Efectele nocive ale chimiei - Alimentele uciGase

asistenta sociala frumusete nutritie reteta

Efectele nocive ale chimiei - Alimentele uciGase

Un vechi proverb spune ca "mancam ca sa traim si nu traim pentru a manca". Alimentele pot fi considerate factori ai mediului ambiant cu care omul are stranse relatii in tot cursul existentei sale. Cea mai veche si mai importanta relatie este determinata de faptul ca alimentele furnizeaza organismului substantele nutritive de care acesta are nevoie pentru asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale.

O alimentative corecta presupune insa indeplinirea unei conditii esentiale: produsele consummate sa fie lipsite de agenti nocivi sau acestia sa se gaseasca sub limitele daunatoare.

Substantele nocive din alimente pot proveni din cause si surse multiple

constituent naturali ai unor alimente cum sunt toxinele ciupercilor otravitoare, amigdalina din samburii unor fructe, solanina din cartofii incoltiti, alcaloizii toxici din unele plante, avidina din albusul crud, etc.

substante formate in alimente prin degradarea substantelor nutritive (proteine, lipide, glucide), sub influenta enzimelor propii si mai ales a microorganismelor de alterare si prin prelucrari industriale sau culinare incorecte, amine biogene, nitrosamine, acizi alcooli, aldehide, cetone, peroxozo, etc.

toxine sintetizate de unele mucegaiuri si bacterii : micotoxine, toxina stafilicocica, toxina botulinica, etc.

substante ajunse in alimentatie ca poluanti chimici : metale si metaloizi toxici, reziduri de pesticide, etc.

Exista unele substante in alimetatie care pot produce tumori canceroase

unele mase plastice cu care se ambaleaza alimentele

pesticidele - substante care se folosesc pentru combaterea daunatorilor in agricultura

ingrasamintele chimice, ca si adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea alimentelor, mai ales in combinatie cu alimentele bogate in proteine (carne si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste alimente sunt prajite sau sunt consumate impreuna cu bauturi carbo-gazoase

toxinele unor ciuperci care se pot forma pe alimentele care nu mai sunt foarte proaspete

substantele care se formeaza in urma afumarii sau prajirii alimentelor si, in general, in alimentele incalzite peste 350⁰C. Astfel, consumarea carnii si a pestelui care au fost afumate reprezinta un risc crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv

grasimile sau produsele din carne consumate in cantitati mari cresc riscul de aparitie a cancerului.

Culoare hranei este si ea deosebit de importanta.Existe numeroase motive pentru care sunt folositi colorantii in alimentative :

compensarea pierderii culorii naturale datorita proceselor fizice, expunerea la lumina, la umezeala, etc;

corecteaza variatia naturala a culorii;

cresc intensitatea culorii natural;

asigura o culoare produselor lipsite in mod naturalde ea;

anumite produse necesita un aspect atractiv (dulciurile);

protejeaza aromele si vitaminele de pericolul degradarii la lumina solara;

ajuta la obtinerea unei mari varietati de produse.

Aditivii coloranti pot fi

naturali (pigmeti derivati sau obtinuti din surse natural);

artificiali.

Acestia din urma prezinta doar avantaje pur economice, au capacitatea de colorarea mult mai mare, sunt mai stabili, confera o culoare uniforma si un spectru mai larg de nuante.

O data ajunsi in organism, acesti coloranti patrund in circulatia sanguine si se acumuleaza in ficat. In cazul persoanelor care sufera de hepatita acuta sau cronica de tip B, C sau D, ciroza hepatica functia ficatului este mult perturbata si diminuata, ca urmare eliminarea colorantilor toxici este extreme de mica. Acestor personae le este complet interzis consumul de alimente preparate cu coloranti sintetici.

In urma consumului in cantitati mari a produseor bogate in coloranti pot aparea urmatoarele afectiuni: urticarie, inflamarea ploapelor, a buzelor, a limbii sau a mainilor, astm, eczeme, reactii alergice, tumori renale, tiroidiene, cerebrale, stari de voma, modificari cromozomiale, dureri abdominale, indigestie, greata, cresterea presiunii arteriale, tulburari respiratorii, scaderea numarului limfocitelor, distrugerea vitaminei B6. Toti aditivii produc reactii alergicemai mult sau mai putin manifestate, cele mai afectate personae sunt cele alergice la aspirina si cele cu astm bronsic.

