|
|
|
Tesuturi (structuri) secretoare
Au ca functii principale elaborarea si acumularea substantelor straine metabolismului general, numite uneori deseuri sau produse de excretie. Substantele elaborate (uleiuri eterice, rasini, cleiuri, latexuri, taninuri s.a.) raman in celulele care le-au elaborat ori sunt eliminate in cavitati speciale din organele plantelor sau la periferia acestora. Unele din produsele secretate au roluri biolgice speciale: cleiurile - contra transpiratiei exagerate si a insectelor, alcaloizii - contra animalelor ierbivore, uleiurile eterice - pentru atragerea insectelor polenizatoare.
Celulele secretoare sunt vii, mici, cu citoplasma abundenta (foarte bogata in organite in perioada de secretie: REG, leucoplaste, dictiozomi s.a.), fara cloroplaste si cu peretii subtiri, adesea celulozici si saraci in plasmodesme.
Tesuturile sau structurile secretoare sunt reprezentate prin idioblaste sau celule izolate si complexe celulare.
1. La idioblaste, produsele secretate se acumuleaza in vacuola centrala sau in spatiul dintre plasmalema si perete (de exemplu celulele cristalifere, celule ce secreta uleiuri, mucilagii, taninuri s.a.).
2. Complexele celulare sunt localizate la exterior, pe suprafata organelor (papile, glande, peri) sau la interiorul organelor (buzunare, canale, laticifere).
a) Papilele secretoare sunt celule epidermice conice, care secreta uleiuri eterice si dau aspectul catifelat al petalelor; mai rar se afla pe tulpina, frunze, muguri (muscata - Pelargonium zonale, levantica - Lavandula officinalis, plop - Populus sp., castan porcesc); in cazul petalelor, toate celulele epidermice sunt papiliforme, formand un tesut secretor.
b) Glandele salifere sunt prezente la halofite si ne apar formate din 2, 4, 8 sau 9 celule care secreta saruri, prin gutatie activa; sarea se depune sub forma de eflorescente saline de calciu (Limonium, Tamarix, Atriplex, Saxifraga).
c) Perii secretori (glandulari) (Pl. XVII, fig. 3) sunt productii epidermice, mai adesea pluricelulare, ce secreta uleiuri volatile si sunt prezente mai ales pe frunze si tulpini, rareori pe bracteile inflorescentei femele de hamei sau pe catafilele mugurilor de la castanul porcesc.
In alcatuirea unui par secretor intra: baza sau tatana, adesea unicelulara si aflata intre celulele epidermice; pedicelul sau piciorul, unicelular sau pluricelular (uniseriat sau ramificat), rareori absent; glanda, capul sau partea secretoare, unicelulara ori pluricelulara, cu 2, 4 sau 8 celule dispuse in acelasi plan sau etajat, toate avand o cuticula comuna. Produsul secretat se acumuleaza intre peretele celulei secretoare si cuticula; aceasta se bombeaza si va plesni, eliberand astfel uleiul eteric in atmosfera.
d) Glandele secretoare sunt peri secretori de tip special, ce elimina enzime proteolitice, nectar, apa.
m Glandele digestive sunt caracteristice plantelor carnivore. Secreta mucilagii si enzime proteolitice, cu care sunt prinse si digerate unele animale mici (Pl. XVIII, fig. 1 A).
m Glandele nectarigene (Pl. XVIII, fig. 1 B) secreta nectar (solutie apoasa de zaharuri simple, uleiuri eterice, gume) si pot fi de doua feluri: florale (in diferite pozitii) si extraflorale (pe stipele, la baza petiolului si a limbului foliar).
m Hidatodele (Pl. XVIII, fig. 2) elimina apa lichida (cu saruri minerale) prin procesul de gutatie, la nivelul stomatelor acvifere ale frunzelor. Pot fi active (una sau cateva celule epidermice in forma de peri, care nu au legatura cu nervurile frunzelor) si pasive (doua celule stomatice moarte, permanent deschise, camera substomatica acvifera, parenchim incolor numit epitem, aflat in contact cu traheidele nervurilor).
e) Buzunarele sau pungile secretoare (Pl. XVIII, fig. 3 B) sunt spatii intercelulare izodiametrice, captusite de unul (la buzunarele schizogene) sau cateva (la buzunarele lisigene) straturi de celule epiteliale, secretoare de uleiuri eterice si rasini, balsamuri, gume, mucilagii). Sunt prezente in tulpina, frunza si fructul multor plante din familiile rutacee (citrice), mirtacee (eucalipt), hipericacee (sunatoare - Hypericum perforatum), cactacee, compozee s.a.
f) Canalele secretoare (Pl. XVIII fig. 3) sunt spatii intercelulare lungi, formate pe cale schizogena, inconjurate de un strat de celule epiteliale; la conifere sunt inconjurate si de un strat de celule mecanice. Sunt prezente in toate partile plantei, fiind intalnite la numeroase specii si numindu-se: oleifere (compozee, umbelifere), mucilagigene (malvacee, urticacee), rezinifere (conifere).
g) Laticiferele (Pl. XVIII fig. 3) sunt structuri secretoare plurinucleate, sisteme de celule cu peretii dintre ele disparuti sau celule plurinucleate care cresc nedefinit (laticifere nearticulate, simple - urticacee, canabacee sau ramificate - unele euforbiacee). In ambele tipuri, latexul se acumuleaza in unica vacuola centrala, mai rar in citoplasma. Laticiferele sunt prezente la peste 12.500 de specii, dintre care peste 1.800 au cauciuc in latex. Ca localizare, se afla in diferite organe si tesuturi, predominand in scoarta si liber. In laticiferele adevarate (nearticulate) latexul este vacuolar, iar in cele false (articulate) este citoplasmic.
Explicati corelatiile intre structura si functiile tesuturilor secretoare.
