Modul Consiliere in Asistenta Sociala - Traficul de femei

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Specializarea: Asistenta Sociala

Anul II, Grupa 1, Modul Consiliere in Asistenta Sociala

Traficul de femei

Traficul de persoane (in legislatia romana) este definit ca recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenintare, violenta sau prin alte forme de constrangere, prin rapire, frauda sau inselaciune, abuz de autoritate sau profitand de imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau a-si exprima vointa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori alte foloase, pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, in scopul exploatarii acestei persoane.[1]

Traficul de persoane (in legislatia internationala) - recrutarea,transportul, transferul, adapostirea persoanelor prin mijloace de amenintare sau prin forta sau alte forme de constrangere, rapire, inselaciune, prin abuz de putere sau de pozitie sau prin primire sau acordare de plati ori alte beneficii convingatoare, in scopul de a le exploata.[2]

Traficul de fiinte umane poate fi considerat o forma extrema a migratiei ilegale, un fenomen ingrijorator, deoarece el constituie o incalcare serioasa a drepturilor omului, ce nu poate fi acceptata intr-o societate democratica si civilizata. Consecintele sunt dramatice - daca avem in vedere obiectivele individuale de dezvoltare pe termen lung- demnitatea persoanelor ca fiinte umane si imaginea lor in comunitate.

Traficul de fiinte umane reprezinta o forma de sclavie, strans legata de alte segmente ale criminalitatii organizate (traficul de droguri, traficul de armament, spalarea de bani s.a), care a atins cote alarmante la nivel mondial. La nivel mondial, cifra reprezentand femeile si copiii traficati anual prin retele transfrontaliere din tarile in curs de dezvoltare catre Occident a fost estimata la cateva sute de mii. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, in noiembrie 2002, afirma ca circa 200 de mii de femei au cazut victime retelelor de traffic balcanice. Organizatia Internationala pentru Migratie arata ca cele mai importante tari de origine pentru traficul de femei sunt Moldova, Romania, Ucraina, Rusia si Bulgaria. Centrul acestui gen de comert este Romania, datorita pozitiei geografice care o face tara de tranzit si datorita existentei unui numar mare de persoane sarace, dispuse sa faca orice pentru bani.[3]

Rute de trafic de femei in Balcani

Femeile - victime ale traficului

In conformitate cu Declaratia Natiunilor Unite a principiilor fundamentale de justitie pentru victimele infractiunii si abuzului de putere, alineatul 1, "victime inseamna persoanele care, individual sau colectiv au suferit o vatamare, inclusiv o vatamare fizica sau psihica, o suferinta emotionala, o pierdere economica, sau o vatamare grava a drepturilor fundamentale, prin actiuni sau inactiuni care incalca legislatia in vigoare in statele membre, inclusiv acele legi care incrimineaza abuzul legal de putere. "

Victimele sunt racolate cu predilectie din randul fetelor si tinerelor femei cu varste cuprinse intre 13 si 33 de ani (un sfert sunt minore, peste jumatate au varste cuprinse intre 18-23 de ani). Lipsa de informare si situatia materiala precara reprezinta factorii favorizanti ai traficului. Provenienta dintr-o familie dezorganizata sau dintr-un mediu in care persoana a suferit abuzuri creste riscul de a accepta o falsa propunere de lucru in strainatate. Orasele mari din zonele sarace sunt principalul mediu de racolare a victimelor. Nivelul scazut de educatie impiedica viitoarea victima sa evalueze corect si realist informatiile si planurile prezentate de recrutor.[4]

Profilul victimei traficului de persoane

Cercetarile efectuate de OIM Bucuresti asupra vulnerabilitatii fata de trafic a populatiei tinere din Romania au identificat o serie de factori care pot spori riscul de a deveni victima a traficului de persoane. Acestia sunt:

Comunitatea: localizarea geografica intr-o regiune saraca sau rezidenta intr-o aglomerare urbana;

Grupuri de apartenenta: locuire intr-un mediu institutional; abuz si disfunctionalitate familiala; lipsa de comunicare in familie; dezintegrare sociala;

Achizitii si aspiratii profesionale: nivel scazut de educatie, dorinta de realizare personala, si independenta financiara;

Mobilitate si perceptia succesului: expunerea la povesti de migratie spre succes, proiectarea succesului in strainatate, intentia de a pleca in strainatate.

