|
|
|
ALIMENTELE BOGATE IN CALCIU AJUTA LA ELIMINAREA STRATULUI ADIPOS
Una dintre recomandarile principale atunci cand vine vorba de scadere in greutate este cresterea nivelului de efort fizic, astfel incat o mai mare parte din calorii sa fie consumate. Dar ce se intampla in cazul unei persoane care are activitate fizica destul de multa, insa nu reuseste sa isi controleze suficient de bine greutatea?
Modificarile trebuiesc facute la nivelul regimului alimentar. Evident, prima masura care se impune este adaptarea aportului caloric la consumul generat de efortul fizic. Pe langa ajustarile calorice, exista anumite aspecte pe care sportivul este bine sa le aiba in vedere si dintre acestea as vrea sa ma refer la consumul de calciu.
In 1988, cercetatorii au fost surprinsi de rezultatele unui studiu care analiza efectele calciului asupra tensiunii arteriale. Ei au constatat ca prin consumarea a 2 cani de iaurt pe zi presiunea sangelui s-a normalizat, dar mai mult decat atat, au mai observat ca greutatea subiectilor supraponderali s-a redus cu pana la 5 kg in 12 luni, iar noua greutate obtinuta s-a mentinut o perioada lunga. Rezultatele obtinute au incurajat lumea medicala sa initieze noi studii ale caror concluzii au fost urmatoarele:
Consumul adecvat de calciu are o multime de efecte pozitive de care trebuie sa tinem seama: reducerea tensiunii arteriale si prevenirea aparitiei hipertensiunii arteriale, mentinerea structurii osoase si nu in ultimul rand participarea la scaderea in greutate. Fiindca printre alimentele bogate in calciu se gasesc lactatele, trebuie totusi avut in minte ca acestea au si un continut destul de mare de lipide, deci daca este vorba de o cura de slabire, trebuie sa alegeti totdeauna produse degresate.
YO-YO SI SISTEMUL IMUNCand spun "yo-yo" probabil ca cei mai multi se gandesc la acea jucarie cu care se distreaza copii, totusi sunt convins ca unii dintre voi cunosc termenul din articolele despre curele de slabire. A devenit un termen folosit chiar si in medicina, care desemneaza acele cure de slabire urmate de perioade de ingrasare. La fel ca o jucarie yo-yo, corpul unei astfel de persoane cunoaste faze de coborare a greutatii si faze de crestere. In cele mai multe cazuri, fiecare astfel de ciclu se termina prin revenirea la o greutate chiar mai mare decat cea de dinainte de cura de slabire. Buna afacere, nu.?
Intr-un numar recent din Journal of the American Dietetic Association, dr. Cornelia Ulrich si colegii ei de la Universitatea Washington publicau rezultatele unui studiu privind influentele regimurilor tip "yo-yo" asupra sanatatii. Acestia au descoperit ca functiile sistemului imunitar sunt afectate direct proportional cu numarul de cicluri slabire-ingrasare provocate in mod intentionat. De asemenea, au constatat ca activitatea celulelor natural killer (NK), o importanta componenta de aparare a organismului, este mult mai stabila la persoanele care si-au mentinut constanta greutatea, decat la cei cu variatii in timp.
Pentru realizarea acestui studiu, cercetatorii au intervievat 114 persoane supraponderale, insa fara alte probleme semnificative de sanatate in ultimii 20 de ani.
"In timp ce un singur episod de scadere in greutate de 5 kg sau mai mult, nu a fost asociat cu tulburari in privinta activitatii celulelor NK, episoadele frecvente de scadere a greutatii s-au asociat cu o scadere semnificativa a activitatii acestor celule", afirma dr. Ulrich. "Persoanele care au inregistrat mai mult de 5 episoade de scadere in greutate, au prezentat o diminuare a activitatii la nivelul celulelor NK, pana la o treime din normal".
La o alta comparatie s-a aratat ca persoanele care si-au mentinut greutatea constanta timp de 5 ani sau mai mult, aveau cu 40% mai multe celule NK, decat cei care si-au mentinut greutatea doar 2 ani sau mai putin.
Dar ce sunt aceste celule natural killer? Celulele NK fac parte din clasa limfocitelor, adica niste celule care apartin sistemului imunitar, ce se gasesc in sange. Rolul lor foarte important este de a distruge germenii, in special virusurile, dar se pare ca intervin si in protectia organismului impotriva cancerului. S-a constatat ca o reducere a activitatii limfocitelor NK creste incidenta aparitiei cancerului, ca si susceptibilitatea la infectii.
Si atunci se pune intrebarea: sa nu mai slabim? Este mai sanatos sa ramanem supraponderali?
"Exista beneficii de necontestat in privinta reducerii greutatii corpului in cazul obezilor sau supraponderalilor", spune dr. Ulrich. "Ingrijorarea noastra se rasfrange asupra felului cum este redusa greutatea, in special aceste cicluri reptate de slabire si ingrasare."
O situatie similara cu cea din SUA a inceput sa se instaleze si la noi, de cand ne orientam ca stil de viata catre cultura occidentala (din pacate, nu si ca standard de viata.). Multi pacienti povestesc despre repetatele lor incercari de a slabi, unele soldate cu esec, altele cu rezultate, insa numai temporare. In combinatie cu stresul de zi cu zi, cu plouarea, cu variatiile permanente de temperatura, cu alimentatia de proasta calitate si cu prea multe adaosuri sintetice, nu este de mirare ca apar probleme de sanatate, aparent din senin.
Desi recomandari de acest gen gasiti in orice revista, cred ca nu este de prisos sa mai prezint cateva principii utile oricui, indiferent ca este sau nu sportiv de performanta:
ECUATIA SLABIRIIIn fiecare zi, de mai bine de doi ani, cand intru pe pagina de consultanta on-line ma astept sa gasesc cel putin doua "intrebari-tip".In prima gasesc mesajul "disperat" al unui ectomorf, care a incercat "totul" (!!?!) si nu reuseste sa creasca. Al doua intrebare este a unei persoane (fata sau baiat, nu are importanta) cu tipul somatic endomorf care are ceva masa musculara, dar aceasta este acoperita de un strat de tesut adipos (mai ales sub forma de burta la barbati si sub forma de "aripioare" si fund la femei) si care ar vrea sa slabeasca ("sa se defineasca"), fara insa a pierde masa musculara. Omul nostru a fost totdeauna mai plinut, mai ales in perioadele in care nu face efort fizic si daca mananca dupa pofta inimii se ingrasa, insa acum merge la sala de fitness, trage cu greutati mari, eventual ia si niste suplimente, a slabit 2-3 kg, insa tot nu e multumit.
