Grupur rom d φA e asociat la ac API (IPA).
Dc φA relativizeaza notiunile d "boala" si "sanatate φca", at si notiunea medicala d vindecare capata alt sens. Pornind d la deviza terapeutica a lui Fr, "acolo unde a fost Se-ul tb sa vina Eul", dpdv φanal, vindecarea echival cu maturizare φca, asa cum nevroza echival cu infantilismul (Jung). Prin constientizarea continuturilor φce inconstiente, Eul dobandeste autonomia necesara indeplinirii rolului d instanta d comanda si control al pers-it, reusind sa medieze intre cerintele realit externe si cerintele realit int (instinctele, Supraeuri).
Dp M.Klein, indicatorii unei pers-it φce mature ar fi:
o capac d a accepta gratificatii substitutive ptr dorintele infantile
o capc d a trai placerea intr-un mod neconflictual, ceea c, impreuna cu primul aspect, ar da continut maturitatii emotionale
o echil intre viata int si adaptare la reabilitate.
φA si comunism
In timpul comunismului φA a fost elim. Ac respingere a fost mentinuta pn in ultimele zile ale comunismului.
Genetica, sociologia, antropologia filosofica, φA si filosofia existentialista.
Dc multe discipline au fost recuperate, d ex genetica, sociologia, φA nu. φA a fost respinsa datorita caracterului subversiv.
In ce consta opozitia φA fata de comunism?
a) modul de a concepe omul: in timp ce sist soc comun concepe omul ca totalitate, ca specie, φA s ocupa d om ca individ si pune acc p binele individual si nu p cel colectiv. In conceptia φA binele colectiv nu poate exista decat ca o rezultanta a binelui individual. Ac fapt a constit unul dintre motivele respingerii φA.
b) Comunismul si ideologiile. Cf ac conceptii omul e infinit modelabil si e suf sa schimbam cond soc si cult ptr a obtine un alt tip de om. In φA e acceptata si recun existenta naturii umane, adica omul are lim biol si φ peste care cult nu poate sa treaca fara sa produca grave disfctii φce si biol. Ptr Fr nevrozele sunt boli de integrare soc. In mom in care cult cere prea mult d la individ apare nevroza. Nevroza = boala prod d soc prin incercarea modelarii.
c) Comunism ca sist central conduce la infantimizarea individ. Controlul absolut p care il are statul asupra vietii individuale transf individul dependent de statul parinte => comun creaza dependenta max si infantimizare. φA isi propune sa maturizeze indivizii si sa le ofere autonomie mentala. Un individ care a trecut printr-o φA reusita va fi capabil sa-si apere interesele, nu poate fi manipulat.
Concluziv, dpdv al φA per d 50 d ani d comunism a constituit un mom d stagnare si d rupere a Ro d ext european in care φA s-a dezv puternic.
Noutatea adusa d φA consta in % : intre sanatate si boala φca diferenta e doar d grad, si nu d nat. Ac idee despre deoseb doar graduala intre sanatate si boala φca e esentiala ptr trecerea d la φpatologie la φ starii d sanatate si d la φpatologie la φA aplicata.
Toate orientarile φanalitice, indiferent d contraindicatiile dintre ele utiliz ac idee ca un principiu d baza. In toate orientarile φanal s construieste o φ a starii d sanatate pornind d la constatarile clinice si d la teoretizarea lor intr-o φpatolog. Ac idee a contrariat f mult si poate contraria si astazi, si a fost una dintre ideile cele m contestate ale φA, in special la niv profanilor. Contestarea s bazeaza p reactia noastra narcisica la afirmatia implicita ca toti oamenii ar aea disfctii φce.
Ca om d stiinta, ca pers-it cu formatie riguroasa, Fr nu putea sa avanseze o astfel d idee fara a o intemeia p baze solide. Premisele d la care porneste Fr: el constata ca intre sist nevrotic care tine evident d starea d boala φca p d o parte si anumite fen2 φce ale starii d sanatate, cum ar fi visul, si actul ratat, intre ele exista o id d str p d o parte, dar si o id d continuturi, p d alta parte.
Ac fen2 au fost stud m intai in studii asupra isteriei, simptom nevrotic (lucrarea d inceput a φA), apoi visul in "Interpretarea viselor" si in sf actul ratat in "φpatol vietii cotidiene"
Simptom, vis si act ratat au p str id. In fc din ele exista un CM, respectiv ceea c noi inreg in mod constient. Exista si un CL care n da sensul fen respectiv, dpdv al formei.
Dpdv al CL toate ac 3 fen sunt caract d dimens interzise cult, neacceptate cult, care sunt prin urmare reprimate, impinse in inconstient si care departe d a se resemna cu ac situatie d marginalizare, continua sa incerce sa s manifeste la niv constiintei. Ac manfest e insa posibila doar in forme deghizate, modif.
Ex: simptom nevrotic: luat din "Introd in φA" unde Fr descrie act compulsiva a unei paciente care proceda in felul %: d m.m ori p zi trecea din camera ei in sufragerie, s aseza la masa, chema fem d serviciu, ii dadea o insarcinare oarecare sau o concedia, o trimitea inapoi fara sa ii dea o insarcinare. Din asociatiile pacientei Fr deduce % CL care expl CM. In urma cu 10 ani ac doamna s casatorise cu un domn m.m in varsta, care in noaptea nuntii incercase d m.m ori fara succes sa realizeze actul sexual trecand din camera lui in camera sotiei. Dimineata ptr a evita o situatie jenanta in fata femeii d serv toarna peste cearceaful nuptial o sticla cu cerneala rosie. Simptomul pacientei reproducea ac scena, incercand parca sa s convinga p sine si p fem d serv ca nu avea de ce sa s rusineze.
Conflictul care sta la baza: p d o parte e vb d cerinta morala a fidelit, desi despartiti prin fapt pacienta nu divortase legal, iar p d alta parte, ca tendinta reprimata era dorinta fireasca a pacientei d a-si reface viata si d a trai plenar existenta.
Ex d vis: 1 vis
interpretat d Fr in maniera φanal: visul despre injectia facuta Irmei. Ac
vis a fost avut d Fr in 23-24 iulie 1895. In seara respectiva Fr s culca
preocupat d destinul unui tratament despre care nu era p deplin convins ca
merge bine. Un prieten de-al sau, care apare in vis sub numele d Otto, o
intalnise p ac pacienta undeva la
Ex act ratat: "Ne vedem luna urmatoare", in loc d lunea. - neplacerea d a o revedea p pacienta.
Si actul ratat, care e una din manifest cotidiene ale inconst la care avem acces cu toti, are ac str, adica are un CM si CL, care s expr in mod deformat prin ac CM. In cazul actului ratat exista un CM prin care s expr o dorinta inconst care in cazul exemplului nu e acceptata nici d etica profes si nici d orice fel d alta etica ptr ca nu ii comunici nimanui lipsa ta d disponibilitate ptr a te intalni.
Concluzie: dc visul, actul ratat, p d o parte si simptomul p d alta parte au ac str si in principiu aceleasi CL asta ins ca intre simptom si fen φce care tin d sanatate, deoseb e doar d grad, si anume, deoseb consta in %: in timp c simptomul afecteaza durabil si uneori in mod grav fctnarea φca, visul si actul ratat o afecteaza pasager si in mod superficial.
Fr face deoseb cantit intre starea d sanatate si starea d "boala", ceea c adesea s uita.
Reactia ist la ac idee freudiana
Desi in ist medicinei nu Fr e primul care introduce conceptia gradualista totusi doar ideea sa a starnit o opozitie atat d >. Nimeni nu a reactionat si nu reactioneaza vehement fata d afirmatia ca anumite boli organice, cum ar fi hipertens arteriala sunt provocate d simple variatii cantit. In schimb, in mom in care Fr a introdus ac conceptie gradualista in φ si φpatol protestele au fost extrem d puternice. D fapt, c afirma Fr prin ac idee: afirma ca toti oamenii, inclusiv oamenii sanatosi au inconst. Inconst oamenilor sanatosi s manifesta asem, desi nu identic, cu inconst oamenilor bolnavi. Actele ratate sunt simptomele nevrotice ale omului sanatos.
Modul in care ac idee s manifesta la continuitorii lui Fr
Jung si M.Klein care preiau ac idee si o agraveaza in sensul ca fata d modestul Fr care spunea ca toti avem in noi germenele nevrozei, cei 2 sustin ca fc dintre noi avem in int germenul psihozei.
In conceptia lui Jung psihoza e cauzata d coplesirea eului, d catre continuturile inconst colectiv (arhetipuri). Psihoza = incapac d a mai distinge dintre realit int si cea ext. jung a constatat ca in toate produsele cult s manifesta arhetipuri. (m.m in carte).
Dp M.Klein fc individ trece, parcurge in dezv sa ontogenetica an stadii in care predomina proc psihotic. Astfel, pozitia paranoida caract primelor 6 luni d viata ale oricarui individ uman. Particularit2 ac faze sunt intalnite si la adultul psihotic. Pulsiuni agresive f puternice, ob partial (mama=san) si clivat (impartit) in ob bun si ob rau, introectia si proectia reprez proc φce predominante. Angoasa f puternica e d nat persecutorie. Individul care devin la maturitate psihotic are fixatii in ac stadiu timpuriu d dezv.
La jung si M.Klein si psihoza e deosebita doar gradual d starea d sanatate.
Concluzie: Dpdv φanal sanatatea si boala φca, atat in ceea c priveste nevroza, cat si in ceea c priveste psihoza, sunt d fapt simple constructe mentale care descriu capetele ideale ale unui continuu φic. Ele sunt un fel d +/- infinit ale φicului. Intre ac lim exista o infinitate d pozitii m. apropiate sau m. departate d limitele extreme intre care deoseb e doar d gr, cantit si nu calit.
Dc intre boala si sanat φca deoseb nu e calit, ci doar d gr, cantit, at (Fr) putem sa utilizam boala φca ca un model ptr a intelege m.bine proc2 φce ale starii d sanat. Ac lucru e posibil datorita faptului ca fen2 φce patologice sunt m.accesibile cunoasterii prin an simplificari, prin an exagerari care permit o m.buna cunoastere.
Fr: "fenomenele normale si cele care s apropie d normal reprez fen d stud m.p fav decat cele anormale"
Fr expl religia totemica prin fobia copiilor fata de animale
Fr fol un fen nevrotic, si an fobia copiilor d animale ptr a explica religia totemica. Fobia infantila e un fen care tine d φpatol care consta in dezv la o an varsta a unei fizici inexplicabile fata d an anim cu care d obicei copilul respectiv nu a avut experiente negative. In an cazuri exista totusi si astfel d experiente neg.