Pe baza analizei acestor factori pot fi identificate o serie de caracteristici ale posibilelor victime (tinere cu varsta cuprinsa intre 14- 25 de ani):

Locul de provenienta: orase mari( in care lipseste sentimental comunitatii); localizate in regiunile sarace ale tarii;

Sentiment scazut de apartenenta sociala;

Experienta unor abuzuri repetate;

Nivelul de educatie nu depaseste, de regula, studiile liceale;

Grupul de prieteni in care traieste valorizeaza in special banii;

Legaturi slabe cu biserica;

Dorinta intensa de independenta, in special financiara;

Situatie economica precara;

Recepteaza pozitiv experientele unor cunoscuti care lucreaza(au lucrat) in strainatate;

Este gata sa-si asume riscurile pe care le implica o eventuala decizie de plecare in strainatate.

In lucrarea "Who is the next victim" Sebastian Lazaroiu si Monica Alexandru afirmau urmatoarele:

"Numarul tinerelor romance cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani sunt la risc mai mare de a fi traficate. Fetele vulnerabile deobicei provin din familii monoparentale care locuiesc in orase medii cu 30-100000 de locuitori in regiuni din Romania ca Moldova si Transilvania. De obicei fetele vulnerabile la trafic abandoneaza scoala inainte de liceu. In ceea ce priveste etnia lor, se pare ca fetele de etnie roma sunt mai mult expuse la traficul de persoane decat restul populatei."[5]

Insa NU toate persoanele vulnerabile devin victime ale traficului de persoane. Exista insa anumite momente dificile, aparent fara iesire pentru aceste persoane, iar "oferta" de munca in strainatate pare a fi "solutia salvatoare". Recrutorii aleg cu grija aceste moment pentru recrutarea viitoarelor victime.[6]

Sindromul (socul) post-traumatic si alte urmari ale traficului

Femeile, victime ale traficului de carne vie sunt acele persoane care, plecand din comunitatea lor cu nadejdea ca vor obtine un loc de munca- in strainatate, ajung sa fie sechestrate, vandute si obligate sa savarseasca fapte imorale. Traficantii folosesc ca si mijloace coercitive: amenitarea, infometarea sau bataia. Ranile tipice pot include contuzii, fracture sau arsuri care ulterior pot determina probleme de sanatate si tratamente pe termen lung

Perioada de trafic lasa urme adanci asupra sufletului, psihicului si moralului persoanei. Ele se pot prezenta astfel:

Traume psihice care pot da nastere unor procese de dezumanizare (apare depersonalizarea);

Boli grave, socuri emotionale (cosmaruri, insomnii, flash-uri recurente care pot dura ani);

Din dorinta de a uita trauma fizica si psihica prin care trec, multe tinere recurg la alcool si la droguri(se cauta o evadare din realitatea dureroasa);

Stigmatizarea morala si sociala la care sunt supuse tinerele (cele care nu se adapteaza mediului ostil, tinerele care sunt blamate de familie pentru deciziile pe care le-au luat de multe ori, se reintorc la prostitutie); familiile victimelor sunt si ele stigmatizate;

Spaima familiei victimelor traficului de fiinte umane care se tem de represalii daca tinerele depun marturie impotriva traficantilor (retragerea plangerilor penale impotriva sechestratilor);

Accentuarea saraciei - victimele care se intorc, in general fara bani, cu datorii, in pragul disperarii, recurg la gesturi extreme.tentative de sinucidere;

Destramarea familiei, atunci cand membrii acesteia nu inteleg drama prin care trece victima. [7]

Stadiile prin care trece o victima a unor situatii privative de libertate

Negarea, victima incearca sa se convinga ca totul este ca inainte de incident, ea refuza sa constientizeze ce s-a intamplat(se mai numeste faza tampon- persoana se adapteaza psihologic si isi mobilizeaza resursele pentru a-si reveni din punct de vedere social).