Te recunosti cumva in descrirerea de mai sus?
Daca da, probabil ca ai nevoie sa imi faci o vizita la cabinet, insa pana atunci citeste mai departe, fiindca am sa schitez cateva idei care s-ar putea sa-ti foloseasca.
De la inceput vreau sa va spun ca nu am de gand sa "dezvalui" cine stie ce reteta extraordinara, cu care veti slabi 15 kilograme in 3 zile, evident "fara nici un fel de efort" :)
Deci ce ar trebui facut?Sunt doi poli asupra carora trebuie sa va indreptati atentia: nivelul efortului fizic si alimentatia.
Nu va trebui sa renuntati la exercitiile de culturism, stati linistiti (fiindca stiu ca ar trebui sa va cer prea mult si va inteleg :) . Ceea ce trebuie sa faceti este sa va ganditi foarte serios la introducerea in programul vostru de antrenament a catorva sedinte de antrenament cardio (efort aerob), precum alergare in rit moderat (astfel incat sa puteti intretine o conversatie cu propozitii scurte cu un partener de alergare), inot, bicicleta, sarit coarda, gimnastica aerobica sau la sala, bicicleta stationara, banda de alergat, stepper. Eu consider ca este de perferat sa faceti acest efort intr-un alt moment decat in cadrul antrenamentului de forta. O sedinta trebuie sa dureze minim 30-45 minute, dar nu mai mult de 60-90 minute, astfel incat sa aiba efect.
Daca principalul vostru scop este acumularea de masa musculara, trebuie sa fiti constienti ca acesta activitate (antrenamentul cardio) este consumatoare de energie, deci intr-un fel va subminati singuri incercarile. Pe de alta parte, este important sa nu renuntati la exercitiile de forta chiar daca doriti numai sa slabiti, deoarece astfel va mentineti tonunsul muscular (iar "furnaulul" unde sunt arse grasimile sunt muschii, deci cu cat aveti masa musculara mai multa, cu atat puteti sa "ardeti" mai multe grasimi).
Mai trebuie sa retineti ca in aceasta situatie cantarul nu este cel mai bun prieten. La inceput veti da jos cateva kilograme, insa apoi continuand cu acest gen de antrenament combinat e posibil ca in timp sa mai scapati de stratul adipos si sa mai acumulati si masa musculara, ceea ce pe cantar nu se va cunoaste, in schimb oglinda nu va va insela.Organismul are o mare capacitate de adaptare, de aceea este bine sa alternati diversele tipuri de efort aerob sau sa le combinati. Cresterea ritumului sau duratei nu e o idee foarte buna atunci cand exista interesul de a salva masa musculara de la distrugere.
Al doilea pol este alimentatia. Multi oameni sunt grasi deoarece se alimenteaza incorect. Daca veti reduce numarul de calorii, veti slabi chiar si fara efort aerob, insa aspectul corpului va fi ca al unui om slabit de o boala si radiind de sanatate ca al celui care se antreneaza.Impartiti regimul zilnic in 5-6 mese mai mici. Unii spun ca aceasta impartire nu ar avea un efect semnificativ asupra slabirii, totusi este cunoscut faptul ca organismul consuma energie pentru a digera alimentele si astfel mancand la fiecare 2-3 ore veti mentine metabolismul activ.
Compozitia alimentelor este foarte importanta. Orientati-va spre alimente bogate in proteine si fara multe grasimi, ca albusul de ou, pui sau curcan fara piele, peste, carne de vaca slaba, lapte si branza dietetica. Concentratele proteice pot fi de ajutor.Carbohidratii sunt de asemenea importanti (ei sunt "combustibilul" organismului), dar retineti ca excesul se depune sub forma de grasime. De aceea orientati-va spre surse de carbohidrati cu index glicemic redus, ca legumele, cerealele si unele fructe.
O idee interesanta este ciclizarea carbohidratilor. Aceasta metoda consta in 3 zile in care reduceti cu 15% necesarul zilnic, apoi o zi aport normal, iar in urmatoarea zi cresteti cu 15% aportul peste normal. Ciclul se repeta apoi. Se pare ca aceasta tehnica de ciclizare este mai eficienta in efortul de slabire decat mentinerea permanenta a unui aport redus de carbohidrati. In timpul efortului fizic, muschii au nevoie de glucoza, iar ciclizarea carbohidratilor are capacitatea de a incarca mai bine muschii cu glicogen. Este doar o idee pe care eventual o puteti testa pe voi.
In linii foarte mari, cam aceasta ar fi abordarea logica a unei cure de slabire cu sanse de succes. Totul se poate reduce la simpla ecuatie consum energetic > aport energetic.
AEROBICUL, UN MOD EFICIENT DE A ARDE GRASIMEA
Cei mai multi
culturisti, ca si alte persoane active care se antreneaza in mod regulat,
efectueaza anumite tipuri de aerobic. 'Aerobic' inseamna 'cu
oxigen' si exercitiile aerobice implica mai multi muschi - de exemplu cei
ai picioarelor - angajati in activitate continua. Frecventa si durata
sedintelor de aerobic sunt legate de scopurile imediate. De exemplu,
culturistii isi maresc durata antrenamentului de tip aerobic in perioada
pre-competitionala de la 45 de minute pe zi la 90 si chiar la 120, de cele mai
multe ori repartizate in doua sedinte, timp de 5-6 zile pe saptamana. Scopul
este de arde cat mai multa grasime, urmand si o dieta potrivita.
Deoarece grasimea poate fi oxidata sau arsa, numai in prezenta oxigenului, este
logic ca exercitiile de tip aerobic, care necesita cel mai mare aport de
oxigen, sa fie cel mai eficient mod de a arde grasimea. Sedintele de aerobic
sunt cele mai bune si pentru prevenirea afectiunilor cardiovasculare, un aspect
important al antrenamentelor. Efectuand aerobic in mod regulat, creste nivelul
unui strat protector de colesterol, care poarta numele de lipoproteina cu
densitate ridicata si care, conform unor studii efectuate de specialisti,
prezinta un grad ridicat de protectie impotriva afectiunilor cardiovasculare.
Stilul abordat de cei mai multi culturisti in efectuarea exercitiilor aerobice
este un tip de antrenament continuu, lent, scazut in intensitate, adesea
implicand banda de alergat sau bicicleta medicinala. Desi este un mod eficient
de a arde calorii, nu este neaparat cea mai buna metoda de a maximiza arderea
grasimilor in timpul exercitiilor. De asemenea, acest tip de aerobic moderat,
efectuat cu perioade lungi de pauza, poate reduce efectele antrenamentelor de
forta, in special daca este prea lung. Desi este posibil sa reduci stratul de
grasime, vei reduce si din masa musculara castigata cu atata efort.