Alimentele otrava

Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului

Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarina", dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator.

Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.

Aspartanul este un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri.

Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar, de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.

O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.

Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartanul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

Supele concentrate si boala Alzheimer.

Contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti unul dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.

Guma de mestecat si Berea - inamici ai stomacului.

Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951).

Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici.

Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene.

Alimente modificate genetic.

O alta problema sunt organismele modificate genetic (OMG). Este vorba de: porumb, cartofi rezistenti la insecte, soia, fasole toleranta la glifosfat, tomate cu coacerea intarziata adevar, mult mai atragator decat cele autohtone, dar gustul este fad.

Din dorinta de a se asigura hrana miliardelor de oameni, stiinta cauta solutii nu in natura, cum ar fi mai firesc, ci in laborator, neglijandu-se impactul acestora asupra ecosistemului si a fiintei umane. Ingineria genetica folosita in crearea de alimente cu proprietati noi difera de metodele traditionale, prin faptul ca genele sunt transferate intre specii diferite si nu in cadrul aceleiasi specii.
La produsele modificate genetic se amesteca gene vegetale cu cele animale. In natura, astfel de incrucisari nu sunt posibile. De exemplu, capsunele modificate genetic sunt obtinute folosind o gena de peste de apa rece, de aceea pot fi produse tot timpul anului in Marea Britanie.
In ceea ce priveste tomatele, cercetatorii au reusit sa anihileze gena care le face sa putrezeasca. Soia si porumbul sunt modificate genetic, astfel incat sa devina rezistente la unele pesticide, la boli si seceta. Aceste alimente modificate genetic ar putea prezenta un risc pentru sistemul imunitar uman, dupa cum afirma cercetatorii in domeniu.
In aceste conditii, este obligatorie etichetarea alimentelor modificate genetic.

Este necesar consumul moderat de :

Mezeluri. Aproximativ 40% din compozitie o reprezinta produsii obtinuti artificial.

Supe concentrate. Se obtin prin deshidratarea supelor si a ciorbelor preparate normal, pana cand rezulta un praf. Acesta e amestecat cu conservanti, aromatizanti, coloranti si se ambaleaza in vid sau sub forma de cubulete.

Mustar. Este fabricat din boabe de mustar si ulei de mustar. Acesta din urma e foarte nociv pentru sanatate. Nu e de neglijat nici tartrazina, colorantul galben, deosebit de periculos, care se adauga in mustar. Consumati mustar colorat cu sofran sau curcuma (e ceva mai scump, dar merita).

Zahar. Ataca organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Astfel, el trece imediat in sange, provocand hiperglicemie. Consumul excesiv de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale.

Alte alimente care contin coloranti sunt : sucurile, dulciurile, jeleurile, cerealele, snacks-urile, carne conservata, inghetata, ciocolata, biscuiti, conserve, sosuri, maioneza, budinci, preparate din carne, unt, pizza, paine, mozzarella..etc.

In continuare sunt prezentati cei mai periculosi aditivi alimetari

Coloranti

100 - 181

Tipul

Denumire

Efecte

Produse

Identificare

Interzis in

E 102

tartrazina

provoaca crize de astm si urticarie la copii; de asemenea, tumori ale tiroidei, tulburari in cromozomi, enzeme si hiperactivitate

bauturile colorate, dulciuri, gemuri, produse din cereale, snack-uri, peste conservat, supe instant.

culoarea galbena

Norvegia, Austria si Finlanda

E104

Galbenul de hidrochinona

Poate cauza dermatite

rujuri, produse de ingrijirea parului, apa de colonie, si intr-o gama larga de medicamente

culoarea galbena

Australia, SUA si Norvegia

E107

Galben 7G

nerecomandabil pentru persoanele suferinde de astm , poate provoca alergii.

culoarea galbena

Franta, Norvegia, SUA, japonica si Elvetia

E 110

Galben de amurg

Urticarie, congestie nazala, alergii, tumori ale rinichilor, hiperactivitate, greturi, varsaturi

Cereale, produse de brutarie, dulciuri snackuri, inghetata, bauturi, peste conservat, unele medicamente

culoarea galbena

Norvegia si Finlanda

E120

acidul carminic

eruptii cutanate

racoritoare, dulciuri

culoarea rosie

E121

citrus red 2

cancer

colorant pentru coaja de citrice

culoarea portocalie

C.E.E.