Furia, fetele pot invinovati pe altii pentru pierderea suferita, pot brusca pe cei din jur, pot avea stari de agitatie, manifestari violente sau dimpotriva se poate invinovati; o modalitate eficienta de a depasi situatii traumatizante este eliberarea furiei;

Negocierea se poate face de catre victima cu ea insasi, sau, in mod simbolic, cu Dumnezeu; se incearca realizarea unei intelegeri cu ea sau cu divinitatea, care s-o intoarca in timp, inaintea incidentului;

Depresia este resimtit sentimentul pierderii, incepe integrarea pierderii si se instaleaza depresia; apare lipsa interesului fata de cei din jur, oboseala, izbucniri in plans, sentimente de vinovatie, senzatia ca-si merita soarta, lipsa unui scop in viata, acutizarea acestor stari o constituie existenta gandurilor morbide;

Acceptarea, etapa finala a durerii suferite, momentul in care victima realizeaza ca viata trebuie traita cu bune si rele, se realizeaza capacitatea de a-si vizualiza scopurile viitoare.

Neincrederea fata de altii este o traire frecventa, provocata de sentimentul ca persoana in cauza simte ca este/ a fost tradata de cei apropiati nu are pe nimeni care s-o aprere. Ea are impresia ca lumea o priveste cu ochi rai, ca o stigmatizeaza, ca nu o inteleg, ca o acuza. Victima se simte rusinata din cauza lucrurilor prin care a trecut sau a fost nevoita sa le faca; se simte murdara, nedemna, si ajunge sa considere ca ea a provocat abuzul. Victimele abuzului sexual au parere destul de proasta despre sine deoarece au fost supuse structural unui tratament lipsit de respect si demnitate. Starea victimei este caracterizata de un sentiment profund de nesiguranta, sentiment care ar putea fi prezent si in relatia cu celelalte persoane si fata de situatii noi.[8]

Mituri privind traficul de persoane

1. Masurile legislative actuale sunt suficiente pentru a combate traficul de persoane

In realitate, legislatia privind prevenirea si combaterea traficului de persoane ne­cesita imbunatatiri, pe langa faptul de a fi insuficienta in combaterea fenomenului. Apli­carea legislatiei implica existenta si eficienta tuturor structurilor si programelor prevazu­te (grupul interministerial de lucru, aplicabilitatea facilitatilor prevazute de lege pentru victimele traficului de persoane, Centrul de asistenta etc.) lucru ce se realizeaza intr-un ritm lent, justificat cel mai adesea prin lipsa fondurilor necesare. Pe langa acest lucru, in domeniul prevenirii si combaterii apare ca necesara elaborarea unei strategii locale care presupune cooperarea autoritatilor publice cu organizatiile neguvernamentale, precum si cu grupurile interministeriale si implicarea exponentilor mass-media in sensibilizarea opiniei publice asupra fenomenului traficului de persoane si consecintelor acestuia

2. Definitia traficului de persoane este unanim acceptata in lume

Definitia traficului de persoane continua sa fie subiect de dezbatere, existand dezacorduri atat la nivel global, cat si regional sau chiar national, acest lucru fiind eloc­vent in ceea ce priveste disputele ideologice ce marcheaza discursul asupra acestui fe­nomen. Absenta consensului asupra definitiei acestuia are implicatii profunde asupra planificarilor strategice si posibilitatilor de dezvoltare a unor programe eficiente din moment ce unele definitii ofera practici concrete ce se pot contrazice intre ele. Cu toate acestea, trebuie recunoscut faptul ca exista o serie de elemente ale traficului asupra ca­rora exista un acord general: violenta, inselaciunea, utilizarea fortei, lipsirea de dreptul de miscare, abuzul autoritatii, impunerea unor datorii, munca fortata si ale forme de exploatare.