Cercetari recente arata ca, oricum, culturistii pot obtine rezultate in ambele
sensuri - arderea grasimii si conservarea masei musculare - doar prin
modificarea stilului de efectuare a aerobicului. Schimbarea se refera la
trecerea de la exercitiile usoare, cu pauze lungi intre ele la un antrenament
efectuat la intervale regulate. Adica antrenamente cu intensitate ridicata,
intercalate cu antrenamente cu intensitate scazuta. Este posibil ca acest tip
de antrenament sa nu fie la fel de relaxant ca cel in stil conservator, abordat
de majoritatea persoanelor, dar rezultatele sunt mult mai satisfacatoare - se
arde mai multa grasime intr-un timp mult mai scurt si creste probabilitatea
conservarii masei musculare.
Ideea ca antrenamentul la intervale stabilite este un exercitiu eficient de
ardere a grasimii a fost evidentiata de un studiu efectuat de o echipa de
cercetatori in domeniul fiziologiei din Canada, cu zece ani in urma. Patru ani
mai tarziu, ei au publicat rezultatele acestui studiu, care implica femei obeze
ce efectuau aerobic pe intervale. Subiectii au pierdut de noua ori mai multa
grasime prin acest tip de exercitiu decat ar fi putut pierde prin exercitii
lente, efectuate la distante mari in timp. Studiul a aratat ca, desi ambele
tipuri de antrenament cresc oxidarea grasimii, doar cel pe intervale produce
arderea propriu-zisa.
De ce duce acest antrenament pe intervale la o ardere semnificativa a grasimii?
Repetarile cu intensitate ridicata, asociate acestui stil de antrenament,
favorizeaza cresterea cantitatilor de lactati si citrati din muschi, care
inhiba un proces numit glicogenoliza, adica trecerea glicogenului din muschi in
glucoza. Cand se intampla acest lucru, celulele muschilor sunt fortate sa
foloseasca grasimea ca sursa de energie in timpul exercitiilor.
Efectul garantat este evitarea epuizarii glicogenului si consumarea
trigliceridelor din muschi si a acizilor grasi care sunt eliberati in sange in
timpul exercitiilor.
Teoretic, acesta activitate de ardere a grasimii ar trebui sa duca la sedinte
de aerobic mai scurte si mai intense - care sa permita conservarea masei si a
glicogenului, diminuand efectele negative ale supraantrenamentului.
Un alt avantaj al antrenamentului pe intervale este faptul ca iti faciliteaza
apropierea de ceea ce fiziologii numesc 'pragul anaerobic'. Acest
lucru se refera la un nivel al intensitatii exercitiului care produce trecerea
de la metabolismul aerobic la cel anaerobic. Pragul anaerobic este atins atunci
cand produsii secundari ai oboselii musculare, ca de exemplu acidul lactic,
cresc pana la un anumit nivel, datorita intensitatii ridicate a exercitiilor.
Acesti produsi sunt degradati atunci cand efectuezi partea cu intensitate
scazuta a antrenamentului. Ca rezultat, muschii se vor putea 'odihni'
mai bine intre seturi.
Pentru a efectua acest antrenament pe intervale, trebuie sa cresti intensitatea
exercitiilor de tip aerobic pe care le-ai ales, la aproximativ 90% din maximul
posibil (90 % din diferenta dintre 220 si varsta ta), s-o tii asa timp de 2
minute, apoi sa scazi intensitatea la 50-60%. Cand te simti destul de odihnit,
creste iar intensitatea si tot asa. Efectul de ardere a grasimii in urma unei
sedinte de 30 de minute in acest ritm este probabil egal cu cel al unei sedinte
de o ora de antrenament lent.
Daca abia ai inceput sa practici acest stil, abordeaza-l treptat, cu doua
reprize, marind intensitatea in timpul antrenamentelor, apoi crescand treptat
numarul reprizelor, la patru sau mai mult in timpul unei sedinte de 30 de
minute.
RISCURILE ASOCIATE CU UN PROCENT PREA MARE DE TESUT ADIPOS
Cum putem afla rapid daca ne incadram intr-o categorie cu risc crescut?
Efectuati urmatorul calcul simplu: impatiti greutatea dvs. exprimata in kilograme la patratul inaltimii, exprimata in metri (de exemplu, 70 kg impartit la 1,65 m la patrat, adica 2,72). Ceea ce rezulta este Indicele Masei Corporale (BMI, Body Mass Index) si are urmatoarele valori:
IMC < 25 - greutate normala - fara risc
IMC = 26-29 - supraponderal - risc moderat
IMC = 30-35 - obez - risc mare
IMC > 35 - obezitate accentuata - risc foarte mare
SEROTONINA SI REGIMUL DE SLABIRE
Sunt convins ca fiecare a trecut prin momente de stress sau plictiseala in care nu a gasit altceva de facut decat sa manance o ciocolata, niste biscuiti sau orice altceva, chiar daca nu resimtea nici un pic de senzatie de foame. Multi oameni isi gasesc consolarea si rezolvarea temporara a problemelor in mancare.
Cateva studii au demonstrat o legatura directa intre obezitate (produsa de supraalimentare) si nivelele reduse de serotonina din creier, plecand de la constatarea ca momentele de hranire compulsiva, adica exact despre ceea ce vorbeam inainte sunt provocate de o scadere a nivelului cerebral al serotoninei.Serotonina este un neurotransmitator, adica o substanta care are rolul de a transmite mesaje de la o celula nervoasa la alta. Primele constatari asupra actiunii serotoninei au aratat ca un nivel redus conduce la depresie, tulburari de somn si diverse forme de dependenta.
Printre altele, un nivel redus de serotonina semnalizeaza creierului ca organismului "ii este foame"; persoanele supraponderale cu un nivel scazut de serotonina simt nevoia permanenta de a manca. In momentul cand nivelul glucozei sanguine se normalizeaza, nivelul serotoninei revine la normal si ei se simt din nou bine.Un aspect interesant este legat de relatia dintre nicotina si serotonina. Nicotina creste nivelul serotoninei, iar lipsa ei (la un fumator vechi) are efectul contrar, aceasta fiind una dintre explicatiile faptului ca unii dintre cei ce renunta la fumat se ingrasa cateva kilograme.
