Preferinte culinare ale turistilor straini si tehnica servirii acestora

Preferinte culinare ale turistilor straini si tehnica servirii acestora

Studierea si cunoasterea gastronomiei popoarelor, in etapa actuala, constituie una dintre principalele sarcini ale celor ce lucreaza in sectorul de turism si, in mod special, in sectorul public de alimentatie. Cunoasterea diversitatii preparatelor culinare, a bauturilor consumate de fiecare popor, apare ca o necesitate organizatorica economica si ca un mijloc de cunoastere a obiceiurilor si a felului de trai al diferitelor popoare.

Pentru a putea alcatui meniuri corespunzatoare, lucratorii din turism si alimentatie publica trebuie sa cunoasca bine preferintele si gastronomia fiecarui popor in parte, acestea fiind influentate de clima, productie agricola, mod de viata, traditie, obiceiuri, religie.

Servirea turistilor straini se va face cu respectarea operatiilor de transport, prezentare si servire a preparatelor si bauturilor cunoscute. Se vor avea in vedere urmatoarele:

timpul servirii micului dejun si dejunului sa fie mai scurt, deoarece turistii doresc sa foloseasca din plin timpul ramas la dispozitie, in vederea efectuarii de vizite la obiective turistice, culturale, pentru tratament si distractie;

aranjarea meselor sa se faca din timp, mai ales cand se cunosc meniurile;

comenzile sa se ia imediat ce turistii s-au asezat la masa;

transmiterea comenzilor la sectie si aducerea preparatelor si a bauturilor sa se faca in mod operativ;

la servirea preparatelor, sa se foloseasca sistemul cel mai potrivit, tinandu-se seama de obiceiurile popoarelor respective, de caracteristicile preparatelor, de structura grupului.

1. Turistii rusi si polonezi

De regula, atat rusii cat si polonezii apreciaza pauzele mici intre preparatele ce alcatuiesc varianta de meniu. Consuma cantitati mai mari de paine si in special asortata, pe care o prefera asezata dinainte pe mese. Carnea de porc, varza, produsele de patiserie sunt cele mai apreciate.

Micul dejun (zavstrick) este mai consistent, el putand fi alcatuit din gustari, produse lactate, salate din cruditati, bauturi calde nealcoolice, unt, dulceata, miere. Apreciaza in mod deosebit iaurtul, smantana, laptele acru si kefirul.

Masa de pranz (obed) este consistenta axandu-se pe gustari calde si reci (carnaciori, cremwursti, icre, peste afumat, salate din legume). Preparate lichide calde: borsuri cu sau fara carne, supele cu rasol, borsuri de peste.

Preparatele care alcatuiesc felul de baza pot fi pe baza de carne tocata: ardei rosii umpluti, sarmalute, chiftele, parjoale, carne de pasare cu ciuperci si legume, fripturi la tava, carne de porc sau de miel la tava etc. Ca desert prefera dulciurile de bucatarie.

Masa de seara (ujin) este mai redusa cantitativ. Se incepe cu diferite gustari calde si reci continand preparate din peste mare prajit la gratar sau sub forma de rasol.

Apreciaza specialitatile din carne de gratar, insotite de garnituri asortate si de salate, precum si friptura de pasare, porc, miel, vitel, insotite de cruditati.

Ca bauturi prefera bauturile tari, la inceput (vodca, tuica, slibovita), vinuri albe seci, vinuri rosii, vin spumant si bere, in functie de preparatele servite.

Atat mesele de pranz cat si cele de seara se incheie cu ceaiuri tari.

2. Turistii americani si englezi

Apreciaza in mod deosebit atat calitatea preparatelor cat si a serviciilor. La orice fel de masa prefera painea prajita cu unt, sosurile specifice, piperul alb si negru, sucurile din fructe. Americanii apreciaza in primul rand carnea de vaca, de porc, de pasare iar turistii englezi pe cea de miel, berbecut, batal.