3. Prostitutia este o alegere voluntara

Prostitutia voluntara presupune decizia unei persoane de a se angaja in aceasta activitate in cunostinta de cauza, prin oferirea consimtamantului. Acest consimtamant implica un set de relatii existente ce se pot continua sau intrerupe in functie de regulile implicite sau explicite pe care si le fixeaza persoana respectiva. Cu toate acestea, consim­tamantul nu presupune in mod necesar acordul, referindu-se la simpla complezenta in absenta fortei fizice. Prostitutia in absenta fortei fizice ar reprezenta asadar situatia din care o persoana poate iesi oricand, fara a fi impiedicata prin masuri coercitive. Referin­du-ne la cauzele acestui fenomen, putem spune ca suntem cu totii responsabili pentru propria saracie si lipsa de oportunitati, insa cel mai adesea acest argument mascheaza si justifica lipsa unor alternative viabile. In afara cauzelor externe, pot fi invocati factori psihologici cum ar fi dependenta de droguri sau abuz sexual, tulburari de atasament etc. Toate acestea reprezinta factori de vulnerabilitate pentru o alta forma de prostitutie: cea fortata - in care nu exista nici consimtamant, nici complezenta, ci utilizarea fortei, amenintarea, obligarea prin impunerea unei datorii etc., incadrandu-se in fenomenul traficului de fiinte umane.

4. Toate victimele sunt rapite.

Chiar daca unele dintre victimele traficului sunt luate cu forta, cele mai multe sunt pacalite si/sau convinse sa insoteasca pe cineva de bunavoie. Adesea recrutorul va face o serie de promisiuni false despre tara spre care urmeaza sa plece victima si despre locul, felul si remuneratia muncii acolo.

5. Migrantii care calatoresc in strainatate respectand conditiile legii nu pot deveni victime ale traficului.

Chiar daca exista cazuri in care victimele sunt aduse intr-o anumita tara in mod ilegal, sunt si numeroase cazuri in care victimele au calatorit in deplina legalitate, unele avand chiar si viza de munca in tara respectiva.

6. Cele mai multe victime sunt traficate in scopul exploatarii sexuale

Chiar daca exista dovezi bine documentate despre cazurile de exploatare in industria sexului, oamenii pot fi traficati in mult mai multe scopuri, inclusiv pentru mun­ca fortata in agricultura, industrie, pescuit, constructii, mine, ateliere, servicii, sclavie ca personal domestic, cersetorie, mica criminalitate, serviciu militar fortat in conflicte armate sau transplant de organe. Astfel devine evident ca si barbatii pot fi victime ale traficului.

7. Toate victimele traficului sunt femei si copii.

Intr-adevar, femeile si copiii sunt categoriile cele mai expuse si mai vulnerabile in fata traficului de persoane. Exista insa cazuri in care victimele sunt barbati. Pe viitor va fi nevoie de o mai buna cercetare si intelegere a mecanismelor ce alcatuiesc traficul in scopul exploatarii prin munca.

8. Traficul este o problema caracteristica doar Europei de Est si Asiei de Sud-Est

In mod regretabil, traficul este un fenomen prezent in toata lumea. Mai mult, criminalitatea transfrontaliera se manifesta in toate regiunile lumii. Desigur, atunci cand ne referim la trafic ca la un fenomen global, trebuie sa avem in vedere caracteristicile sale specifice in functie de regiune, dezvoltare economica, context socio-cultural, nivel de informare si educatie etc.

9. Doar cei fara educatie sau cei foarte saraci pot cadea prada traficului de persoane.

Chiar daca unele victime sunt mai vulnerabile pentru ca traiesc in saracie, toate categoriile de oameni pot deveni victime ale traficului. De exemplu, exista zone ale lumii unde femeile cu educatie academica sunt expuse riscului de a fi traficate tocmai pentru ca se gasesc prea putine slujbe corespunzatoare gradului lor de pregatire, fiind nevoite sa caute aceste oportunitati in alta parte.

10. Recrutarea victimelor se face doar prin anunturi in ziare.

In cele mai multe cazuri recrutarea are loc fata in fata, fara intermedierea prea­labila a anuntului la mica publicitate, "povestile de succes" avand un rol determinant in acest proces.

11. Traficantul este barbat si are o infatisare "fioroasa", de om aflat in afara legii, de reprezentant al lumii interlope.