Unele alimente au capacitatea de a creste sau de a reduce nivelul serotoninei, in functie de continutul lor, de aceea diversele preparate produc reactii subiective diferite dupa consumarea lor. Triptofanul, unul dintre aminoacizii esentiali are capacitatea de a mari nivelul de serotonina din creier. Alimentele contin, bineinteles si alti aminoacizi pe langa triptofan. Triptofanul are nevoie de o molecula de transport pentru a trece prin bariera hemato-encefalica, iar unii dintre aminoacizi competitioneaza, ocupand aceasta molecula. Astfel, tirozina, fenilalanina, valina, leucina si izoleucina pot inhiba transportul triptofanului in creier. Pe de alta parte, cantitatea de triptofan din alimente este foarte mica (cel mai bogat aliment fiind branza de vaci) si din aceasta cantitate sub 1% va traversa bariera hemato-encefalica.
Cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology au demonstrat ca mesele bogate in carbohidrati ajuta triptofanul sa patrunda in creier, fiindca acestea stimuleaza secretia de insulina, hormon care va "curata" sangele de aminoacizi, mai putin triptofan, asupra caruia nu are efect.Intre serotonina si somn exista o legatura stransa. Dr. Albert Stunkard, profesor de psihiatrie la Universitatea Pennsylvania considera ca persoanele care se trezesc in miezul noptii cu dorinta aproape necontrolabila de a manca, fac acest lucru fiindca in acest fel isi cresc nivelul de serotonina, ceea ce ii ajuta sa doarma mai bine.
In cazul in care v-ati intrebat vreodata de ce regimurile alimentare hipocalorice afecteaza dispozitia pishica, emotionala, ei bine, se pare ca explicatia consta in nivelul redus de serotonina. In doar patru saptamani de regim hipocaloric, nivelul de triptofan se reduce semnificativ. Acest lucru afecteaza si nivelul de serotonina. Se instaleaza tulburari ale dispozitiei, uneori calmate de cate o masa bogata in carbohidarti. O alta constatare interesanta: nivelul triptofanului pare sa fie mai accentuat la femei decat la barbati. Cu alte cuvinte, femeile par sa fie mai vulnerabile decat barbatii la reducerea nivelului de serotonina, provocata de regimurile sarace in calorii. O explicatie posibila consta in faptul ca estrogenii au capacitatea de a creste numarul de receptori serotoninergici in creier, iar femeile au in organism o cantitate considerabil mai mare de estrogeni.
Cercetatorii de la Washington University School of Medicine au aratat ca transformarea caloriilor (provenind din alimentele bogate in lipide sau glucide) in depozite adipoase este mai putin probabil sa se intample daca aceste alimente sunt consumate dupa programul de exercitii fizice. Studiul lor a dovedit ca 60 de minute de exercitii fizice directioneaza grasimile si glucidele preponderent in muschi, si mult mai putin spre depozitele adipoase. Efortul fizic mareste specific activitatea unor enzime ca GLUT-4 si lipoproteinlipaza, responsabile de transportul glucidelor si lipidelor in muschi.
Lipoproteinlipaza (LPL) joaca un rol important in depozitarea si oxidarea grasimilor. Oxidarea lipidelor inseamna de fapt metabolizarea ("arderea") lor pana la nivel de energie. Cu cat este oxidata mai multa grasime, cu atat se va reduce mai mult greutatea corpului. LPL de la nivelul tesutului adipos ia lipidele din sange si le depoziteaza. LPL din muschi favorizeaza oxidarea lipidelor. Unii cercetatori considera ca medicamentele ce cresc cantitatea de LPL in muschi ar putea fi solutia impotriva obezitatii.Bineinteles, concluzia nu este ca daca faceti exercitii puteti manca tot ce doriti si totusi veti slabi. Solutia este sa ardeti mai multe calorii decat aduceti prin intermediul alimentatiei. Daca veti inlocui energia consumata prin exercitii cu calorii provenite din alimente, atunci greutatea va ramane constanta.
LUPTA CU KILOGRAMELE IN PLUS - CERCETARE
Scaderea in greutate si mentinerea unei greutati cat mai aproape de valorile ideale sunt in zilele noastre subiecte "fierbinti". Cercetatorii descopera pe zi ce trece tot mai multe elemente ce vor ajuta in lupta cu kilogramele in plus. Am selectat pentru dvs. cele mai noi stiri aparute in diverse reviste de specialitate.
Calciul din lactate stimuleaza metabolizarea grasimilor. Copii grasi devin adulti grasi. Copii care au o dieta bogata in grasimi au mai multe sanse sa devina supraponderali atunci cand vor inainta in varsta. Unele elemente din compozitia dietei pot avea un rol determinant pentru modul cum copilul va evolua din punct de vedere al greutatii. De exemplu, multe studii recente au aratat ca un aport mai mare de calciu poate preveni cresterea in greutate. Cercetatorii din cadrul Departamentului de Nutritie al Universitatii Tennessee au studiat dieta si compozitia corporala a 53 de copii de varsta prescolara. Ei au remarcat la acei copii care au consumat mai mult calciu, grasimi mononesaturate si produse din lapte o tendinta de a avea mai putina grasime corporala decat la ceilalti. S-a emis speculatia ca aportul de calciu provenit din produsele lactate (impreuna cu alti compusi precum acidul linoleic) are capacitatea de a stimula catabolizarea lipidelor. Ei au mai sugerat ca prin alimentarea copiilor cu produse din lapte bogate in calciu poate fi prevenita obezitatea. Acest fapt nu a fost inca foarte bine documentat stiintific, insa se afla in vizorul oamenilor de stiinta.
Mesele mai frecvente nu au nici un efect asupra echilibrului energetic. Unii specialisti in nutritie recomanda introducerea mai multor mese pe zi, in locul a doua sau trei mese. Explicatia pe care o dau ei ar fi faptul ca mai multe mese inseamna mai multe calorii consumate in procesul digestiei. Doctorii de la Colegiul King din Londra au aratat ca doua sau sase mese pe zi inseamna acelasi lucru din punct de vedere al echilibrului energetic (aportul de energie din hrana comparativ cu energia consumata prin metabolism sau efort fizic). S-a realizat un studiu: doua grupe de subiecti au ingerat aceeasi cantitate de calorii, insa distribuite in mai multe sau mai putine mese pe zi. Studiul a demonstrat ca nu numarul meselor este important, ci numarul caloriilor este ceea ce conteaza cu adevarat. Concluzia: pentru a slabi trebuie consumate mai putine calorii decat cele utilizate prin efort fizic. Pericolul care apare atunci cand aportul nutritiv zilnic este impartit in mai multe mese este ca in cele din urma oamenii ajung sa consume per total mai multe calorii decat daca ar lua 2-3 mese pe zi.
