|
|
|
Surse si cai de infectare - terapie intensiva
Omul este cel mai important rezervor de germeni, din care o mare varietate de germeni de spital ca stafilococi patogeni, Pseudomonas aerujinosa, Klebsiella, Proteus, Escherichia coli si Serratia se imprastie in mediul inconjurator.
Acestia afecteaza in primul rand pacientii cu rani infectate, mai ales la arsuri infectate, dar si la pacientii care au in permanenta montate sonde sau carora li se face respiratie artificiala (peste 1 milion de agenti patogeni intr-un mililitru de urina infectata, peste 1 milion pe cm2 la o rana infectata etc.)
Si personalul din spital este luat in considerare ca sursa de bacterii, de multe ori datorita unor infectii neobservate sau subapreciate din zona nazo-faringiana, unor mici rani cutanate sau altor boli de piele. Potentialul pericol ce porneste de aici este cauzat si de faptul ca aceste bacterii sunt imprastiate in tot spitalul de-a lungul activitatii zilnice. Alta sursa de pericol este si igiena corporala necorespunzatoare si mai ales atentia si frecventa scazuta in dezinfectarea mainilor.
Alte surse de infectare sunt considerate si aglomerarile de bacterii din aparate si in zone unde acestea se pot inmulti rapid datorita conditiilor prielnice (umezeala, temperatura ridicata). Exemplu de astfel de zone sunt: aparatele pentru respiratia artificiala si pentru narcoza, inhalatoare, aparate de absorbtie, aparate de dializa, incubatoare, apa statuta pe tevi, instalatii de desalinizare, chiuvete, cazi de baie si scurgerile lor, scurgerile din podea, aparate de curatire si ustensile de curatire cum ar fi carpe perii, servete, maturi etc., furtune, endoscoape, solutii de clatire si infuzie nesigilate.
Bacilii ce apar in mizerie si praf sunt atat de rezistente incat pot fi ucisi doar printr-o sterilizare atenta. Chiar datorita pericolului mare pe care acestia il reprezinta o astfel de sterilizare nu poate fi efectuata peste tot si suficient de des, iar astfel pastrarea curata a incaperilor, instalatiilor si aparatelor este prima posibilitate de a se diminua numarul lor.
Ca mediu de transport si transmitere a microbilor este considerat in primul rand personalul din spital, care in timpul lucrului cu mainile, imbracamintea si chiar incaltamintea pot culege microbii si ii pot ceda mai departe, daca nu sunt luate inainte masuri de dezinfectare.
O alta cale de infectare se datoreaza personalului raspunzator de curatenie care nu dozeaza corect solutiile de curatare si dezinfectare si nu curata si dezinfecteaza tot timpul ustensilele folosite; in totala contradictie cu efectul urmarit se inmultesc astfel masiv microbii si pe deasupra mai sunt si imprastiati in mod egal in spital.
Punctul de plecare il poate constitui mainile, lenjeria de corp si pat, ustensilele personale ca burete, piaptan, batista etc.
Cai de infectare reprezinta si aparatele folosite pentru diagnostic, tratament si ingrijire, care in cazul dezinfectarii insuficiente se pot inmulti si prin schimbarea locului se imprastie.
Mai putin importante dar in nici un caz de neglijat sunt bacteriile din aer, care ajung in spital din exterior prin gaurile de aerisire respectiv aparatele de aer conditionat (primare) sau cele care exista deja in praf (secundare) si care la randul lor se pot imprastia.
Apa statuta poate deveni si mediu pentru transmiterea microbilor, daca este folosita in aparatele ce pastreaza umiditatea etc. sau daca este folosita ca lichid de infuzie, clatire si spalare.