Ex: Micul Hans care dezv o fobie fata d cai. El s temea ca nu cumva calul sa-l muste p strada, iar cand fobia s-a agravat s temea ca nu cumva calul sa intre in camera lui si sa-I fata rau in ac. mod.
Fobia d caini: un baiat d 9 ani care suferea d 4 ani d fobie d caini si cand intaln un caine p strada incepe sa planga si sa strige: "Draga caine sa nu-mi faci nimic ptr ca voi fi cuminte". Adica a fi cuminte ins sa nu mai cante la vioara (masturbare) activit interzisa d tatal sau.
Cazul micutului Arpaz (caz descris d Ferenczi), care a patit %: la varsta d 4 ani, incercand sa urineze in cotetul gainilor o gaina l-a ciupit d penis. Apoi s-a identif cu animalul agresor si s-a inchipuit ca e el insusi o gaina, nu mai vb (caraia, cotcodacea), iar dp ce si-a recapatat graiul - sg sub d interes erau gainile. A dezv si un joc agresiv la adresa gainilor: isi imag taindu-le gaturile. Si ac fobie s explica dpdv φanal prin ambivalenta af fata d tata in faza complexului Oedip (3-5ani) - tatal, p langa sentim poz p care l insira copilul, in ac timp trezeste si sentim neg. baietelul il uraste p tata si incearca sa-l elim in concurenta ptr mama.In ac cazuri d fobie, lat neg a sentim fata d tata, e deplasata asupra unui ob d substitutie (anima), ceea c ii permite o m.buna convietuire in realit fam, cu tatal.
In conceptia φA, actele ratate sunt fen φce, care rez din interferenta a 2 intentii: una constienta si alta preconstienta sau inconstienta. Tendinta constienta reprez tendinta perturbata, in timp ce a 2-a reprez tendinta perturbatoare.
Clasif a.r.
Fr le grupeaza in 3 categ, fc categ avand un criteriu propriu.
1. rel dintre tendinta perturbata si tendinta perturbatoare, adica m. exact, rap d forte dintre ac 2 tendinte in conflict
o prima subgrupa e aceea in care tendinta perturbatoare
inlocuieste complet tendinta perturbata. Ac prima subgr dem ca dpdv al inconst
a.r. e un act reusit: tendinta subiacenta, reprimata, isi ia p deplin revansa,
manifestandu-se integral in pl discursului. Ex: un act ratat facut d
presedintele Senatului din Viena lui Fr, care , vrand sa deschida sedinta,
rosteste surprinzatoarea propozitie "declar sedinta inchisa", tradandu-si
astfel, fara echivoc, lipsa d disponibilit ptr activit din ziua respectiva.
A 2 subgr reuneste acele a.r. in care intalnirea dintre tend const si cea inconst/preconst produce un compormis m.m sau m.p. clar. Ex: analizanda vb despre incapatanarea sa si, dorind sa fol cuv "obstinatie", a rostit "obstinenta". Ac hibrid provine din intaln cuv obstinatie si abstinenta, deoarece pacienta traversa o per d abstinenta sexuala.
Dp criteriul nat activit const perturbate
rostirea gresita constit un subgrup. Ex: actul ratat facut d Satekel. Acesta ii saluta p cei 2 pacienti care veneau din Triest folosind numele celuilalt, Peloni in loc d Ascoli. Tendinta subterana care s satisfacea prin ac act ratat era d a s pune in val fata d fc dintre cei 2, aratandui-le astfel ca e un φterapeut vestit, p care il solicitau numerosi pacienti veniti din strainatate.
scrierea gresita, particularitatea ac subgrupe consta in faptul ca eroarea ramane materializata in scris, ceea c o face m.usor demonstrabila. Ex: printre insemnarile lunii sept a anului resp, Fr gaseste data d 20oct, ceea c constit o greseala d scriere d tipul anticipatiei. Fr expl perturbarea prin interventia unei dorinte - dorinta ca pacienta care-si anuntase venirea p 20oct sa fi venit m.devreme, in sept, cand s afla refacut dp vacanta si avea putini pacienti.
uitarea d nume sau intentii: op comuna a sesizat faptul ca uitarea d nume sau uitarea unei intentii, cum ar fi, d ex, aceea d a merge la o intaln, semnif ostilitatea si dezinteresul fata d pers respective. Ex: aflandu-se intr-un compartiment d tren cu un tovaras d calatorie cultivat, Fr constata ca acesta omite cuv "aliquis" dintr-un citat latin. Dp c companionul d calatorie produce numeroase asociatii, Fr ajunge la concl ca omisiunea s datoreaza ingrijiorarii provocate d eventualitatea ca prietena tovarasului d calatorie sa fi ramas insarcinata. Absenta ciclului mentrual reprez prin cuv aliquis (fara lichid) anticipa un evenim neplacut, preocupant in preconstient, a.i. cuv care trimitea la evenim nedorit a fost elim.
pierderea d ob, e provocata d o intentie preconstienta sau inconst. Ex: un barbat primeste d la cumnatul sau o scrisoare in care-l mustra in termeni severi. A 2 zi si-a pierdut stiloul primit in dar d la respectivul cumnat. Fr interpr pierderea ca un semn al faptului ca nu mai voia sa-i datoreze nimic. Insa ar mai fi posibila o interpr, si an, ca pierzand stiloul primit in dar d la cumnat, domnul in discutie elim un ob care i-ar fi adus mereu aminte d jignirea suferita.
Dp complexitatea actului ratat
o simple - constand dintr-un sg a.r.
o
complexe - m.m a.r. care au aceasi idee preconst sau
inconst. Ex: a.r. multiplu al unui tanar care devine mb al unei asociatii
literare in speranta ca in felul ac va reusi sa-si puna in scena o piesa d
teatru. Imediat c a primit asig ca piesa d teatru va fi reprez, a inceput sa
uite sa s mai duca la sedintele respectivei asociatii lit. simtindu-se
culpabil, s-a hotarat sa s duca vinerea %. Ajuns la sediul asociatiei, a
constat cu surprindere ca usile erau incuiate. Si-a dat seama ca in loc d
vineri, s dusese samb, ceea c reprez al 2 act ratat. Alt ex: o doamna care isi
insoteste cumnatul, un pictor vestit, la Roma, unde urma sa primeasca din
partea comunitatii germane o medalie antica d aur. Trebuind, ulterior
decernarii sa s intoarca in
Elem central al formarii ptr φA e analiza personala. Ea ofera experienta traita a propriului inconst si asimilarea acestuia, ceea c ptr viitorul analist prez un dublu avantaj profesional: convera convingerea despre existenta inconst si elim "petele albe" ale autocunoasterii analistului, care l-ar impiedica sa vada prob similare ale analizandului. Astfel, dc analistul nu s-a confruntat p parcursul analizei sale cu propria homo inconst, el nu va reusi sa analizeze ac aspect al φcului pacientului sau.
Durata analizei pers cu scop d formare
ia ca reper o medie d 500 d sedinte desfasurate de-a lungul a 4-5 ani. Ritmul sedintelor
variaza cult, in Franta (si Ro) admitandu-se u ritm minim d 3 sedinte p sapt,
in timp c in
Al 2 elem al form φanal il constit supervizarea. Candidatul la pozitia d analist efectueaza primele 2 analize sub controlul unui analist experimentat, recun d societatea respectiva ca analist formator si supervizor. Supervizarea fc dintre cele 2 cazuri dureaza 2 ani, intr-un ritm d o sedinta p sapt. Obv activit d supervizare e, in 1 rand, contratransferul analistului, adica reactia sa inconst la transf analizandului. Supervizarea il ajuta p candidat sa constientizeze contratransferul si sa-l controleze, ceea c permite dezv proc analitic.
Formarea teoretica, al 3 elem al form φanal. Princip instrument al form teoretice il constit seminariile organiz d Institutele d φA. Participarea la seminarii s poate suprapune cu ultimii ani ai analizei personale si cu supervizarea.
Opinia comuna atribuie actul ratat hazardului, ceea c il priveaza d sens. Ac teza a hazardului e combatuta cu fermitate si p larg d Fr. Dem lui Fr nu s limiteaza la actele ratate, ci inglobeaza si alte forme asem. In cazul actelor ratate, impresia ca s-ar datora hazardului vine din faptul ca fortele determinante s afla in preconstient sau inconst, zone care scapa temporar sau permanent controlului constiintei.
Printre fen φce considerate a sta sub semnul hazardului s numara si alegerea aleatorie d nr sau nume. Caract aleatoriu e, dp Fr, o simpla impresie, asa cum o dovedeste experim unui student citat in "φpatologia vietii.." Stud o roaga p mama sa sa spuna un nr la intamplare. Nr ales e 79. asociatiile mamei in leg cu nr resp arata ca in subsidiar, aceasta s gandea la o frumoasa palarie p care o vazuse in vitrina unui magazin. Pretul era d 158 d marci, adica dublul cifrei alese "la intamplare". Gandul preconst care a dus la alegerea deloc intampl a nr 79 era cu aprox %: dc palaria ar fi costat ½ , adica 79 d marci, at ar fi cumparat-o.
Un alt fen cu aura misterioasa, al
carui determinism ar parea sa tina m.curand d suprasenzorial sau m.bine zis
supraφic e fen d déjà vu. Una din pacientele lui Fr, in varsta d 37 d ani,
a relatat in analiza ca la varsta d 12 ½ ani, in timpul unei vizite p care o
facea unei prietene la
Teorii prefreudiene despre a.r.
T. fiziologice - Wundt cf ac teorii cauze fiziologice cum ar fi un rau fizic gen, tulb d circulatie a sangelui sau φfiziolo: oboseala sau starea d surescitare, distrag atentia noastra d la activit p care o desfas, dand nastere astfel a.r.
Fr critica ac pdv aducand % arg:
A.r. apar si la pers care nu sunt obosite, bolnave sau surescitate
Performanta φca nu e conditionata d concentrarea atentiei asupra actului respectiv. Exista o multime d activit care s desfas f bine fara controlul constiintei si care dimpotriva sunt perturbate d concentrarea atentiei constiente asupra lor.
Concentrarea atentiei e ineficienta intr-o multime d situatii, cum ar fi incercarea d a ne reaminti un nume care s refuza rememorarii
A.r. poate fi sugerat.
Ex: La o repetitie la teatru unui debutand in ale actoriei i s sugereaza o replica gresita. Desi incearca sa spuna corect replica, el o va spune totusi asa cum i-a fost sugerata.