Berea si "burta". Se poate vorbi intr-adevar despre un anume tip de conformatie data de consumul mare de bere sau cei care iubesc aceasta bautura si au "burta" sunt pur si simplu grasi? Consumul de alcool interfera cu sistemul de reglare al greutatii corporale, inhiband utilizarea tesutului adipos ca si "combustibil" pentru procesele metabolice. In acelasi timp, continutul caloric ridicat al alcoolului realizeaza cu usurinta pozitivarea balantei energetice si favorizeaza acumularea de tesut adipos. Berea si alte bauturi alcoolice aduc un aport caloric mai mare decat poate fi consumat prin metabolizare. Ficare gram de alcool are 7,5 calorii, cam la fel de mult cat grasimea. O jumatate de litru de bere contine 150 de calorii. Daca sunt baute 6 beri se vor insuma 900 de calorii (de retinut ca jumatate de kilogram de grasime corporala se formeaza cu ajutorul a 3500 calorii). In plus, o asemenea cantitate de bere va inhiba celulele adipoase, care nu mai pot elibera lipide. Grasimea se va acumula rapid atat prin aportul masiv de calorii, cat si prin consumul incetinit de lipide.
Sa mananci tot ce vrei fara sa te ingrasi. Mancaciosii au adesea acest vis frumos, dar toti cunosc aceeasi realitate cruda: daca lasa garda jos prea mult timp sau prea des, in cele din urma vor ajunge sa se ingrase. Un studiu realizat la Colegiul de medicina Baylor, USA arunca o raza de speranta: intr-o buna zi vom fi capabili sa mancam oricat vom dori si nu ne vom mai ingrasa! S-a descoperit la soareci o enzima numita acetil-CoA carboxilaza 2 (ACC 2) care are rolul de a ajuta la controlul greutatii. Cercetatorii de la Baylor au creat in laborator soareci modificati genetic care nu pot produce ACC 2. Acesti soareci desi au mancat tot ceea ce au dorit (cu 40% mai mult decat alti soareci aflati sub control) nu s-au ingrasat, ba mai mult unii dintre ei au inregistrat greutati mai scazute decat cei nemodificati genetic. Blocand gena care conditioneaza aparitia enzimei ACC 2, s-a obtinut o metabolizare mai rapida a lipidelor, decat in mod normal. Cercetatorii incearca sa sintetizeze o substanta care sa aiba capacitatea de a inhiba la oameni activitatea enzimei ACC 2 si spera sa obtina un produs eficient destinat scaderii in greutate in mai putin de cinci ani.
O privire, de acesta data critica, asupra revistei "Playboy". Pentru cei mai multi barbati si pentru multe femei, domnisoarele sau doamnele care pozeaza pentru celebra revista "Playboy" reprezinta modelul femeii ideale. Din nefericire, "modelele" impuse de aceasta publicatie sunt departe de realitatea cotidiana si ajung sa creeze o presiune sociala semnificativa asupra femeii obisnuite, care este fortata tacit sa se incadreze unor "tipare" nerealiste si foarte dificil de obtinut. Studiind inaltimea si greuatea femeilor care au aparut in Playboy (editia americana) intre anii 1978 si 1998, s-a descoperit ca peste 70% dintre ele erau sub media de greutate, si cele mai multe se incadrau la categoria 85% din greutatea ideala. In acesta perioada de 20 de ani, cifrele s-au modificat foarte putin. Aparitia acestor "modele" nerealiste de "femeie ideala" explica de ce atat de multe femei nu sunt satisfacute de imaginea lor si de ce atat de multe femei au probleme de alimentatie (mai ales in SUA).
UPC3 accelereaza utilizarea grasimii. In urma cu mai bine de 30 de ani, oamenii de stiinta au descoperit existenta in organismul uman a tesutului adipos brun. Acest tip de tesut are o caracteristica speciala: in loc sa depoziteze lipidele, el le consuma. S-a speculat ca daca am reusi sa manipulam metabolismul acestul tesut, am putea controla epidemia de obezitate, care s-a instalat in ultima perioada mai ales in tarile dezvoltate. Din nefericire, in timp ce la specii precum ursii sau rozatoarele, si chiar la oameni, insa numai in copilarie se gasesc cantitati apreciabile de tesut adipos brun, la adulti acest tip de tesut nu este prea bine reprezentat. Totusi, cercetatorii au identificat o substanta chimica in tesutul muscular, care actioneaza similar cu tesutul adipos brun de la animale. Aceasta substanta intra in actiune cand o persoana se supraalimenteaza sau cand se afla intr-un ambient cu temperatura scazuta. UPC3, substanta despre care aminteam are capacitatea de a favoriza utilizarea a grasimilor, si mai putin de a accelera metabolismul. Prin aprofundarea studiilor asupra acestei substante si a altora similare, cercetatorii vor reusi intr-o zi sa controleze depunerile excedentare de grasime. Asteptam cu nerabdare acea zi !
Axokine - un nou medicament pentru controlul greutatii. Organismul este dotat cu un "instrument" de control si reglare al greutatii, care are rolul de a preveni castigurile sau pierderile excesive in masa. Atunci cand urmam un regim de slabire, sistemul nervos va actiona prin cresterea apetitului si prin incetinirea metabolismului, in scopul restabilirii valorii greutatii la care acest instrument deosebit de fin, numit adipostat, a fost setat. Revolutionarea geneticii a permis intelegerea mecanismului prin care organismul controleaza aceasta valoare. Astfel a devenit posibila aparitia de noi medicamente care "pacalesc" sistemul de control al greutatii, favorizand astfel scaderea in greutate. Axokine este unul dintre aceste noi si promitatoare produse. El actioneaza prin inhibarea centrului de control al apetitului, aflat la nivelul hipotalamusului (in creier). Studii preliminare realizate pe oameni au aratat ca acest produs poate scadea greutatea corporala cu mai mult de 1,5 kg in 4 saptamani si 5 kg in 12 saptamani, comparativ cu subiectii dintr-un grup placebo, la care nu s-a inregistrat scadere in greutate. Subiectii care au primit Axokine au fost capabili sa-si mentina greutatea si dupa incetarea studiului. Compania producatoare (Regeneron) are in plan un studiu care se va intinde pe parcursul a doi ani si care se va adresa cu precadere persoanelor obeze. Daca rezultatele vor fi cel putin tot atat de promitatoare, in doi-trei ani vom gasi medicamentul Axokine de vanzare in farmacii.
Genetica si obezitatea. Oamenii de stiinta au banuit de mult timp ca anumite gene sunt responsabile de multe dintre cazurile de obezitate. Recent incheiat, proiectul "Human Genome" a reusit sa cartografieze intregul genom al omului, identificand toate genele. Acum cercetatorii au dificila misiune de a determina ce rol au fiecare dintre aceste gene si la ce poate duce alterarea functiei lor. Dr. E. Brand si colegii lui de la Universiatea din Berlin au identificat o substanta produsa in celulele adipoase, numita factor de necroza tumorala (TNF). Acest mediator chimic actioneaza asupra genelor stimuland cresterea sintezei de acizi grasi in ficat, ceea ce conduce la nivele inalte de lipide circulante. Se pare ca TNF interfera si cu actiunea insulinei asupra celulelor. Se incearca obtinera unui medicament care sa poata controla activitatea factorului de necroza tumorala.
Mesele lichide "de inlocuire" - eficiente pentru scaderea in greutate. Cel putin cinci studii publicate in ultimii doi ani au aratat ca mesele lichide, sarace in calorii, care au rolul de a inlocui o masa obisnuita reprezinta o buna metoda de a pierde in greutate si de a mentine valorile constante. Intr-unul din studii, subiectii din grupul care a primit mese "de inlocuire" au inregistrat o scadere cu 2,5 kg mai mult decat cei din grupul care a primit un regim mai sarac in calorii, insa fara produse de "inlocuire". In alt studiu, cei care au inlocuit una sau doua mese cu pranzuri lichide au inregistrat o scadere in medie cu 10-12 kg in 12 luni. Mesele de "inlociure", pe langa faptul ca elimina acel element de incertitudine asupra corectitudinii intocmiri unui regim de slabire, servesc si ca un constant "aide memoire" pentru a evita supraalimentarea
OBEZITATE
Unul dintre principalele motive pentru care oamenii vor sa faca sport in ziua de astazi este nemultumirea fata de propriul "look". Unii sunt prea slabi, dar cei mai multI care se inscriu in cluburi de culturism sI mai ales de fitness sunt supraponderali. DezamagitI de nenumarate regimuri incercate de-a lungul anilor, ei recurg in cele din urma la cea mai eficienta solutie : exercitiul fizic.
Inca nu se stie cu certitudine daca obezitatea este o boala. Dar, din ce in ce mai multI oameni se imbolnavesc la simplul gand ca au cateva kilograme in plus. Cultul modei trupului subtire, al siluetei ideale, mistica "formei"sI a lui "simte-te bine in pielea ta" cunosc, primavara, o adevarata inflorire. Aceasta frenezie a siluetei subtirei se justifica ea si din punct de vedere medical ? In orice caz, ultimele descoperiri ale specialistilor incita la a considera obezitatea - sau macar ingrasarea - cu altI ochi. Si la a formula unele intrebari : sunt kilogramele in plus chiar de prisos ? Daca totusI anumite forme de obezitate nu prezinta inconveniente pentru sanatate ? Oare nu sunt ineficiente majoritatea regimurilor alimentare ?In cele ce urmeaza va prezentam explicatiile date revistei "MUSCLEMAG" de cativa specialisti americani, explicatii referitoare la rolul jucat de ce este innascut, dobandit, la efectele greutatii corporale asupra compozitiei sangelui, fecunditatii, longevitatii.
FORMULELE GREUTATII IDEALE
Unde incepe obezitatea ? Medicii lui Moliere, specie care mai dainuie sI astazi, au raspunsul gata pregatit : pentru a nu fi obez, e de ajuns sa fii "normoponderal". Cand aceasta greutate "normala" este depasita cu 10-20 la suta, medicul vorbeste de "suprapoderalitate". Obezitatea adevarata se situeaza intre +20 si +50 la suta peste aceasta faimoasa greutate "normala". Dincolo de aceasta, medicina nu mai gaseste cuvantul adecvat pentru a-l califica pe "contravenient".Bine, dar cum se poate defini, in mod obiectiv, greutatea ideala, cea care nu trebuie depasita ? In aceasta privinta exista posibilitatea de a alege intre mai multe formule. Cele doua formule mai des folosite sunt :
GIT ( greutatea ideala teoretica ) a lui Lorentz
la barbati :
GIT = ( H - 100 ) - [ ( H - 150 ) / 4 ]
la femei :
GIT = ( H - 100 ) - [ ( H - 150 ) / 2 ]
( "H" fiind inaltimea exprimata in centimetrii )
IMC (indicele de masa corporala)
IMC = G / H2
adica se imparte greutatea G (in kilograme) la patratul inaltimii H ( in metri).
Indicele ideal se situeaza in jur de 23 pentru barbati si 22 pentru femei. De pilda, un barbat de 1,80 m sI 75 kg are un IMC de 23,1. Dincolo de 30 este cazul sa ne ingrijoram.
Bineinteles matematica obezitatii nu se limiteaza la aceste doua modeste reguli . Au fost imaginate nenumarate formule de la RAMBF (raport adipo-muscular brahiofemural) si pana la RPRBPRC (raportul dintre perimetrul radacinii bratului si cel al radacinii coapsei). Se poate, de asemenea, masura grosimea pliurilor cutanate sI face apoi, raportare la tabele de cifre adecvate pentru avedea daca exista o situare in norma. Daca matematica i-ar face pe oameni sa slabeasca, n-ar mai exista obezi.
Deloc lipsiti de imaginatie, cercetatorii care se ocupa de obezitate au inventat o noua categorie de animal de laborator : soarecele de cofetarie. "Revista Internationala de Nutritie si Metabolism" il defineste astfel : "Soarecele de cofetarie este, intr-un fel, un soarece normal, lasat in libertate intr-un depozit de delicatese, avand acces la o hrana variata si gustoasa - spre deosebire de bietul sau var din laboratoarele obisnuite, care e hranit cu granule insipide si mereu de acelasi fel." Oricine poate ghici : soarecele de cofetarie devine, indiferent de tipologia sa, obez.Un pediatru, spacialist in obezitatea copiilor, dr.Alfred Bernager, constata : "Copilul de astazi a absorbit la 12 ani, tot atat zahar cat mancau bunicii sai de-a lungul intregii vieti " ,iar marele Buffon a scris : "Ce are mai bun de facut soarecele prins in capcana ? Sa manance branza."