Recrutorul, prima veriga a retelei criminale care ia legatura cu victima, poate fi atat barbat cat si femeie. Exista cazuri in care un cuplu, "sot si sotie", actioneaza impre­una pentru a prezenta mai multa credibilitate. Traficantul nu poate fi recunoscut dupa anumite caracteristici fizice, precum sex, aspect corporal, tinuta, posesia unei masini sau a unui telefon mobil. Traficantul manifesta un comportament prietenos si aparent dezinteresat, in prima instanta, putand fi identificat doar ulterior, cand devine violent si agresiv atunci cand plaseaza victima in situatia de exploatare.

Sfaturi privind prevenirea traficului de persoane

1. Nu crede tot ce ti se promite!

Acceptarea unei oferte de munca de la o persoana (fizica sau juridica) este un lucru extrem de riscant, chiar daca aceasta pare bine intentionata, putand fi cunostinta, prieten sau chiar ruda!

2. Nu semna documente daca nu intelegi continutul acestora!

In cazul in care inchei un contract cu o firma si acel contract este redactat intr-o limba straina, tradu mai intai contractul astfel incat sa-l poti citi cu atentie. Cere si sfatul unui notar/jurist atunci cand anumite prevederi ale contractului nu sunt clare.

3. Lasa rudelor tale copii dupa toate actele cu care pleci!

Comunica rudelor sau prietenilor tai cat mai multe date despre locul unde vei locui si lucra: nume ale persoanelor, adrese, numere de telefon etc.

4. Informeaza-te!

Verifica daca firma care iti ofera de lucru este inregistrata la Oficiul Registrului Co­mertului/Camera de Comert si/sau la Inspectoratul Teritorial de Munca in raza caruia isi desfasoara activitatea si daca are ca obiect de activitate plasarea fortei de munca!

Cauta si citeste legislatia tarii unde vrei sa pleci!

Afla si pastreaza numarul de telefon si adresa Ambasadei/Consulatului Romaniei din acea tara pentru a le folosi daca vei avea nevoie!

Informeaza-te la ambasadele din Romania cu privire la conditiile de munca din tara respectiva (tip de viza, procedeul de obtinere a vizei etc.)!

5. NU da pasaportul tau decat institutiilor abilitate prin lege!

Buletinul sau cartea de identitate este recunoscut doar pe teritoriul tarii si la ambasadele acesteia din strainatate. Pasaportul este singurul act prin care iti poti dovedi identitatea in afara granitelor Romaniei. Singurele persoane care au dreptul sa iti ia pasa­portul sunt reprezentanti ai organelor de politie, autoritatilor judiciare, misiunilor diplo­matice, oficiilor consulare ale Romaniei din strainatate si ai birourilor de pasapoarte.

6. Nu folosi acte false si nu munci "la negru"!

Sa lucrezi "la negru" inseamna sa renunti la drepturile tale (concediu, asigurari de sanatate, pensie etc.).

7. Accepta cu prudenta si rezerva "povestile de succes"!

Exista cu siguranta si persoane care au reusit in aceasta incercare - de a lucra in strainatate -, insa nu exista retete de succes si, mai ales, nu exista garantii ca experienta ta va fi similara. In plus, nu toate detaliile acestor povesti reflecta adevarul, multe dintre acestea fiind "infrumusetate" din diverse motive.[9]

Legislatie

Principalele acte normative naționale in domeniul traficului de persoane

Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificarile și completarile ulterioare;

Hotararea Guvernului nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane;

Hotararea Guvernului nr. 1654/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale impotriva traficului de persoane 2006 - 2010;

Hotararea Guvernului nr. 1720/2006 pentru aprobarea Planului național de acțiune 2006 - 2007 pentru implementarea Strategiei naționale impotriva traficului de persoane 2006 - 2010;

Hotararea Guvernului nr. 1238/2007 pentru aprobarea Standardelor naționale specifice pentru serviciile specializate de asistența a victimelor traficului de persoane;

Hotararea Guvernului nr. 982/2008 pentru aprobarea Planului național de acțiune 2008 - 2010 pentru implementarea Strategiei naționale impotriva traficului de persoane 2006 - 2010.

Statistici

Pentru primul semestru al anului 2010, statisticile oficiale cu privire la situația victimelor traficului de persoane identificate, prezinta 379 de victime identificate fața de 343 de victime identificate in primul semestru al anului 2009.