Dp Fr cond2 fiziol si φfiziol sunt toate cond favorizante si nu cauze. Ele favorizeaza producerea a.r., dar cauzele tb cautate in zona continuturilor φce inconst sau preconst.
T. fonetice. Reprez2 sustineau ca a.r. sunt produse d rel2 fonetice dintre cuv, respectiv, consonante sau asonante. Ptr Fr si rel fonetice dintre cuv sunt simple cond favorizante si nu cauze.
Ambele teorii au in comun faptul ca neaga existenta sensului a.r. Ele sunt orice altceva, dar nu fen cu sens, in timp c Fr sustine ca a.r. sunt fen cu sens, fen φce.
T. populara (opinii comune) care sustine ca a.r. s datoreaza, s expl prin hazard. Fr s ocupa p larg in "φpatol v.c." d combaterea ac teorii a hazardului sustinand ideea caract ptr φA ca in viata φca nu exista hazard, ci un determinism riguros, chiar dc uneori f complicat. Dp Fr hazardul exista doar in realit ext si nu in realit φca.
Conditiile d existenta ale a.r.
Ac. cond d existenta p care Fr le descrie in "φpatol vietii c." sunt imp ptr a delimita, a diferentia ac2 simptome minore care sunt a.r., d simptomele majore nevrotice sau chiar psihotice.
1 cond ptr ca o astfel d tulb sa fie a.r. e sa aiba un caract punctual, caract momentan, spre deoseb d un simptom nevrotic care odata constituit are un caract permanent sau d durata.
A 2 cond e ca respectiva disfct φca ptr a-si merita numele d a.r., sa fie doar un accident, autorul a.r. sa poata realiza activit respectiva in mod concret in cond normale.
A 3 cond e ca autorul a.r. sa poata recun in orice mom justetea observatiei care atrage atentia asupra greselii sale. Exista o multime d tulb φce in care bolnavul nu are constiinta disfct sale.
A 4 cond e ca autorul a.r. sa aiba tendinta d a-l atribui hazardului sau neatentiei.
Avantaje in rap cu alte fen:
accesibilitatea. Sindroamele bolilor φce sunt accesibile specialistilor, actul ratat e un fen accesibil oricui ptr ca oricine il poate produce si oricine il poate inreg
transparenta. A.r. e cel m.simplu si cel m.transparent.
In conceptia φA, actele ratate sunt fen φce, care rez din interferenta a 2 intentii: una constienta si alta preconstienta sau inconstienta. Tendinta constienta reprez tendinta perturbata, in timp ce a 2-a reprez tendinta perturbatoare.
In mod larg, are str unui simptom.
Obs: a.r. a fost introdus in φ d catre Fr, iar ac intarziere nu tb sa ne mire ptr ca in gen, fen2 care inglobau continuturi inconstiente erau neglijate d φ.
Obs: Fr subliniaza independenta a.r. ca fen φic d somat (organic).
Aceiasi tendinta, ac atitud o are Fr si in ceea c priveste visul sau simptomul. Nici acestea nu sunt rez unor proc sau fen organice, ci sunt proc strict φce.
Clasif a.r.
Fr le grupeaza in 3 categ, fc categ avand un criteriu propriu.
1. rel dintre tendinta perturbata si tendinta perturbatoare, adica m. exact, rap d forte dintre ac 2 tendinte in conflict
o prima subgrupa e aceea in care tendinta perturbatoare
inlocuieste complet tendinta perturbata. Ac prima subgr dem ca dpdv al inconst
a.r. e un act reusit: tendinta subiacenta, reprimata, isi ia p deplin revansa,
manifestandu-se integral in pl discursului. Ex: un act ratat facut d
presedintele Senatului din Viena lui Fr, care , vrand sa deschida sedinta,
rosteste surprinzatoarea propozitie "declar sedinta inchisa", tradandu-si
astfel, fara echivoc, lipsa d disponibilit ptr activit din ziua respectiva.
A 2 subgr reuneste acele a.r. in care intalnirea dintre tend const si cea inconst/preconst produce un compormis m.m sau m.p. clar. Ex: analizanda vb despre incapatanarea sa si, dorind sa fol cuv "obstinatie", a rostit "obstinenta". Ac hibrid provine din intaln cuv obstinatie si abstinenta, deoarece pacienta traversa o per d abstinenta sexuala.
Dp criteriul nat activit const perturbate
rostirea gresita constit un subgrup. Ex: actul ratat facut d Satekel. Acesta ii saluta p cei 2 pacienti care veneau din Triest folosind numele celuilalt, Peloni in loc d Ascoli. Tendinta subterana care s satisfacea prin ac act ratat era d a s pune in val fata d fc dintre cei 2, aratandui-le astfel ca e un φterapeut vestit, p care il solicitau numerosi pacienti veniti din strainatate.
scrierea gresita, particularitatea ac subgrupe consta in faptul ca eroarea ramane materializata in scris, ceea c o face m.usor demonstrabila. Ex: printre insemnarile lunii sept a anului resp, Fr gaseste data d 20oct, ceea c constit o greseala d scriere d tipul anticipatiei. Fr expl perturbarea prin interventia unei dorinte - dorinta ca pacienta care-si anuntase venirea p 20oct sa fi venit m.devreme, in sept, cand s afla refacut dp vacanta si avea putini pacienti.
uitarea d nume sau intentii: op comuna a sesizat faptul ca uitarea d nume sau uitarea unei intentii, cum ar fi, d ex, aceea d a merge la o intaln, semnif ostilitatea si dezinteresul fata d pers respective. Ex: aflandu-se intr-un compartiment d tren cu un tovaras d calatorie cultivat, Fr constata ca acesta omite cuv "aliquis" dintr-un citat latin. Dp c companionul d calatorie produce numeroase asociatii, Fr ajunge la concl ca omisiunea s datoreaza ingrijiorarii provocate d eventualitatea ca prietena tovarasului d calatorie sa fi ramas insarcinata. Absenta ciclului mentrual reprez prin cuv aliquis (fara lichid) anticipa un evenim neplacut, preocupant in preconstient, a.i. cuv care trimitea la evenim nedorit a fost elim.
pierderea d ob, e provocata d o intentie preconstienta sau inconst. Ex: un barbat primeste d la cumnatul sau o scrisoare in care-l mustra in termeni severi. A 2 zi si-a pierdut stiloul primit in dar d la respectivul cumnat. Fr interpr pierderea ca un semn al faptului ca nu mai voia sa-i datoreze nimic. Insa ar mai fi posibila o interpr, si an, ca pierzand stiloul primit in dar d la cumnat, domnul in discutie elim un ob care i-ar fi adus mereu aminte d jignirea suferita.
Simptom, vis si act ratat au o str id. In fc din ele exista un CM, respectiv ceea c noi inreg in mod constient. Exista si un CL care n da sensul fen respectiv, dpdv al formei.
Dpdv al CL toate ac 3 fen sunt caract d dimens interzise cult, neacceptate cult, care sunt prin urmare reprimate, impinse in inconstient si care departe d a se resemna cu ac situatie d marginalizare, continua sa incerce sa s manifeste la niv constiintei. Ac manfest e insa posibila doar in forme deghizate, modif.
Ex: simptom nevrotic: luat din "Introd in φA" unde Fr descrie act compulsiva a unei paciente care proceda in felul %: d m.m ori p zi trecea din camera ei in sufragerie, s adeza la masa, chema fem d serviciu, ii dadea o insarcinare oarecare sau o concedia, o trimitea inapoi fara sa ii dea o insarcinare. Din asociatiile pacientei Fr deduce % CL care expl CM. In urma cu 10 ani ac dna s casatorise cu un domn m.m in varsta, care in noaptea nuntii incercase d m.m ori fara succes sa realizeze actul sexual trecand din camera lui in camera sotiei. Dimineata ptr a evita o situatie jenanta in fata femeii d serv toarna peste cearceaful nuptial o sticla cu cerneala rosie. Simptomul pacientei reproducea ac scena, incercand parca sa s convinga p sine si p fem d serv ca nu are d c sa s rusineze.
Conflictul care sta la baza: p d o parte e vb d cerinta morala a fidelit, desi despartiti prin fapt pacienta nu divortase legal, iar p d alta parte, ca tendinta reprimata era dorinta fireasca a pacientei d a-si reface viata si d a trai plenar existenta.
Ex d vis: 1 vis
interpretat d Fr in maniera φanal: visul despre injectia facuta Irmei. Ac
vis a fost avut d Fr in 23-24 iulie 1895. In seara respectiva Fr s culca
preocupat d destinul unui tratament despre care nu era p deplin convins ca
merge bine. Un prieten de-al sau, care apare in vis sub numele d Otto, o
intalnise p ac pacienta undeva la
Ex act ratat: "Ne vedem luna urmatoare", in loc d lunea. - neplacerea d a o revedea p pacienta.
Si actul ratat, care e una din manifest cotidiene ale inconst la care avem acces cu toti, are ac str, adica are un CM si CL, care s expr in mod deformat prin ac conCM. In cazul actului ratat exista un CM prin care s expr o dorinta inconst care in cazul exemplului nu e acceptata nici d etica profes si nici d orice fel d alta etica ptr ca nu ii comunici nimanui lipsa ta d disponibilitate ptr a te intalni.
Concluzie: dc visul, actul ratat, p d o parte si simptomul p d alta parte au ac str si in principiu aceleasi CL asta ins ca intre simptom si fen φce care tin d sanatate, deoseb e doar d grad, si anume, deoseb consta in %: in timp c simptomul afecteaza durabil si uneori in mod grav fctnarea φca, visul si actul ratat o afecteaza pasager si in mod superficial.
Fr face deoseb cantit intre starea d sanatate si starea d "boala", ceea c adesea s uita.
simple - constand dintr-un sg a.r.
complexe - m.m a.r. care au aceasi idee preconst sau
inconst. Ex: a.r. multiplu al unui tanar care devine mb al unei asociatii
literare in speranta ca in felul ac va reusi sa-si puna in scena o piesa d
teatru. Imediat c a primit asig ca piesa d teatru va fi reprez, a inceput sa
uite sa s mai duca la sedintele respectivei asociatii lit. simtindu-se
culpabil, s-a hotarat sa s duca vinerea %. Ajuns la sediul asociatiei, a
constat cu surprindere ca usile erau incuiate. Si-a dat seama ca in loc d
vineri, s dusese samb, ceea c reprez al 2 act ratat. Alt ex: o doamna care isi
insoteste cumnatul, un pictor vestit, la Roma, unde urma sa primeasca din
partea comunitatii germane o medalie antica d aur. Trebuind, ulterior
decernarii sa s intoarca in
Dat faptului ca, in majorit cazurilor, prin intermed a.r s expr tendinte preconst, profunzimea cun φ oferite prin analizarea acestora e redusa in rap cu cea oferita d analiza visului, care permite accesul la dorintele inconst din prima cop. P d alta parte, a.r. in rap cu visul e ca s produce nemij in timpul orei d terapie, ceea c face ca intre poroducerea si analiza sa sa nu s intercaleze un timp m.lung sau m.scurt, care sa permita modif materialului. Calea d a ajunge la tendinta perturbatoare e asocierea lib in marginea CM, ceea c conduce, din aproape in aproape, la motivatia subiacenta.
Dp Fr, ac motivatie e d reg alc din tendinte neacceptate cult (agresive, sexuale, d autoafirmare), condamnate d aducatia morala. Manifest lor m.m sau m.p directa n convinge d faptul ca nu suntem stapani nici macar in propria noastra lume int, constiinta fiind perturbata in activit sale d forte p care l controleaza m.m sau m.p bune, uneori fiind chiar redusa la tacere, cum s intampla in cazul a.r., in care tendinta perturbatoare s expr integral.
Inainte d aparitia φA au existat diverse teorii care si-au propus sa explice visul.
Un grup > d teorii il reprez T somatice. Ac sustin ca visul e produsul reducerii activit creierului provocata d somn. Somnul interupe leg cu lumea ext si p d alta parte saraceste, reduce materialul φic activ. Gr d diminuare a activit creierul det gr d absurditate al visului: cu cat somnul e m. profund, cu atat creierul e m.deconectat si cu atat visele sunt m.ilogice. prin urmare, in ac viziune visul e intotd inutil, adesea morbid (BINZ).
Principala obiectie adusa d Fr acestor teoii e ca ele privau, lipseau visul d orice fct si in al 2lea rand visul era ptr ac teorii un fen lipsit d sens.
T populare si romantice
Spre deoseb d t somatice, t populare vad in vis un fen φic, adica un fen cu sens.
Sensul acestor teorii:
D asemenea, t romantice despre vis considera ca visul are un sens si ca visul e extrem d imp ptr creatia artistica.
Unul dintre reprez curentului romantic: Novalis spune despre fct visului: e un antidot impotriva regularitatii si a monotomiei vietii. Visul e jocul liber al imag, "cu siguranta am imbatrani m.rpd fara vise" - vb aici despre fct compensatorie a visului. Visul n ajuta sa traim ptr ca realiz o multime din dorintele noastre, a caror realiz realit ne-o refuza. Ac viziune despre fct compensatorie e concordanta cu viziunea lui Jung.
Intrucat ac2 t atribuie visului un sens, ele isi pun prob interpretarii visului, prob care nu exista ptr t2 somatice.
Exista 2 viziuni despre interpretarea visului in T pop.
1.Met simbolica: in 1 rand abordeaza visul ca p un intreg, in al 2 rand incearca sa-l inloc printr-un alt intreg, inteligibil.
Ex: Fr s ref in partea introductiva la interpretarea p care o da in Biblie Iosif visului faraonului care era visul cu vacile: 7 vaci grase vor fi urmate d 7 vaci slabe care l devoreaza p primele. Sensul 7 ani d prosperitate, 7 ani d foamete.
Deficientele met simbolice dp Fr:
a) visele cu adev inentiligibile nu sunt accesibile ac metode
b) ac met nu are o tehnica d interpret si rezultatele interpretarii depind d intuitia si intelig talmacitoare a visului.
Prin urmare, met sb e o arta netransmisibila.
2. Met descifrarii - in esenta ac met procedeaza astfel: descompune CM al visului in elem componente si apoi traduce elem cu elem cu ajut a ceea c num carte d vise.
Cartea d vise - dictionar d sb2 in care vezi c ins un an elem.
Ex: scrisoare - suparare, inmormantare - logodna.
Critica freduiana a t pop
principala critica vizeaza cartile d vise, d cele m.m ori deoarece cartile sunt arbitrare, unul si acelasi sb fiind tradus diferit in carti diferite d vise.
Astfel d procedee care utiliz sb2 gen nu tin seama d continutul individual, strict personal al viselor.
Concl la t pop: in mod surprinzator Fr va critica t somatice asa zis stiintifice si va aprecia t pop ptr ca acestea recun visului caracterul d fen φic, d fen cu sens si elab met d interpretare.
In stiinta contemp, in neurostiinte exista o cercetare ampla asupra viselor care, in esenta reiau t somatice si care, d asemenea, nu pot sa explice sensul viselor.
Conceptia freudiana asupra visului
Ceea c deoseb conceptia lui Fr despre vis d alte conceptii e faptul ca la Fr teoria s bazeaza p o experienta φterapeutica. M.concret cum a descop ca are leg cu inconst: in per in care met φanal consta in a asocia in marginea simptomului, Fr a constatat ca adesea pacientii inserau vise in aceste lanturi asociative si at Fr a emis ip ca visele au o leg cu simptomul si cu acele continuturi subterane care stau la baza simptomului. In felul acesta Fr si-a dat seama ca la fel ca simpt, visul isi are orig in inconst.
Str visului
Analiza visului in φA prin met asocierii libere conduce la concluzia existentei a 2 dimens si anume: continutul manifest si continutul latent.
Continutul manifest - s desemneaza imag2, ideile, sentim p care visatorul l pastreaza in minte in mom trezirii/ si l poate aminti. Altfel spus, contin manifest e fateta constienta a visului.
Caract continutului:
caract lacunar - intre elem2 care alc contin manifest, leg nu sunt complete, adica nu exista o coerenta a visului
majorit viselor adultilor sfideaza logica starii d veghe, ac fapt neinsemnand ca sunt lipsite d logica, ci ca visul s conduce dp o alta logica decat logica constiintei
majorit viselor adultilor sunt inentiligibile fara a apela la interpr, visele noastre d adulti raman d neinteles
d f multe ori, contin manifest e lipsit d nuanta af, e neutru dpdv emotional
La continutul latent s ajunge doar in cadrul φA prin intermed interpr. CL e totalit sensurilor la care s ajunge in analiza.
CL consta din:
resturi diurne: evenim din zilele anterioare care au fost retinute si care declanseaza producerea visului
amintiri si dorinte din copilarie
impresii corporale si aluzii la sit transferentiala, respectiv la analist si la rel cu analistul
Caracteristicile CL - inversul caract CM, adica ac CL e complet si veridic, logic si inteligibil, iar dimens emotionala e f bine marcata.
Dorinta in vis
S-ar putea spune cu o formula prescurtata ca dp Fr visul e realiz unei dorinte, in ultima instanta a unei dorinte inconstiente.
Precizez ca exista p langa ac t m.m asupr sensului viselor.
In vis s realiz deo obicei m.m tipuri d dorinte:
1. dorintele diurne (actuale) acceptate d eul visatorului, dar care nu a putut fi realiz in timpul zilei din cauza cirmust nefav. In ac grup intra toare visele numite d tip infantil (vise care apar la copil, dar prez la adult). F multe din ac vise sunt realiz d adult in cond extreme, d frustrare extrema, asa cum fac/produc mbii expediiilot in zonele geografice cu cond extreme. In jurnalele acestora d expediti sunt descrise vise in care frustrarile vietii sunt compensate cu toate comoditatile vietii obisnuite. Ex: o tanara casat care viseaza in timpul noptii ca i-a venit ciclul, ins ca e dorinta sa nu ramana insarcinata ptr a s putea bucura d cond d tanara sotie.
2. dorinte fiziologice: sete, foame si cele sex. Fr num ac vise: vise d comoditate ptr ca ele permit continuarea somnului dc respectivele dorinte nu sunt f puternice. Ex: s imagina indragostit - ii lipseste ac traire.
3.
dorintele diurne neacceptate d eu si d aceea
refulate. Ex: V.D.Z: plecam d la
4. dorintele infantile refulate. Dp Fr astfel d dorinte ar fi legate d tendinte sex si agresive neacceptate cult. Ex: visul despre moartea rudelor apropiate. O pacienta are % vis: multi copii, toti fratii, surorile, verisorii si verisoarele visatoarei alergau p o pajiste, dintr-o data s-au transform in pasari si au zburat. Ac vis a fost descifrat p baza unei asociatii a pacientei care in copilarie a aflat d la un adult c s intampla cu copii care mor. Acel adult i-a spus ca acesti copii s transf mai intai in pasari si apoi in ingeri. Visul ei vb despre dorinta ei inconst ca rudele ei sa moara.
Ex d vis: Pacientul fuge d acasa cu nasa lui, o femeie frumoasa cu 2 copii reusiti, ptr a s casatori cu ea. Apoi revine si o gaseste p sotie intr-o camera cu 2 paturi impreuna cu I.G. Pasuc. La inceput ac s afla in alt pat, apoi intra in pat cu sotia. Visatorul nu e prea suparat si pleaca intreband-o p sotie dc sa s intoarca d dimineata sau m.devreme.
Dorintele care s realiz in vis:
Ex vis: O pacienta, medic, care in per visului are mari prob cu mama, care e o mama adoptiva si care s degradeaza mental p zi c trece s senilizeaza, d unde o multime d prob si conflicte.
CM al visului: Mama, mult m.tanara facea un chiuretaj. Doctorul o chiureta cu degetul, procedeu f dureros d care mama ei s plangea ptr ca suferea.
Dorintele care s realiz in vis:
Dificultati ale t. freudiene despre vis ca realizare a unei dorinte:
Exista 2 categ d vise care par sa s abata d la t. lui Fr. despre vis, ca realizare a unei dorinte:
Dp Fr si aceste categ d vise sunt legate d realizarea unei dorinte, insa intr-un mod m.complicat.
Prima categ (1) constituie d asemenea vise in care s realiz dorinte, numai ca dorintele nu tin in ac caz d instanta pulsionala a φcului, respectiv d Se, ci vin din Supraeu (instanta cenzor a pers-it).
Ex: Un pacient extrem d inteligent si performant in pl profes, dar tot atat d fragil dpdv af. Viseaza ca p un testicol ii aparuse o infectie. Ptr a scapa d ea s ducea la doctor care urma sa i-o extirpe.
Pacientul leaga visul d un evenim real care s petrecuse cu 2 sapt in urma. At ii aparuse in locul respectiv un cos > care apoi s-a retras si lasase in urma un chist. Dp pacient visul ar expr dorinta sa constienta d a scapa d respectivul chist.
Interpretarea analistului: visul, expr in sit transferentiala ca analistul sa-l pedepseasca, opereze, castreze ptr dorintele sale incestuoase.
A 2 categ (2) e un vis caracterizat d o puternica angoasa, anggoasa care dc atinge o intensit deoseb produce trezirea. In cazul viselor d ac tip, la 1 vedere, nu poate fi vb despre realiz unei dorinte datorita neplacerii p care o resimtim in vis si in al 2 rand, trezirea, care s produce in an cazuri contravine ideii lui Fr ca visul e gardianul somnului.
Dp Fr angoasa si trezirea produse d cosmar sunt tot mij d aparare impotriva patrunderii in constiinta a dorintelor interzise.
Cenzura care participa intot la producerea visului apeleaza gradat la o succesiune d mij ptr a proteja somnul, prima mas la care apeleaza cenzura, at cand dorinta inconst capata o intensit periculoasa e d a introduce in vis ideea ca tot c s intampla acolo nu e decat un vis, nu e realit.
In al 2 caz, cenzura apeleaza la angoasa. Angoasa din vise nu e provocata asa cum suntem tentati sa credem d evenim din vis, ci e provocata d dorintele noastre interzise care sunt p cale sa patrunda in constiinta intr-o forma nedeghizata.
Un ex f bun il reprez visele d efractie (vise clare cu tendinta sex, iar angoasa e provocata d dorinta visatorului d a avea o rel sex, eventual violenta, prin forta).
In al 3 rand, e trezirea. Cand pericolul devine iminent, at s produce trezirea.
1 categ o reprez visele la care intre CM si CL exista o suprapunere totala sau partiala. Ac ins ca trecerea d la CL la Cm s face fara interventia travaliului visului. Ptr ca astfel d vise apar in special la copii d varste f <. Fr le-a numit vise d tip infantil, ac neinsemnand ca ele apar doar la copii. Astfel d vise realiz dorinte constiente, trezite in timoul zilei, dar nesatif datorita unor conjuncturi nefav. In timpul noptii astfel d vise transf proprozitiile optative in imag d satisf.
Ex: o fetita d 2 ani e pusa la dieta din cauza unui deranjament stomacal provocat d capsuni. Intrucat in timpul zilei i s-a interzis sa manance capsuni noaptea viseaza ca mananca tarte cu capsuni si capsuni.
Ex: o fetita d 3 ani si 3 luni care facuse o plimbare cu vaporul, dar care a consid plimbarea prea scurta, asa incat la coborarea d p vapor a izbucnit in plans, a visat in noaptea % o interminabila plimbare cu vaporul.
Si in ac caz, CM si CL se suprapun perfect.
Ex: o fetita d 4 ani inopteaza la o matusa de-a sa unde doarme intr-un pat disproportionat d >. Viseaza ca doarme intr-un pat mult prea <. Dorinta d a fi >.
Travaliul visului e proc φic prin intermed caruia s face trecerrea d la CL la CM. Trav vis nu e un proc creator, ci e doar un proc d traducere din lbj CL in lbj CM. Trav vis dispune d o serie d mij care asig. traducerea.
Mijl: condensarea, deplasarea, figurabilitatea, elab secundara.
Interpr visului. Princip surse d informatii despre inconst pacientilor l constit analiza transferului si analiza contratransferului. Conceptia freudiana despre fct visului ca realizare d dorinte a fost imbogatita cu aspecte noi. In ca din 1913, Adler a atras atentia asupra valorii prospectiva (nu doar regresive) a visului si a rolului sau in rezolv problor. Jung, prin teoria viselor ">" arhetipale, a introdus ideea despre fct d autoexpr a visului, care e simbolica in mod nat, fara sa pp deghizarea si deformarea. Ac inceputuri au fost dezv d autori imp, cum ar fi Erickson si Kohut, ceea c a pp si o reconsiderare a semnific CM, care tb aruncata ptr a putea ajunge la CL, care reprez miezul. Kohut vb despre visele care expr reactia partilor sanatoase ale sinelui la schimbarile nelinistitoare (pericol d dezintegrare). D ac tip sunt anumite vise d zbor.
Progresele in neurobiologia somnului si viselor nu pot furniza nici un instrument ptr a expl sensul individual al visului.
Condensarea. Dpdv al rez acestui procedeu condensarea consta intr-o prescurtare a CM in rap cu CL. Dc comparam CM cu CL, CM poate avea cateva randuri sau chiar o propoz, CL s poate intinde p m.m pagini. Condens nu s face prin rezumare, ceea c complica travaliul d interpret. Asta ins ca unul si acelasi elem al CM poate sa reprez m.m elem ale CL.
Desi fen condensarii a fost studiat cel m.bine in cazul visului, el e prezent in toate produsele inconst: simptom, act ratat, cuv d spirit, in opera d arta.
In ceea c priveste modalit2 d realiz a condens ele pot fi grupate in 2 > categ. S utiliz fie asemanarea ptr a grupa elem, fie opozitia dintre elem. Cel m.adesea condens s realiz p baza asem. D ex: in visul lui Fr despre injectia facuta Irmei, Irma reprez m.m pers fem din viata lui Fr: paciente, fiica si sotia sa.
D asem, in mitologie apar asa-numitele fig d compozitie: centaurul sau cerberul, care aduna sub o aceasi reprez m.m elem.
Ex p baza d opozitie: Maria, care purta o ramura cu flori, asem cu aceea a ingerului din an tablouri cu bunavestire, ceea c ar parea ca sb inocenta. Florile sunt albe si grele, asem cameliilor. Ceea c reprez o aluize la dna cu camelii, adica la contrariul inocentei.
Ex CM: Bunica mea adormise in mij unei gramezi d pastai d fasole.
Asocieri: prima trimite la o sit din
copilarie cand visatoarea aflata la bunica la
Elem declansator al visului e %: dp c a facut dragoste cu prietenul ei acesta adoarme ptr cateva sec. visatoarea comenteaza: era fie prea obosit, fie p deplin satisfacut. At am simtit din nou ca domin.
Dorinta visului are 2 niv: partea const a visului s refea la o insatisfactie sex. Prietenul ei o neglijeaza si ar vrea ca astfel d scene sa s produca m.des. Al 2 niv: dorinta d penis, adica d a putea m.bine domina partenerul dc ar dispune si ea d penis. Bunica o sb p visatoare. Deci visatoarea e p pastai.
Deplasarea e acel procedeu al trav vis prin intermed caruia s schimba accentele in CM fata d CL. Ceea c e imp in CL devine neinsemnat, neesential in CM. Si invers, ceea c e neesential in CL devine hiperatrofiat, >, imp in CM.
Deplasarea e o inversare a valorilor φce. Ca si condensarea, deplasarea nu act doar in vis, ci in toate produsele in care intervine inconst, in 1 rand in simptomele nevrotice.
Ex: Visul lui Fr despre monografia botanica.
CM: "Am scris o monografie botanica d plante. Cartea s afla in fata mea, o rasfoiesc si dau peste o plansa in culori. D exemplar e atasat un specimen uscat al plantei."
CL e dif si mult m.p. neutru. In CL e vb in 1 rand despre lucrarea scrisa d Fr asupra cocainei. Mai e vb d 2 paciente si d sotia lui Fr. Prin urmare, c e imp in CL e prezentat extrem d aluziv in CM.
Luarea in considerare a figurabilitatii.
Figurabilitatea e acel procedeu care s refera la inlocuirea unei expresii abstracte printr-o imag cat s poate d concreta. Ac figurab e expresia (sau una din expresiile) regresiei care s produce in vis si care in cazul acesta consta in trecerea d la o forma m.evoluata d lbj la o forma m.primitiva d lbj, d la lbj imagistic la lbj concret.
Si ac procedeu contribuie la aspectul incomprehensibil al CM ptr ca dc avem in CL al visului o idee, un gand abstract, at ptr reprez sa la niv CM visul va alege acele parti care sunt susceptibile d a fi reprez printr-o imag concreta, viz.
Herbert Sielberer (contemporan cu Fr) - fen d autosimbolizare.
El a constatat ca in starea d oboseala, in faza premergatoare somnului, an ganduri sunt inlocuite spontan cu imag. Ac fen poate fi produs si experimental.
Ex: gandul sub inainte d adormire d a inlocui un pasaj necizelat al unei scrieri a produs imag slefuirii unei buc d lemn.
Ex: intr-o inlantuire d ganduri experimentatorul pierde firul gandurilor. In pl viz, ac sit a fost figurata ca un text din care au disparut ultimele randuri.
In φterapia φanal ac proc al figurab s concretizeaza in reprez calitlor morale si φce p care l atribuie analistului prin imag concrete, viz. Dc parerea lui despre analist e f buna in mom respectiv il idealizeaza, deci in visele pacientului analistul va aparea cu calit fiz deoseb: f inalt, f puternic, masiv.
O alta var a deplasarii alaturi d figurab e utiliz simbolurilor. Utiliz sb e o var a deplasarii in mas in care e o modalit indirecta d reprez. Specificul sb-zarii fata d alte forme e ca leg dintre sb si simbolizat e cst.
Sb2 pot fi sb individ, a caror valab s restrange la un sg individ, sb generale care sunt comune unei categ d oameni (unei pop) si sb univ p care l intaln la toti oamenii.
φA freud s concentreaza in special asupra sb individ. Descifrarea ac sb s realiz cu ajut asociatilor analizandului care d fapt da cheia unor astfel d sb.
Ex: asocierea intre pescuit si masturbare.
Desi Fr a vb si despre sb univ si e primul care le-a indentif totusi in int misc φanal Jung e cel care a dezv t. sblor univ p care Jung l va numi sb arhetipale.
Fr a constatat ca exista an elem ale visului care nu produc nici un fel d asociatii din partea pacientului (elem mute ale visului). La sensul unor astfel d sb s poate ajunge la compararea lor cu diferite prod cult. Jung a numit ac met - met amplificarii.
Ex d sb univ in conceptia lui Fr:
1. imparat/imparateasa, rege/regina - parintii visatorului. Ac tip d simbolism e prezent in special in basme. In φA basmul e consid un vis al sufl colectiv.
2. cutitul, pumnalul, umbrela, bastonul, pestele, melcul, soarecele, pisica, dar in special sarpele - sb falice
3. cutiile, casetele, sobele, pesterile si dif tipuri d vase sb corpul femeii caracterizat d fct receptiv si reproductiva (vaginul)
4. potecile abrupte, scarile, faptul d a urca sau cobori scara - sb actului sexual
5. in vis castrarea e reprez sb prin: taierea parului, pierderea unui dinte, decapitarea. Apararea fata d castrare: aparitia oblor falice. Cel m.sugestiv sb d ac gen: soparla.
Frecv sblor sexuale in vis e expl d Fr prin ideea ca lb omeneasca a aparut, s-a form ptr a facilita comunic in pl sex, si d aceea au ramas atatea sb d ac fel.
Elaborarea sec
Den sug ca e vb despre un procedeu care s aplica asupra prodlor condens, deplas, figurab.
Elab sec intervine in mom2 anterioare trezirii sau chiar in mom relatarii visului. Prin urmare, visul e modif mereu, chiar si in mom relatarii. Ac proced al elab sec confera CM o an coerenta. Cu cat un vis sau in pasaj d vis sunt m.clare, m.coerente, cu atat s poate vb m.m despre interventia elab sec. Dc visul sau pasajul d vis sunt inteligibile, ac fapt reprez un indiciu ca elab sex nu a fctnat.
Elab sec nu e prezenta doar in vis, ci
si in diferite prod ale mintii omenesti, inclusiv in prod patologice (fobii,
obsesii, delirari). Ac elab sec fiind expresia unei
O alta var a deplasarii alaturi d figurab e utiliz simbolurilor. Utiliz sb e o var a deplasarii in mas in care e o modalit indirecta d reprez. Specificul sb-zarii fata d alte forme e ca leg dintre sb si simbolizat e cst.
Sb2 pot fi sb individ, a caror valab s restrange la un sg individ, sb generale care sunt comune unei categ d oameni (unei pop) si sb univ p care l intaln la toti oamenii.
φA freud s concentreaza in special asupra sb individ. Descifrarea ac sb s realiz cu ajut asociatilor analizandului care d fapt da cheia unor astfel d sb.
Ex: asocierea intre pescuit si masturbare.
Desi Fr a vb si despre sb univ si e primul care le-a indentif totusi in int misc φanal Jung e cel care a dezv t. sblor univ p care Jung l va numi sb arhetipale.
Fr a constatat ca exista an elem ale visului care nu produc nici un fel d asociatii din partea pacientului (elem mute ale visului). La sensul unor astfel d sb s poate ajunge la compararea lor cu diferite prod cult. Jung a numit ac met - met amplificarii.
Ex d sb univ in conceptia lui Fr:
6. imparat/imparateasa, rege/regina - parintii visatorului. Ac tip d simbolism e prezent in special in basme. In φA basmul e consid un vis al sufl colectiv.
7. cutitul, pumnalul, umbrela, bastonul, pestele, melcul, soarecele, pisica, dar in special sarpele - sb falice
8. cutiile, casetele, sobele, pesterile si dif tipuri d vase sb corpul femeii caracterizat d fct receptiv si reproductiva (vaginul)
9. potecile abrupte, scarile, faptul d a urca sau cobori scara - sb actului sexual
10. in vis castrarea e reprez sb prin: taierea parului, pierderea unui dinte, decapitarea. Apararea fata d castrare: aparitia oblor falice. Cel m.sugestiv sb d ac gen: soparla.
Frecv sblor sexuale in vis e expl d Fr prin ideea ca lb omeneasca a aparut, s-a form ptr a facilita comunic in pl sex, si d aceea au ramas atatea sb d ac fel.
Fct visului. Dorinta si cenzura.
Dp Fr fct visului e d a proreja somnul. O formulare clasica: "visul e gardianul somnului". Ptr a atinge ac scop visul prelucreaza excitanti int si ext perturbatori si ii transf intr-o halucinatie care permite continuarea somnului.
Dintre excitantii ext: zgomotele
puternice, lumina, mirosurile fac ob prelucrarii onirice. Excitanti int:
durerea,
Ex: visul bonei franceze: o bona care doarme si aude plansul copilului. Ptr ca vrea sa doarma il transf in asa fel inca sa poata dormi in continuare.
Ca fact perturbatori majori sunt dorintele inconst care fac ob cenzurii si care sunt modif prin interventia trav vis. In gen, dorintele inconst. Sunt dorinte blamabile dpdv cult. In gen vorbind, toate ac dorinte expr egoismul fata lim al visatorului.
E vb despre diferite dorinte sex prohibite al caror ob pot fi nu doar pers apropiate din anturaj, dar si dorinta sex incestuoase car deriva din per copilariei: dorinte fata d frati, surori, parinti. Si dorintele homosex fac parte din ac categ.
Dorintele agresive: ura, dorinta d razbunare, dorinta d a elim p rivali, chiar dc fac parte dintre rudele cele m.apropiate.
Prob care s pune in leg cu ac dorinte e dc scoaterea lor la suprafata, constientiarea lor reprez un atentat la demnitatea fiintei umane, asa cum au sustinut doctrinele totalitare. Rasp la ac intreb e destul d simplu: consta in ideea ca φA nu recomanda trairea in realit a dorintelor inconst, oricare ar fi nat lor. Scopul φA e d fapt d a debloca energiile care s pierd in diferite conflicte nevrotice si d a l elib ptr alte utiliz, utiliz cult care pp sublimarea respectivelor energii. O φA dc e reusita aduce un considerabil plus d energ in fctnarea φcului.
Masurile cenzurii ~ cand dorinta capata o intensitate periculoasa e introdusa in vis ideea ca tot c s intampla acolo nu e realit.
~ angoasa din vise nu e provocata d evenim din vis ci e provocata d dorinte interzise care sunt p cale sa patrunda in constiinta intr-o forma nedeghizata (vis d efractie - angoasa e data d dorinta d a avea o rel sex violenta).
Fct visului. Dorinta si cenzura.
Dp Fr fct visului e d a proreja somnul. O formulare clasica: "visul e gardianul somnului". Ptr a atinge ac scop visul prelucreaza excitanti int si ext perturbatori si ii transf intr-o halucinatie care permite continuarea somnului.
Dintre excitantii ext: zgomotele
puternice, lumina, mirosurile fac ob prelucrarii onirice. Excitanti int:
durerea,
Ex: visul bonei franceze : o bona care doarme si aude plansul copilului. Ptr ca vrea sa doarma il transf in asa fel inca sa poata dormi in continuare.
Ca fact perturbatori majori sunt dorintele inconst care fac ob cenzurii si care sunt modif prin interventia trav vis. In gen, dorintele inconst. Sunt dorinte blamabile dpdv cult. In gen vorbind, toate ac dorinte expr egoismul fata lim al visatorului.
E vb despre diferite dorinte sex prohibite al caror ob pot fi nu doar pers apropiate din anturaj, dar si dorinta sex incestuoase car deriva din per copilariei: dorinte fata d frati, surori, parinti. Si dorintele homosex fac parte din ac categ.
Dorintele agresive: ura, dorinta d razbunare, dorinta d a elim p rivali, chiar dc fac parte dintre rudele cele m.apropiate.
Prob care s pune in leg cu ac dorinte e dc scoaterea lor la suprafata, constientiarea lor reprez un atentat la demnitatea fiintei umane, asa cum au sustinut doctrinele totalitare. Rasp la ac intreb e destul d simplu: consta in ideea ca φA nu recomanda trairea in realit a dorintelor inconst, oricare ar fi nat lor. Scopul φA e d fapt d a debloca energiile care s pierd in diferite conflicte nevrotice si d a l elib ptr alte utiliz, utiliz cult care pp sublimarea respectivelor energii. O φA dc e reusita aduce un considerabil plus d energ in fctnarea φcului.
"Motivul alegerii casetei". Fr s concentreaza aici asupra unei scenen din
"Negrutatorul din
Primul interv φanal al lui Fr s ref la discrusul p care il tine castigatorul, discrus in care el tb sa elogieze metalul din care era facuta caseta, ceea c e o misiune dificila, si Fr constata ca ac discrus a fost unul fortat, artificial. Fr: "Dc amauzi intr-o φA un astfel d discrus, ac ar tb sa n puna p ganduri, in sensul ca in spatele lui s ascunde ceva."
A 2 s ref la motivul alegerii intre casete.Cfimbolisticii univ a alege intre 3 casete ins sa alegi intre 3 femei, ptr ca caseta e unul din sb univ ale feminitatii.
Al 3 elem p care il analiz Fr e faptul ca alegerea in astfel d competiti cade mereu asupra celei d-a 3 femei. Ac a 3 fem are o cal aparte. Ac cal e num "generic mutenie", adica Portia e discreta, nestridenta, asemeni Pb. Cordelia e d asem ostila manifestarilor zgomotoase p care l prefera surorile ei. Cenusareasa s ascunde, dar a s ascunde ins a nu vb.
Intre sb univ, inventariate d φA s afla si mutenia, care sb moartea. Prin urmare cea d-a 3 fem asupra careia va cadea d fc data alegerea barbatuli e o moarta, moartea insasi, adica zeita mortii, a 3 dintre zeitele destinului.
Dc interpr lui Fr e corecta, carui fapt s datoreaza ac metamorfoza?
Dp Fr ac metamorfoza s datoreaza interventiei unui alt procedeu oniric, si an reprez prin contrariu. Intrucat omul e o fiinta sortita mortii, si intrucat ac cond nu poate fi acceptata af, at mintea umana transf faptul inevitabil al mortii intr-o minunata zeita.
Dp T.Vianu ac interpr a lui Fr aduce sensuri profunde cu totul noi in exegetia (?) shakesperiana.
Dpdv ist 1 fen care expr inconst a fost s-n. Marea innoire p care a adus-o Fr in epoca e ca a afirmat ca s-n e un fen φic, un fen cu sens, la fel ca visul si la fel ca a.r.
In epoca, ac idee e cu totul noua ptr ca φhiatria epocii consid ca orice disfct φca are un substrat cerebral. Fr dem ca exista tulb φce strict fctnale care prin urmare nu au nici un fel d baza cerebrala. In felul ac Fr aff, ca un adev φog, autonomia φicului in rap cu organicul, cu cerebralul.
Semnif plasarii s-n in zona φcului e f imp ptr pozitia φA in campul disciplinelor terapeutice. Prin ac plasare in campul φic a s-n Fr plaseaza φA ca terapie in afara medicinei (Deci φA nu e disciplina medicala).
Din ac poz a φA in afara medicinei deriva si poz lui Fr fata d φA practicata d nemedici. In ist φA au existat inicidente in care an nemedici (ex: Otto Rank) au fost dati in judecata ptr practicarea ilegala a medicinei. Fr a luat apararea φanaliticilor nemedici tocmai in virtutea faptului ca φA s ocupa d φic si nu d somatic, cu mij φce, nu cu mij somatice. M.m decat atat, Fr a consid intr-un studiu intitulat "φA practicata d nemedici" a consid ca formatia medicala poate fi chiar nefav practicarii φA ptr ca orienteaza spre biol, si nu spre φic.
Rolul somaticului in viz lui Fr in cazul nevrozelor.
Ptr Fr somaticul are un rol sec, nu e o cauza, nici o cond, ci au un rol sec, in sensul ca poate fi terenul d manifestare sb ptr an conflicte φce.
Exista in φA un term "disponibilitate somatica" care descrise ac fol a organicului in isteie ptr expr conflictelor φce. E vb d conversia isterica, term care s ref la utiliz unui an organ, sau zona a corpului ptr expr comflictelor φce. Ac organ devine disponibil ptr expr confl φce datorita an particularit innascute sau doband.
Otto Fenichel trata in "T.φanalit a nevrozelor" - descrie fact care conduc la ac disponibilit somatica:
1. fact e nat fixatiilor inconstiente: o pers cu fixatii orale va dezv simptome conversive orale. E cazul celebrei paciente a lui Fr (Dora) care isi localiza simpt2 in zona aparatului fonator, otr ca are fixatii in zona orala ptr ca in copilarie a exercitat sustinut si prelungit zona orala (a fost o f> sugatoare)
2. fact il reprez particularit an organe particularit det fie constitutional, fie d o an boala. Un miop va dezv tulb viz in cazul unei imboln isterice.
3. fact care infl localiz conversiei isterice e sit in mom in care s-a produs refularea. Organele cele m.active in per resp d refulare sau cele care au constituit sediul celor m.puternice tensiuni, acelea vor deveni in cazul unei imbolnaviri isterice terenul d manifest al conversiei isterice. Ex dat d Fenichel: o pacienta la care conversia isterica s manifesta sub forma unor dureri abdominale si care reproducea astfel durerile d apendice resimtite in copilarie care il det p tatal ei sa ii acorde o atentie si o afectiune deoseb. Durerile varstei adulte exprimau in ac timp dorinta d tandrete paterna, dar si frica d operatia care a urmat.
Inhibitiile sext, impotenta si frigiditatea. In cf cu Fenichel astfel d simptom sunt intaln in toate tipurile d nevroze. Prin intermed lor s expr apararea fata d an tendinte sex consid periculoase. In mod inconst individul consid ca activit sex in genere sau an aspecte ale activit sex sunt periculoase, deci tb evitate. Ac aparare φca mobilizeaza si dimens fiziologica asa incat putem deveni impotenti ca o perturbare fiziol provenind din act defensiva a Eului care impiedica desfas unei activit sex, consid periculoase. M.precis temerea care provoaca impotenta tine d constelatia oedipiana (frica d castrare). Impotenta s dat p d o parte unui atasament inconst fata d mama si p d alta parte d temerea d pedeapsa ptr ac atasament inconst, respectiv e vb d ranirea sau pierderea penisului. Prin urmare ar fi dezirabila o rel sex cu mama, dar ea e interzisa, iar pedepsirea ptr incalcarea ac intedictii e ptr copilul oedipian vatamarea penisului. Aceste vestigii ale compl Oe nerezolv respectiv atasamentul inconst fata d mama si pedeapsa ptr ac atasament sunt acelea care marcheaza superficial si profund relationarile sex ale pers respective. Superficial, nici o partenera nu e satisf ptr ca nici una nu e ca mama. In timp c in pl profund atasam sex fata d mama ca fem nu tb finalizat ptr ca orice fem e perceputa ca mama. Varietatile ac prob sunt cauzate d neputinta d a unifica curentul tandru si curentul senzual al sext. Concret, astfel d forme ale impotentei s manifesta ca neputinta d a realiza actul sex cu pers fata d care exista atasament af, ptr ca ele seamana cu mama datorita ac atasament, in schimb putandu-se relationa normal dpdv sex cu pers indiferente af (prostituate). Frigiditatea e pandantul feminin al impotentie. Reprez dp Fenichel o inhibitie a satisf sex complete. Si in ac caz e vb despre o limitare a satisf sex, ac fiind perceputa ca periculoasa. Si in ac caz e vb de festigii ale compl Oe si a sext infantile. Ca si in cazul impotentei, poate fi vb d un atasam inconst fata d tata. M.poate exista o cauza, numita in φA identificare masc. E vb d o fixatie intr-un mom d dezv al fazei falice (la inceputul ei) cand fetita consid ca si ea, la fel ca baiatul, detine penis. Practic, ac forma d frigid (partiala) s manifesta prin caract exclusiv sau predominant al orgasmului clitoridian in dauna celui vaginal.
Numerosi autori postfreudieni au vazut in agresivit reprimata una din cauzele imp ale depresiei nevrotice.
Agresiv produce rez depresiei, p 2 cai diferite: calea "clasica", consta intr-un conflict "intrasistemic", in confl dintre supraeu si eu. Cea d-a 2 cale pp un confl "intersistemic". Un ob ext agreseaza sau frustreaza ob, care nu react, nu-si descarca agresivit provocata, ceea c conduce la devitalizare, la depresie.
Dp Stiemerling, orice copil, p parcursul ist sale, e expus la diverse frustrari, la care, in mod nat, react prin comp agresive, care merg d la expresia mimica a furiei pn la gesturi d lovire a parintilor.motivele care ii dac p acestia sa nu tolereze agresivit nat a copiilor lor sunt diverse, d ex: reactiile agresive ale copilului la frustrare lezeaza narcisismul mamei, care nu s mai poate inchipui o mama perfecta; in fata ac reactii anumiti tati pot simti ca autoritatea lor e pusa in discutie; agresivit copilului intristeaza mama care s ghideaza dp un ideal al existentei pacifice.
Ptr a elim agresiv copilului, astfel d parinti ameninta cu retragerea iubirii sau chiar o retrag ptr un timp, il pedepsesc moral sau fiz. Atitud d ac tip ale parintilor "demonizeaza" rasp agresiv si il elim din comp. La lim, impulsurile agresive sunt refulat, nu m.ajung la constiinta.
La adult, datorita inhibitiilor privitoare la agresivit induse in educatia fam, impulsul agresiv, neputandu-se descarca in ext, s orienteaza spre int si conduce la devitalizare, care subv e resimtita ca depresie. In an cazuri, cand cuantumul d agresivit e considerabil si nu m.poate fi controlat φic, apar actele autoagresive, d tipul celor relatate d o pacienta a lui Siemerling, care, at cand era parasita d prietenul ei, s dadea cu capuld pereti in sensul cel m.propriu.
Calea "clasica" d prod a depresiei: depresia e consecinta pierderii unui "ob" (pers apropiate) si a patologiei Supraeului. Pierderea ob iubirii poate fi nu numai fiz (deces), ci si φca (despartire). Succesiv pierderii ob s produce identif Eului cu ob pierdut, ceea c anuleaza pierderea. Datorita ambivalentei fata d ob iubirii pierdut si recuperat prin identif, Eul devine ob sentim neg. autoreprosurile melancolicului nu i s adreseaza (dp Fr), ci privesc ob preluat in eu. Tendintele sinucigase au ac sens. Princip cond ptr producerea p ac cale a depresiei e existenta unui supraeu imatur, care ramane ext Eului si s rap la ac ca tatal la fiu.
Confl legate d individuatie produc, p langa cele legate d sexualit si agresivit, d asem depresie nevrotica. Simpt2 d ac tip apar, cf lui Riemann, la pers care, din cauza conditiilor fam, nu au ajuns la un gr suficient d autonomie. In special infl2 materne care impiedica dezv si creeaza dep sunt raspunzatoare ptr ac. copilul e impiedicat sa dobandeasca acele competente specifice varstei sale, sa s afirme, sa s impuna. Adultul imatur in privinta individuatiei traieste existenta in registrul dependentei, daruirii, apropierii si resimte toate situatiile care necesita independ ca p un pericol d separare. Situatiile cele m.obisn ptr declansarea confl dintre tendintele spre independ sunt: despartirea d parinti, despartirea d partener, resimtit ca un substitut parental, situatiile noi d viata, care pp asumarea raspunderii (o fct noua, nasterea unui copil). In pl subv, confl inconst intre dep si indep e resimtit ca depresie.
Descop inconst s-a produs cu mul timp inainte d aparitia φA. Atat filosofii, cat si scriitorii (romantici) au intuit existenta inconst. Majorit filosof care au scris despre inconst l-au gandit insa ca p o constiinta latenta, ceea c e in φA e preconst. E vb despre continuturi φce latente, care sunt accesib constiintei fara mijlocirea unui demersa d interpr.
Leibniz vb despre "perceptiile <", din care, prin stimulare reciproca ia nastere constiinta. Kant introduce term d "reprez intunecate", menit a desemna reprez care l avem fara a fi constienti d ele (reprez inconst in φA). In ceea c priveste rap cantit intre reprez inconst si cele constiente ("clare") Kant aff ca primele pot fi echival cu o imensitate, p fundalul careia cele din urma apar ca simple pcte. Reprez const pot deveni un "simplu joc" al reprez inconst.
Alaturi d inconst φ, filosofii propun si un inconst "metafiz", care prez interes din perspectiva φA jungiene. Inconst metafiz = "fiinta metafiz unitara din cosmos, cu atributele vointei inconst si ale reprez inconst".
Primul care vb cu adev d inconst in sens φanal e Nietzsche, d altfel singurul filosof luat in consid si chiar elogiat d miscarea φanal aflata la inceputurile ei. Nietzsche descrie inconst ca p un cuprins al continuturilor φce la care Eul const nu are acces direct. Proc indepartarii din constiinta a continuturilor indezirabile e num "uitare activa", adica mij d aparare a Eului, numit d Fr refulare. Nietzsche il anticipeaza p Fr prin aceea ca recun imp sexualit ptr viata sufleteasca si spirituala a omului, dar si p Adler, at cand subliniaza rolul decisiv al dorintei d autoaff ptr lumea int a omului ("vointa d putere").
Curentul romantic recun existenta inconst. L.Blaga, p langa ceilalti romantici aveau un adev "cult" al inconst. Cu cat o opera d arta isi avea radacinile m.adanc implantate in inconst, cu atat val sa artistica era m.asigurata.
Angoasa (Otto Fenichel) e forma cea m.simpla d compromis intre tendinta instinctuala si apararea fata d respectiva tendinta, isteria d angoasa e cea m.simpla forma d nevroza. Angoasa apare legata d o sit det, ceea c da continut fobiei.
Atat angoasa ca tema fara ob precizat, cat si fobia, ca frica d o pers, animal, sit det pot fi ilustrate prin cazul "micului Hans". Baietelul d 5 ani e p deplin sanatos dpdv somatic. Ac precizare vizeaza psihiatria epocii. Desi dotat cu o constitutie robusta, micul Hans s imbolnaveste φic. Dp o per in care teama fara ob a predominat, s declanseaza fobia. Princip elem al CM al simpotmului e frica d a nu fi muscat p strada d un cal. Ac ar putea chiar sa intre seara in camera sa. In mom2 d max intensitate a fobiei, Hans refuza sa mai iasa p strada sau in curte, ramanand in balcon. Alaturi d fobia princip, s manifesta fobii adiacente: la grad zoo ii e frica d anim >; ii mai e frica d camioanele incarcate cu multe pachete si d posibila prabusire a calului. Hans nu a avut niciodata experiente neg cu vreunul din anim sau ob care-i inspira frica. Sensul (CL) e dat d constelatia oedipiana, d lupta impotriva tendintelor incestuoase care o vizau p mama sa si a tendintelor agresive la adresa tatalui.
Una din fantasmele sale contine
principalii curenti afectivi ai triunghiului oedipian: "Noaptea erau in camera
o girafa > si una sifonata si cea > a tipat ptr ca am luat-o p cea
sifonata. At ea a inceput sa tipe incontinuu si eu m-am asezat p girafa
sifonata". Planul imaginar reflecta atat
Fobia d cai a micului Hans expr deformat confl ambivalentei af fata d tata. In sit oedipiana, acesta nu e doar ob iubirii, ci si un rival, fata d care Hans simte gelozie si ostilitate. Insa sentim neg fata d tata vor fi cu necesitate refulate cel putin din 2 motive: in 1 rand datorita sentim poz fata d tata si apoi datorita rap d forte dintre tata si fiu, net defavorab celui din urma. Fobia m. pp proiectia si deplasarea. Agresivit lui Hans la adresa tatalui sau e proiectata asupra acestuia, care, datorita ac fapt, e resimtit ca ostil si amenintator si apoi deplasata asupra calului. Frica d a fi muscat p strada d un cal expr frica d castrare, ca o pedeapsa paterna ptr activit sale autoerotice legate d dorinta ptr mama. Ca rival, tatal e instanta interdictiva si punitiva. Frica d anim > d la grad zoo e o alta forma p care o imbraca frica d castrare: disproportia dintre penisul acestora si penisul sau ii induce teama ca ar fi fost castrat. Din frica d posibila prabusire a calului transpare dorinta lui Hans ca tatal sau sa cada, adica sa moara.
Fobia ca rezolv a confl ambivalentei fictive fata d tata are nu numai beneficii φce. Micul Hans, care, ca orice copil obisnuit, tb sa-si vada tatal in fc zi, isi face viata usoara deplasand ura asupra calului. In ac mod tatal ramane doar ob iubirii, in timp c calul, care preia ura lui Hans, poate fi evitat prin ramanerea in casa.
Particularit ac simptom consta in utiliz somaticului ca teren d manifest ptr confl φic. Intrucat confl2 care s expr prin simpt d conversie tin d sexualit, saltul in somatic s expl prin leg dintre sexualit si celelalte fctii vitale ale organism. In copilarie, acitivit sex s dezv sprijinidu-se p fct d hranire sau p fctiile d excretie, ceea c in φA poarta den d anaclisis. Ca orice simpt nevrotiv, conversia expr deformat tendinte sex refulate. In mas in care istericul s defineste prin fixatii puternice in stadiul falic, nedepasind niciodata alegerile d ob incestuoase, conversiile expr in 1 rand fantasme oedipiene intr-un mod direct sau indirect.
Marea criza isterica e "expresia pantomimica a fantasmelor oedipiene si a derivatelor acestora". Utilizand tehn d interpr a visului, s poate ajunge la CL. Nat sex a acestuia devine evidenta cand respectiva criza s termina cu un adev orgasm. In alte cazuri, criza pune in scena rezle activit sex: sarcina si nasterea. Dp Fenichel, cel m.concludent ex d ac tip e pseudosarcina. D asem, vomismentele isterice pot avea aceasta origine.
Ex: o pacienta care suferea d greturi si vomismente. P parcursul analizei, pacienta si-a dat seama ca aceste simptome nu apareau decat at cand manca peste. Expl p care ea o dadea vedea in simptome o reactie la actul d cruzime p care-l reprez faptul d a manca animale si in special pesti, ptr ca acestia au suflet. Cum tatal pacientei era mortm ideea d a-I manca sufletul (ceea c ii sugera ingerarea pestilor) era o modalit deghizata in maniera orala d unire sex cu el.
In nevroza obsesionala confl esential e confl oedipian. Diferenta fata d isterie consta in modalit d a-l solutiona. Isteria apeleaza la refulare ca mij principal d aparare impotriva tendintelor oedipiene, obsesionalul utiliz regresia la stad anterior d evol al libidoului (stad sadic-anal).
Un caz celebru, un pacient a lui Fr, ilustreaza faptul ca agresivit, trasat definitorie ptr stad sadic-anal, caract gand si comportam obsesionalilor. Dr Lorenz, alias "omul cu sobolani", ia cunostinta prin intermed unui coleg, in per unei concentrari ca ofiter in rezerva d o cumplita pedeapsa orientala: peste fesele condamnatului s aplica un vas cu sobolani, care patrund in anus. Imediat pacientul s-a gandit ca o astfel d pedeapsa s-ar putea aplica unor pers dragi, respectiv tatalui si prietenei sale. Ulterior, simptomul a devenit obsesiv. Caract aberant al simpt provenea in 1 rand din faptul ca tatal sau era mort d 9 ani.
Agresivit cruda si excesiva a "omului cu sobolani" nu era doar expresia resentim fata d tata, ci in 1 rand rez regresiei la stadiul sadic-anal. Cf ip lui Fr, regresia a fost provocata d o pedeapsa severa p care tatal sau i-a aplicat-o la varsta d 6 ani ptr activit masturbatorii caract compl Oedip.
P parcursul vietii, Dr Lorenz a dorit d m.m ori moartea tatalui. La 12 ani, indragostit d sora unui prieten, care nu era suficient d afectuoasa fata d el, i-a trecut prin minte ca dc I s-ar intampla o nenorocire, d ex, sa-i moara tatal, mica prietena ar deveni m.tandra. cu 6 luni inainte d moartea tatalui, i-a venit o idee: "dc moare tata, voi avea mijle necesare ptr a ma casatori cu dna X", ptr ca apoi sa s autopedepseasca, dorind sa fie dezmostenit d tatal sau.
Intr-o vacanta d vara, p care o petrece impreuna cu prietena sa si care debbuteaza cu o neintelegere intre cei 2, pacientul lui Fr produce m.m simptome alimentate d tendinte agresive inconst, indreptate impotriva ei. Astfel, compulsia d a o proteja, care opera in timpul unei plimbari cu vaporul, avea drept CM ideea "nu tb sa I s intample ceva", iar in plan comportam, insistentele ca Gisela sa-si puna gluga. Ideea latenta a simpt, fata d care CM reprez o aparare, avea sensul contrar.
O alta caract a stad sadic-anal e ambivalenta afectiva. Aflandu-se p strada in ziua plecarii prietenei sale, Dr. Lorenz s simte constrans interior sa inlature o piatra care s afla p drumul p unde urma sa treaca Gisela cu trasura, spunandu-si ca in felul acesta va evita un accident. Dp cateva min si-a spus ca gestul sau e absurd si , presat d o noua constrangere int, a reasezat piatra in mij drumului. Dp Fr, astfel d simpt in 2 timpi expr succesiv atitud poz si neg, d intensit =, fata d aceasi pers.
Un alt ex utiliz d Fr ptr a-si ilustra teza mentionata il constit modif caracteriale care intervin la femei dp menopauza, adica dp renuntarea la fct genitala. Ac abandonare conduce, in cazurile in care exista fixatii, la regresia la stad sadic-anal. Agresivit, meschinaria, avaritia p care l manifesta la varsta a 3 cele care au fost candva tinere femei gratioase, sotii iubitoare si mame tandre sunt trasat d caract care tin d stad sadic-anal.
Dc regresia la stad sadic-anal caract nevroza obsesionala, "alegerea" ac nevroze e det d fact care favoriz regresia. Dp Fenichel princip fact e fixatia la stad sadic-anal. Cond care favoriz fixatia sunt:
o Un gr sporit d erogenitate a zonei anale, det constitutional
o Satisfactiile si frustratiile severe ale erotismului anal
o Alternanta unor satisfactii exagerate cu frustratii exagerate.
Imp decisiva revine infllro cult care s exercita prin intermed educatiei sfincteriene.
Un alt fact semnalat d Fenichel e nat organiz falice. Slabiciunea acesteia predispune la regresie. Pozitia falica poate fi slabita d o reprimare traumatica a activit erotice specifice ac etape, respectiv d o amenintare explicita cu castrarea, d tipul celei careia i-a cazut victima "omul cu sobolani".
Al 3 fact notabil enumerat d Fenichel il constit particularitatile dezv Eului. Eul care apeleaza la regresie si-a dezv d timpuriu fct critica si capac intelect, in timp c gand are inca o orientare magica. Un asem eu s poate raporta critic la instincte, folosind insa mij defensive imature.
Omul e singura fiinta care traieste in cult si d aceea singura fiinta expusa riscului nevrozei. conflle care produc simpt nevrotice, respectiv confl legate d sexualit, agresivit sau individuatie sunt confl d nat si cult. Toti oamenii sunt, datorita ac fapt, expusi disfctiilor nevrotice. Cei la care inbolnavirea nevrotica s produce efectiv sunt caract d confl infantile defectuos rezolvate. Astfel, in c priveste confl legate d sexualit, la nevrotic fixatiile infantile au o pondere covarsitoare, in timp c la omul sanatos, reziduurile dezv sex infantile sunt minime. Ptr a relua, impreuna cu Fenichel, o comparatie militara a lui Fr, la omul "sanatos" doar o < parte a trupelor dezv φsexuale a ramas in spate, in pozitia compl Oedip. marea masa a armatei dezv φce a atins pozitiile genitalitatii adulte orientate spre reproducere, facandu-l p individ apt d alte alegeri d ob decat cele infantile. Dimpotriva, la nevrotic, cea m> parte a trupelor dezv au ramas in pozitia compl Oedip, si doar o infima parte au avansat. La cea m< dificultate, avangarda, putin numeroasa, revine la pozitiile consolidate din spate.