In orice caz, daca obezitatea nu il ameninta pe om in aceeasI masura ca pe soarece, ea este o problema ce se ridica, intr-un fel sau altul, in fata multor membrii ai spetei umane. Si risca sa devina din ce in ce mai ingrijoratoare, dat fiind ca suntem confruntati cu doua tendinte opuse : in timp ce publicitatea incita la indopare, moda siluetei si sindromul "costumului de baie" culpabilizeaza la cel mai mic semn de ingrasare. Este o mare contradictie intre doua lumi diferite : in timp ce orientalii venereaza grasimea lui Buddha si-i admira pe luptatorii de sumo, singurii sportivi carora li se cere sa depaseasca greutatea de 150 kg, occidentalii tind catre corpuri suple,definite, ba chiar catre trupuri foarte musculoase, ca ale culturistilor zilelor noastre.Exista si lucruri ciudate pe lume, legate de supreponderali. De exemplu, indienii "pimas" care traiesc in anumite regiuni ale Mexicului sI ale Arizonei sunt caracterizatI de o obezitate naturala destul de pronuntata, care a atras atentia cercetatorilor. Un articol publicat in New England Journal of Medicine incearca sa dea o explicatie acestui fenomen : grasii "pimas" au, intr-un fel nevoie de greutatea lor ; abia atunci cand au atins-o, cand cantaresc destul de greu, ei inceteaza sa se mai ingrase sI reusesc - tocmai datorita greutatii lor, care costa destul de mult pe plan energetic - sa arda toate caloriile pe care la absorb.
Stiinta aproape a elucidat metabolismul energetic al subiectului obez, chiar daca studiile se lovesc, in continuare, de deosebirile frapante care fac ca, la o alimentatie echivalenta , unii sa se ingrase si altii nu.Sa citam doar o certitudine dobandita : cauzele obezitatii sunt multifactoriale, cum se spune ori de cate ori nu s-a ajuns la o explicatie definitiva.
Obezitatea este, macar partial ,ereditara adica transmisa descendentilor, dar nimeni nu poate pune mana in foc ca e genetica : transmiterea se face, poate, pur sI simplu prin intermediul obiceiurilor alimentare familiare. Ea este fara indoiala inscrisa in retetele de mancare si de prajituri, nu neaparat in cromozomi. E vorba, adica, doar de o "transmitere" de natura culturala.Ce facem noi, oamenii, cu caloriile pe care le absorbim ? Doctorul Jacques Fricker, nutritionist, membru in echipa profesorului Marian Apfelbaum de la spitalul Bichat din Paris, prezinta detaliile : " In medie , in cazul unui individ normoactiv care traieste in oras, 70% din energia alimentara este absorbita prin metabolismul de repaus, matabolismul de baza , deci de functionarea corpului, chiar daca e imobil sau adormit. 10% din aceste calorii sunt consumate prin efect termic - adica sunt prelevate ca un fel de taxa , de punere la dispozitie, pentru transformarea alimentelor brute in metaboliti utilizabili. In sfarsit, 20% din calorii sunt arse prin activitatile fizice si servesc drept carburant pentru miscarile noastre."
Da, ati citit bine : daca va hotarati sa nu mai faceti, niciodata, nici cea mai mica miscare, sa nu mai ridicati nici macar un deget, va trebui totusi sa absorbiti 70 + 10 = 80 % din ratia dumneavoastra obisnuita. Fractiunea legata de activitatile fizice este foarte mica. De altfel, calculele arata ca trebuie sa parcurgi aproximativ 2 km pe jos, pentru a arde valoarea energetica a unui corn. Concluzia : nu putem slabi decat facand foarte mult sport si mai ales facand sport in mod inteligent , ceea ce este sinonim in acest caz cu "eficient".
Dar sa vorbim de metabolismul obezului stabil - acela care nu slabeste : metabolismul sau de repaus este mai puternic sI consuma mai multe calorii, pentru ca masinaria de intretinut este mai mare. Cheltuielile sale energetice, legate de exercitiul fizic, sunt la fel de mari , pentru ca masa corporala de deplasat este mai grea sI pentru ca asa cum indica toate studiile, obezul se misca tot atat cat sI normoponderalul. Ramane cheltuiala de calorii prin efect termic : nu exista nici un motiv ca ea sa fie mai mica; ba dimpotriva. Una peste alta, este evident ca obezul are nevoie de mai multa mancare.
Dar daca asa stau lucrurile, ce se intampla daca el se apuca sa manance mai putin ? Bineinteles, slabeste foarte repede cu cateva kilograme. Dintr-odata metabolismul sau de baza devine mai putin lacom, pentru ca masa de intretinut devine mai mica. Miscarile sale consuma mai putine calorii; cota de alimente arse prin efect termic scade deopotriva. Concluzia : obezul slabit - pentru ca mananca mai putin - este, de acum incolo, condamnat sa manance din ce in ce mai putin. Obezitatea lui, care-i servea la eliminarea caloriilor de prisos, nu mai exista pentru a-l proteja. Daca vreodata hotaraste ca a slabit destul si reincepe sa manance la fel ca inainte, dupa poftele sale naturale, atunci isI va redobandi foarte repede greutatea initiala sI chiar ceva in plus. Este un fenomen bine cunoscut de cei obezi.
Din toate aceste motive, astazi, medicii - cel putin aceia care fac parte din noua generatie de nutritionisti - se gandesc de doua ori inainte de a pune un pacient la cura de slabire. Obezitatea este analizata in amanunt, se incearca identificarea cauzelor ei profunde, care sunt aproape intotdeauna psihice, in speranta de a se "deconecta angoasa care conduce la pulsiuni bulimice", cum spune dr. Frederic Saldmann. Numai obezii androizi (cei "grasi in partea de sus") sunt in general, luati in serios pentru un tratament medical de urgenta : " Suprasarcina ponderala androida constituie un foarte puternic factor de risc pentru diabet, ateroscleroza, hipertensiune, guta, calculi renali etc.".
REGIMUL DE SLABIRE - CATEVA PRINCIPII
1. Ai rabdare ! - Schimbarile nu apar peste noapte. Problema majoritatii oamenilor este nerabdarea cu care vor sa vada rezultatele. Daca incepi un regim bogat in carbohidrati, cu cantitate moderata de proteine, lipide foarte putine si sarac din punct de vedere caloric, iar scopul tau este sa slabesti, asteapta cel putin 21 de zile ca sa observi modificari vizibile.
2. Cunoaste exact ceea ce mananci ! - A stii valoarea nutritiva a hranei pe care o consumi, va face mult mai usoara decizia ce sa alegi si ce sa dai la o parte. E bine sa fii informat asupra continutului in calorii, grame de proteine, lipide si carbohidrati pentru cat mai multe alimente, astfel incat atunci cand nu esti acasa si iti este foame sa poti alege exact ceea ce e potrivit pentru regimul tau.
3. Mananca constant ! - Incearca sa ai 4-5 mese pe zi. Daca esti genul care creste greu in masa sau te aflii intr-o perioada de definire, 5 mese pe zi reprezinta un plan bun. Acest mod de alimentare (o masa la fiecare 2-3 ore) inhiba depozitarea grasimilor si creste cantitatea de tesut muscular a organismului prin amplificarea absorbtiei nutrientilor.
4. Renunta la masuratori stricte ! - Daca nu este necesar sa mentii o anumita greutate, atunci poti lasa la o parte masuratorile. Foloseste procentul de tesut adipos al organismului ca semn al progresului pe care il inregistrezi urmand regimul. Cand culturistii incearca sa creasca in dimensiuni, adesea devin descurajati cand observa ca greutatea corporala nu creste rapid. Frecvent incep sa exagereze adaugand tot mai multe calorii in incercarea de a accelera progresul . La fel se intampla si cand vor sa scada in greutate si nu reusesc; atunci incep sa renunte la prea multe calorii. Cel mai bine este sa se recurga la fotograbii sau la o persoana neutra care sa aprecieze progresul. Asta, pentru ca se stie : culturismul este un sport vizual ! Daca incep sa apara reliefurile musculare si adipozitatea a scazut, atunci probabil ca regimul functioneaza, chiar daca ultimele masuratori nu arata chiar asa cum le doreai.
5. Nu te supraalimenta ! - Stiu ca suna cam fara sens, dar multi culturisti care incearca sa creasca in masa incep sa exagereze consumand un numar mare de calorii, care in cele din urma sunt convertite in lipide. Mai exista culturisti care desi au un regim cu un continut lipidic foarte scazut se ingrasa, pentru ca au un aport excesiv de carbohidrati. Desigur, carbohidratii sunt necesari pentru antrenamentele grele si ajuta la refacere, dar odata ce corpul a absorbit ceea ce avea nevoie, excesul va fi rapid depozitat sub forma de grasime.
6. Nu copia regimul alimentar al nimanui ! - Chiar daca admiri mult un campion, gandeste de doua ori inainte de a adopta modul lui de alimentare. Noteaza in detaliu ceea ce consumi si cum reactionezi la diverse alimente si astfel vei reusi sa adaptezi regimul la necesitatile tale. Invata cat de mult de la altii, dar individualizeaza-ti regimul.
7. Aminteste-ti ca suplimentele nutritive nu reprezinta "solutia ideala" ! - Suplimentele nu reprezinta "scurtaturi" catre scopurile pe care ti le-ai stabilit inainte de inceperea regimului. Unii culturisti incearca sa arda grasimea luand carnitina si chromium, dar nu reusesc sa initieze procesul de metabolizare a lipidelor pentru ca nu scad suficient aportul de calorii. Altii utilizeaza creatina, glutamina sau aminoacizi cu lant ramificat pentru a creste in masa musculara, dar nu consuma suficiente calorii si proteine pentru a stimula organismul catre o balanta azotata pozitiva. Suplimentele pot fi folosite pentru a sustine un program nutritional, nu pentru a masca greselile si o slaba planificare.
8. Nu deveni sclavul unui regim strict ! - Unii sportivi renunta pentru ca s-au saturat de piept de pui si conserve de peste. Exista o multitudine de retete care fac ca regimul sa fie mai placut, trebuie doar sa aveti un pic de inventivitate.
9. Nu trebuie renuntat complet la lipide ! - Eliminarea completa a lipidelor dein regim si axarea exclusiva pe alimentatie cu continut foarte crescut in proteine si aproape zero lipide (carne de curcan, peste si suplimente proteice) poate conduce la o diminuare a metabolismului lipidic si in consecinta la un retard de crestere. Un regim sarac in lipide, dar care include acizi grasi esentiali (gasiti in carnea de vaca, pui sau peste) este util pentru mentinerea cresterii si a metabolismului lipidic normal.
10. Nu face schimbari mari ! - Da sansa organismului sa metabolizeze firesc lipidele, astfel incat odata distruse, depozitele adipoase sa nu se mai poata reface.
DE CE NU AU SUCCES CELE MAI MULTE DINTRE CURELE DE SLABIRE
Cei mai multi dintre oamenii care tin o cura de slabire si pierd in greutate, revin la aceeasi greutate dupa o perioada sau depun chiar mai mult. Vorbim aici de efectul "yo-yo"
Principalele motive pentru care cele mai multe cure de slabire nu dau rezultate durabile ar fi:
1. Restrictie calorica prea mare, ceea ce conduce la o incetinire a metabolismului. Cand organismul este hranit insuficient, acesta "se apara" si incetineste rata metabolismului pentru a isi pastra rezervele cat mai mult timp. Interesul este sa e consume cat mai mult din rezervele sub forma de tesut adipos. Un regim moderat hipocaloric este mult mai eficient decat cel exagerat hipocaloric.
2. Lipsa exercitiilor fizice. Este inutil sa va mai spun ca exercitiile fizice necesita consum caloric. In procesul de slabire cea mai eficienta metoda s-a dovedit a fi o combinatie de efort aerob cu efort anaerob (exercitii cu greutati, care au rolul de a mentine masa musculara)
3. Abordare fara fundament stiintific (cum sunt cele mai multe regimuri pe care le gasiti in reviste de 2 lei) - aceste cure sunt greu de mentinut mult timp si induc o stare depresiva prin deprivarea alimentara. Pentru multi este foarte greu sa tina regim cu ciorba de varza sau grapefruit si de aceea renunta. Ca sa nu mai vorbim ca din punct de vedere nutritional aceste regimuri sunt dezechilibrate si de aceea ar trebui evitate.
4. Lipsa modificarii stilului de viata - cele mai multe regimuri nu incurajeaza o schimbare a stilului de viata sau neglijeaza complet acest aspect. Daca dupa ce veti ajunge la o greutate acceptabila si veti intrerupe regimul, veti relua vechile obiceiuri (sedentarism, mese neregulate, alimente hipercalorice, junk food) sigur veti ajunge iar sa va ingrasati. Schimbarea stilului de viata si constientizarea importantei acestuia, sunt aspecte foarte importante.
5. Regimurile hipocalorice extreme produc o scadere in greutate bazata in special pe pierderea masei musculare, de aceea veti deveni o persoana normoponderala (pe cantar), insa cu o compozitie corporala nesanatoasa (procent mare de grasime raporat la cantitatea de masa slaba, adica tesut muscular).