Micul dejun (breakfast) este consistent si variat. Se incepe cu una din bauturile calde nealcoolice dupa care urmeaza:

unt, dulceata, miere;

preparate din oua;

mezeluri fine, friptura rece din piept de curcan, de vitel, insotite de cruditati;

de asemenea, se servesc fulgi de porumb cu lapte.

Masa de pranz (lunch) consta din mai multe feluri de mancare: gustari calde sau reci, in special pe baza de oua, cocteil de creveti, cruditati, preparate din peste, antreu, sufleuri de legume, paste fainoase.

Ca preparat de baza prefera cele realizate din carnea de vitel, de vita la tava cu legume si salate asortate, pulpa de berbec la tava servita cu fasole alba, preparate pe baza de carne de miel. Fripturile din carne de vita trebuie sa fie cat mai coapte pe dinafara, prezentand o crusta, iar in interior sa fie cat mai aproape de cea cruda.

Ca desert prefera dulciurile de bucatarie - foietaje, sufleuri, fructe proaspete.

Masa de seara (dinner) se poate compune din gustari calde sau reci, creme, preparate din peste mare, calde sau reci.

Se prefera fripturile reci asortate din carne de vitel, miel, piept de pasare, carne de porc, servite cate ¼ portie din fiecare, precum si fripturile realizate din specialitati de carne de vaca, miel, vitel la gratar cu costita, insotite de diferite sosuri, garnituri din legume si salate din cruditati.

Bauturile preferate sunt: bauturi cu tarie alcoolica ridicata (whisky), vodca, gin amestecuri de bauturi reci sau calde, vinuri albe sau rosii, demiseci.

La mesele de pranz si seara vor fi puse pe masa asa numitele "apetizers" alcatuit din bastonase de morcov, felii de telina, miez de nuca, migdale, masline, pe care le servesc cu placere in timp ce-si aleg meniul.

Atat in cazul preparatelor cat si al bauturilor se va practica sistemul de servire direct (englezesc).

Specific turistilor englezi este "five o'clock", respectiv servirea ceaiului la ora 17. Cu aceasta ocazie se serveste renumitul ceai englezesc insotit de produse usoare cu un grad inalt de prezentare, intre care se gasesc diferite sortimente de inghetate, cocteiluri cu alcool, mici gustari, diferite salate, fructe proaspete, produse de patiserie, tartine etc.

3. Turistii bulgari

Turistii bulgari situeaza printre preferintele culinare pe primul loc carnea de ovine si legumele proaspete.

Micul dejun (zakuska) este consistent, avand in componenta cafea cu lapte, lapte dulce, iaurtul acru, branzeturile, mezelurile, preparatele din oua, produse de patiserie, chifle si cornuri.

Masa de pranz incepe cu diferite gustari calde sau reci, borsuri, supe cu carne de vaca sau pasare, ciorbe de vaca, pasare, porc sau oaie, insotite de smantana si iaurt. Se pot oferi si preparate din peste, musacale, tocana, ghiveciuri cu carne, sarmale, chebab, rasol de vaca si pasare cu legume si hrean, fripturi la cuptor cu garnituri din legume.

Salatele sunt realizate din toate cruditatile la care se adauga ceapa, ardei iute si branza rasa.

La desert, apreciaza fructele, placintele, baclavalele, orez cu lapte, inghetata.

Masa de seara poate fi compusa din diferite gustari calde sau reci, fripturi la gratar insotite de sosuri, garnituri si salate din legume proaspete asortate, diferite soteuri din subproduse de carne.

Ca bauturi prefera tuica, vodca, slibovita, vinuri albe si rosii seci si demiseci.

4. Turistii germani si austrieci

Prefera un mic dejun consistent, compus din bauturi calde nealcoolice  (cafea cu lapte si frisca, ciocolata cu lapte, cacao) la care se adauga: dulceturi, gemuri, unt, preparate din oua, mezeluri fine insotite de cruditati.

La consumarea preparatelor folosesc toastul, cornuri prajite, croasante cat si produse de patiserie, sucurile din fructe si berea.

La masa de pranz prefera diferite gustari calde sau reci, pate de ficat in aspic, salata berlineza, diferite tartine si sandviciuri din paine neagra unsa cu unt, sunca afumata si cu ochiuri.

La felul intai prefera supele concentrate cu rasol, supe de raci, de fructe, cremele de legume.

Dintre preparatele din peste apreciaza ghiveciul de morun, salaul rasol cu suc de rosii, scrumbii de Dunare cu lamaie multa si verdeata, frigarui de morun la gratar sau frigare, insotite de garniturile din  legume bine sotate in unt si salate asortate din legume proaspete.

La desert se pot servi placinta cu mac, cu visine, diferite sufleuri, tarte cu fructe, inghetata asortata, fructe proaspete.

La masa de seara meniul poate fi format din gustari calde sau reci, preparate din peste la gratar, fripturi reci, specialitati din carne la gratar. Mesele de seara se incheie intotdeauna cu dulciuri de bucatarie, fructe si cafele.

Ca bauturi prefera vodca, gin, amestecuri de bauturi alcoolice.

Dintre vinuri apreciaza vinurile mai dulci si vinurile sampanizate. Atat la masa de pranz cat si seara prefera berea de calitate superioara.

Sistemele de servire a preparatelor difera de la un tip la altul de mese, fiind atenti la modul cum se executa operatiunile de prezentare si servire. Apreciaza decorul floral pe mese.

5. Turistii francezi si belgieni

Sunt adeptii meselor complete, de la care nu trebuie sa lipseasca aperitivele si gustarile (hors d'oeuvres).

La micul dejun prefera bauturi calde nealcoolice, unt, gem, dulceata, diferite minuturi din oua. Apreciaza preparatele din carne de calitate superioara insotite de cruditati.

Untul, painea prajita, cornurile, cozonacul si pateul, produse din foietaj, sucurile naturale si apa minerala vor fi cuprinse in meniul micului dejun.

La masa de pranz se servesc: gustari reci pe baza de tartine cu icre negre, Manciuria, cozi de raci, gelatina de fazan sau pasare, pate de ficat de gasca, sardele fine, filet de somon afumat, batog de morun, oua cu sunca in aspic, medalion de creier cu sos, salata de telina cu mar si piept de curcan.

Dintre gustarile calde prefera: chiftelute speciale, ficat de pasare sote, pastrama din piept de gasca sote, crochete din svaiter, bulete din creier de vaca, ciuperci umplute, ciuperci sote cu unt si verdeata etc.

Ca felul intai prefera preparate din peste superior, pregatit in diferite forme: rasol, meuniere sau diferite antreuri pe baza de baza de sufleuri in special.

Felul de baza se axeaza pe diferite preparate din carne, in urmatoarea ordine: carne de miel, batal, vitel, vaca, vanat, porc sau pasare. Toate aceste preparate vor fi insotite de garnituri din legume, orez, salate de sezon.

La masa de seara se pot servi gustari reci si calde urmate de consomeuri, cu ou, perisoare mici, crutoane din telina, raci, creme de ciuperci, de conopida, din legume, servite la cesti mici. Sunt apreciate preparatele din peste mare sub forma de rasol, prajit, la gratar, gratinat la cuptor, preparatele din carne de vaca, vanat, porc, pregatite la gratar sau frigare, insotite de garnituri bine sotate, asortate si de salate din cruditati.

Apreciaza fripturile calde asortate si branzeturile, care se prezinta in mai multe sortimente la sfarsitul fiecarei mese si mai ales la cea de seara.

Ca bauturi, prefera aperitivele, vinurile albe seci, la peste; vinuri rosii seci la fripturi, rosii mai dulci la branzeturi, la cafea vinars (coniac), lichioruri fine, vinuri sampanizate.

Ca desert, la masa de pranz si de seara prefera: dulciuri de bucatarie, de cofetarie, sortimente de inghetata, frisca.

6. Turistii nordici

La micul dejun, ca si ceilalti turisti prefera bauturile calde nealcoolice, untul, mierea, dulceata, gemuri, cornuri crocante, paine prajita, insotite de preparate din oua, fripturi reci din carne de vitel, porc, piept de curcan, cruditati, sucuri de fructe, apa minerala.

La masa de pranz pot sa aiba in componenta meniului gustari reci pe baza de peste afumat, fileu de somon, icre negre si rosii, sandviciuri cu paine intermediara, friptura condimentata din carne de porc, piept de curcan, decorate cu ardei gras, rosii, castraveti. Prefera preparatele din ou cu sos tartar si maioneza.

La felul intai prefera supe cu rasol de vaca, porc, consomeuri, creme.

Trecerea la felul de baza o fac cu preparate reci si calde din peste mare pregatite sub diferite forme.

Preparatele din felul doi se axeaza pe: preparate din carne de miel, berbecut, carne de pasare, fripturi la tava, din carne de vitel, porc, cu multe garnituri din legume asortate si salate de cruditati.

Apreciaza preparatele la minut cum sunt: snitele, turnedouri, escalopuri si legume gratinate.

Ca desert, dulciuri de bucatarie indeosebi clatite si cofetarie, inghetate, fructe, cafea.

La masa de seara prefera gustari reci si calde, consomeuri, creme, preparate  din peste mare, fripturi reci asortate din carne de miel, pasare, porc, vitel, servite cate ¼ portie din fiecare.

Ca bauturi la masa de pranz si masa de seara prefera vodca, whisky, gin, tuica, vinuri albe seci la peste si vinuri rosii la fripturi.

7.  Turistii chinezi si coreeni

La micul dejun prefera bauturile calde nealcoolice, cruson, cacao cu lapte, dulceata,  mierea, gemuri, sunca presata, salam de Sibiu, pastrama de porc, de curcan, parizer.

Sunt apreciate preparatele din oua, carnaciori prajiti, chiftelute, insotite de legume proaspete.

Nu trebuie sa lipseasca painea prajita, cornuri, chifle, cozonac simplu, apa minerala si sucuri de fructe.

Masa de pranz cuprinde diferite gustari calde in cantitati mici dar variate (carnaciori, ficat de porc si pui aperitiv, chiftelute speciale, ciuperci sote) toate fiind mai condimentate. Apreciaza gustarile reci pe baza de preparate  din carne de porc, oua umplute cu diferite sosuri, tartar in special.

La felul I apreciaza ciorba taraneasca de porc: a la grec, ardeleneasca de pui, de rata, cu perisoare, crema de ciuperci.

Apreciaza preparatele din peste sub forma de plachie, meuniere, gratinat, cu ciuperci etc.

La felul de baza escalopurile cu ciuperci, cu sos de vin, turnedourile cu ciuperci, arpagic, ficat de pui, friptura de porc la tava, de rata.

La masa de seara prefera gustari calde si reci, specialitati din carne de porc la gratar, muschi de porc impanat, cotlet cu os, frigarui din carne de porc si pasare cu ciuperci, ardei gras, costita, rosii, insotite de garnituri pe baza de orez, legume, cartofi.

Ca desert prefera fructele, diferite specialitati de inghetata.

De retinut ca la masa nu trebuie sa lipseasca piperul, ardeiul iute, iar bucatile de carne trebuie sa fie cat mai mici.

VII. Incheiere

Ospatarul este principala forta de vanzare a unei unitati de alimentatie importanta acestuia putand fi exemplificata prin urmatoarele cuvinte:

"Ca ospatar, cand oaspetele este in fata ta, poarta-te in asa fel demonstrand ca esti constient de faptul ca datorita lui te afli acolo.

Opreste-te din orice activitate anterioara, zambeste-i sa si primeste-l,  invaluie-l cu o privire calda, deschisa, binevoitoare. Manifesta acelasi interes pentru fiecare in parte, intelege-i anxietatea si problemele din punctul lui de vedere, fii simpatic. Fa-l sa se simta important, raspunde-i la orice intrebare, creeaza o atmosfera de amabilitate pe care turistii vor sa o retraiasca mereu". "Ceea ce diferentiaza intreprinderea performanta de intreprinderea neperformanta sunt, inainte de orice, oamenii, entuziasmul lor, creativitate lor. Toate celelalte pot fi cumparate, invatate, copiate."

VIII. Bibliografie