E 122

azorubina

alergii

racoritoare, dulciuri

culoarea rosie

SUA, Austria, Norvegia, Japonia si Suedia

E 123

amarant

cancer

Prajituri, umpluturi cu gust de fructe, jeleuri

culoarea rosie-purpurie

SUA, Austria, Rusia, Norvegia. Folosit restrictive in Australia, Franta, Italia

E 124

pancean 4R

tumori glanda tiroida

dulciuri

culoarea rosu aprins / roz

SUA si Norvegia

E 127

eritrozina

dereglari hormonale

produse de panificatie

culoarea rosie

SUA si Norvegia

E 128

Rosu 2G

Culoarea rosie

Australia, SUA, Austria, Cana, Japonia, Norvegia, Suedia

E 129

Rosu allura AC

Dulciuri, bauturi, medicamente,produse cosmetce

Culoarea rosie portocalie

Japonia, Danmarca, belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, norvegia

E 131

albastru patent V

cancer

Dulciuri,

culoarea bleu

Norvegia, SUA, Australia

E 132

indigotina

alergii

inghetata, dulciuri, produse de patiserie

culoarea indigo-carmin

Norvegia

E133

Albastru stralicitor FCF

Produse lactate, sintetic

Colorant albastru

Belgia,Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Norvegia,Austria Danemarca, Grecia, Italia si Spania

E142

Verde lizamina

Culoarea verde

Suedia, SUA, Nrvegia,Canada, Finalanda si japonia

E151

Negru stralucitor PN

Derivat de grudon de huila

Folosit la unele prajituri

Culoarea neagra

SUA, Danemarca, Norvegia,Australia, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, Canada si Japonia

E150

Caramel simplu

E154

MaroFK

SUA,

Norvegia,Australia, Belgia

Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, Canada si Japonia si Irlanda

E 155

brun HT

alergii

ciocolata, prajituri, provenit din gudron de huila

culoarea bruna

E 172

Oxid si hidroxid de Fe

Se foloseste la paste de somon si crevete

Culoarea neagra, galbena sau rosie

E 173

Aluminiu

E 174

Argint

Australia

E175

Aur

Australia

E 180

Litolrubina

E 181

Acid tanic

Australia

CONSERVANTI

200 - 290

E 200

acid sorbic

Poate provoca iritatia pielii

Se obtine din fructe de padure

teste de laborator

E 210

acid benzoic

cancer

conserve, preparate din carne, bauturi alcoolice, produse de patisserie, branzeturi, guma de mestecat, condiment, dulciuri, medicamente, produse cosmetice

teste de laborator

E 211

benzoat de sodiu

Poate prvoca urticaria si agrava astmul

Folosit ca antisptic; bauturi racoritoare, produse lactate si din carne, condimente, produse de patiserie, bomboane, medicamente(Tylenol)

teste de laborator

E 213

benzoat de calciu

cancer

conserve, preparate din carne

teste de laborator

E 214

etil p hidroxibenzoat

cancer

conserve, preparate din carne

teste de laborator

E 215

etil p hidroxibenzoat de sodiu

cancer

conserve, preparate din carne

teste de laborator

E 220

dioxid de sulf

boli intestinale; derivat din gudron de huila sau arderea sulfului

Bere, bauturi racoritoare, fructe uscate, suc vin, otetul si produsele de cartofi ca si conservant si antiseptic

teste de laborator

E 221

sulfit de sodiu

boli intestinale

conserve si preparate din carne

teste de laborator

E 222

sulfit acid de sodiu