In cursul acestui semestru, din cele 379 de victime identificate, 44% (166 de victime) au fost traficate in cursul perioadei de raportare spre deosebire de 46% in primul semestru al anului 2009, pentru restul traficarea avand loc in perioadele anterioare. Aproape jumatate din victimele identificate in primul semestru al acestui an au fost traficate si identificate in aceeasi perioada, ceea ce semnaleaza menținerea ridicata a ratei de identificare timpurie a victimelor si intrarea in evidențele structurilor judiciare.

O rata ridicata de identificare a victimelor traficate reflecta eforturile eficiente ale specialistilor din domeniile combaterii si prevenirii traficului de persoane (autoritați publice si organizații ale societații civile) si, totodata conduce la diminuarea timpului petrecut de victime in trafic. Cu cat victimele petrec mai puțin timp in trafic cu atat:

traumele suferite de catre acestea sunt mai usor abordabile terapeutic;

apariția tulburarilor psihice sau a traumelor fizice foarte grave este intarziata si cu atat recuperarea si reintegrarea sociala devine mai usoara.

Recrutarea

Recrutarea victimelor a fost realizata, in 82% din cazuri, prin abordarea directa a victimei si convingerea acesteia in sensul acceptarii unei oferte aparent avantajoase, cum ar fi promisiunea unui loc de munca in strainatate. Recrutarea prin promisiuni false este intalnita in 56% din cazuri, procent mult mai mic fața de cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut, cand pentru 75% din cazurile identificate, recrutorii au apelat la recrutarea prin promisiuni false.

Pentru aceasta perioada, se observa o crestere procentuala a victimelor care accepta recrutarea pentru prostituție, procentul fiind de 15% din totalul victimelor identificate. Alte condiții expuse de traficanți pentru determinarea victimelor in sensul acceptarii ofertei au insumat un procent de 27%.

In ceea ce priveste relația cu recrutorul, cele mai multe victime au fost inselate de catre prieteni sau persoane care faceau parte din cercul de cunostințe, urmatoarea categorie a recrutorilor fiind persoane necunoscute anterior victimelor.

Profilul victimelor pentru perioada primului semestru al anului 2010

Femeile au fost categoria cea mai vulnerabila la trafic pentru aceasta perioada, 211 victime (55% din populația totala), au fost femei, dintre care, 99 victime (46%) au fost minore;

122 de victime femei (58%) au provenit din mediul rural, 1 victima a provenit din capitala, restul provenind din mediul urban (88 victime);

Principalele 5 județe de proveniența in cazul femeilor au fost Dolj (18), Arges (16), Timis (13), Bistrița‐Nasaud (12) si Bihor (11);

Exploatarea sexuala este principala modalitate de traficare a femeilor, 74% din victimele femei fiind exploatate prin aceasta modalitate pe strada, in locuințe, cluburi sau bordeluri;

31 de victime femei au fost exploatate prin munca forțata in agricultura, construcții sau in alte sectoare de activitate; pentru perioada primului semestru al anului 2010, au fost identificate si victime femei exploatate prin obligarea la cersetorie (8 victime), furturi (1 victima) sau pentru care exploatarea nu a mai avut loc existand doar elementele de recrutare si/sau transport, cazare (14 tentative la trafic de persoane);

Traficul intern este principala destinație a traficului de persoane pentru victimele femei, iar in trafic extern principalele destinații au fost Italia (40 victime), Spania (25 victime), Germania (21 victime) si Cehia (10 victime).[10]

Bibliografie:

1 .Asociatia Alternative Sociale, Traficul de fiinte. Infractor. Victima. Infractiune, Iasi, 2005;

2. Asociatia Alternative,Ghid de informare in domeniul traficului de persoane. Prevenire. Combatere. Asistenta victimelor, Iasi, 2006;

3. Claudia Petrecu, Traficul de femei - o problema a societatii moderne in Calitatea Vietii, XVI, nr. 3-4, 2005;

4. Lazaroiu, Sebastian; Monica Alexandru, Who is the next victim, Bucuresti, 2003

5. Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane;

6. O.I.M, Prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane. Indrumar Pastoral, Patriarhia Romana, Bucuresti, 2003;

7. Protocolul de la Palermo privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate;