ORTODONTIE ANUL V - TEST EXAMEN - GRILE REZOLVATE

ORTODONTIE ANUL V - TEST EXAMEN - GRILE REZOLVATE

*1.Mucoasa nazala constituie punctul de plecare pentru numeroase reflexe, cu exceptia celui:

a. nasodentar;

b. oftalmogastric;

c. olfactogastric;

d. reflexul nazal de stranut;

e. olfactogustativ.

R: b Pag.319

*2.Calea orala nu are posibilitatea sa supleeze blocari ale pasajului aerian-nazal:

a. pana la 3 luni;

b. pana la 6 luni;

c. pana la un an;

d. pana la 18 luni;

e. pana la 2 ani.

R: c                                                     Pag.321

*3.Timpul functional masticator caracterizat prin miscari functionale verticale de inchidere si deschidere este denumit dupa Costa:

a. stereotipul dinamic de masticatie intermediar;

b. tipul de masticatie pterigoidian;

c. stereotipul dinamic de masticatie tocator;

d. stereotipul dinamic de masticatie frecator;

e. tipul masticator maseterin.

R: c                                                     Pag.335

*4.Sub actiunea fortelor masticatorii dintele sufera o miscare de:

a. extruzie;

b. basculare;

c. vestibularizare;

d. intruzie;

e. distalizare.

R: d                                                     Pag.341

*5.Timpul functional masticator caracterizat prin miscari orizontale, in special de lateralitate este denumit dupa Costa:

a. stereotipul dinamic de masticatie frecator;

b. tipul de masticatie pterigoidian;

c. stereotipul dinamic de masticatie tocator;

d. stereotipul dinamic de masticatie intermediar;

e. tipul masticator maseterin.

R: a                                                     Pag.335

*6.Aparatele ortodontice functionale care utilizeaza momentul masticator trebuie purtate de pacienti:

a. un timp limitat, de la cateva zile la 2-3 saptamani;

b. pe perioada nelimitata;

c. un timp limitat, de la 2-3 saptamani la un an ;

d. un timp limitat, de la 4-5 saptamani la doi ani ;

e. un timp limitat, de la 6 luni la doi ani.

R: a                                                     Pag.348

*7.In timpul stadiului bucal al deglutitiei trecerea de la etapa deglutitiei infantile la etapa tranzitionala se face:

a. la nastere;

b. in timpul eruptiei caninilor;

c. in jurul varstei de 6 luni, odata cu eruptia incisivilor;

d. in timpul eruptiei molarilor temporari;

e. la virsta de un an odata cu eruptia incisivilor.

R: c                                                     Pag.353

*8.Clasificarea consoanelor dupa gradul de intrerupere si forma devierii coloanei de aer le imparte in:

a. labiale (b, m, p);

b. labio-dentale (f, v);

c. fricative (m, n);

d. ocluzive;

e. africative (s, j).

R: e                                                     Pag.377

*9.In timpul articulari fonetice normale se poate observa ca:

a. limba se sprijina pe fetele palatinale ale incisivilor superiori;

b. limba se interpune intre incisivi;

c. limba nu se sprijina pe incisivii superiori;

d. limba se interpune intre premolari;

e. limba se sprijina pe fetele linguale ale incisivilor inferiori in articularea dentalelor.

R: c                                                     Pag.381

*10.Anomaliile dento-maxilare aparute ca urmare a obiceiului vicios de interpunere a obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare sunt:

a. supraocluzie incisiva accentuata si ocluzie inversa laterala;

b. prodentie inferioara si retrodentie superioara;

c. prodentie superioara si retrodentie inferioara;

d. ocluzie inversa frontala;

e. infraalveolodentie in regiunea incisiva.

R: a                                                     Pag.443

11.Pasajul aerian naso-faringian poate realiza o adaptare a curentului de aer datorita urmatorilor factori:

a. musculatura specifica;

b. functiile glandulare;

c. tesutul venos erectil (radiatorul nazal);

d. arhitectonica speciala;

e. functiile specifice ale epiteliului.

R: b,c,d,e Pag.318

12.Mucoasa nazala constituie punctul de plecare pentru numeroase reflexe:

a. reflexul nazal de stranut;

b. olfactogastrice;

c. oftalmogastrice;

d. olfactoenterice;

e. nasodentare.

R: a,b,d,e                                          Pag.319

13.Repercusiunile respiratiei orale asupra aparatului dento-maxilar depind de urmatorii factori:

a. momentul instalarii respiratiei orale;

b. daca pasajul nazal este exclus in totalitate;

c. daca pasajul nazal este exclus partial;

d. alimentatia copilului;

e. inervatia mucoasei nazale.

R: a,b,c Pag.321

14.Cand respiratia orala se exercita pe perioade scurte de timp, la nivelul aparatului respirator apar fenomene compensatorii reprezentate de:

a. tulburari in dezvoltarea generala a copilului;

b. modificari ale lumenului faringian in timpul inspiratiei;

c. modificari de frcventa a respiratie;

d. modificari de amplitudine si ritm respirator;

e. tulburari in dezvoltarea maxilo-faciala.

R: b,c,d Pag.321

15. Cand respiratia orala se exercita pe perioade lungi de timp are drept consecinte:

a. tulburari in dezvoltarea generala a copilului;

b. tulburari psihice;

c. afectiuni oftalmologice;

d. otite;

e. tulburari in dezvoltarea maxilo-faciala a copilului.

R: a,e                                                 Pag.321

16.Dupa Ackermann, principalele perioade ale variatiilor functionale masticatorii sunt reprezentate de:

a. perioada primei dentitii neabrazate;

b. a doua dentitie neabrazata;

c. perioada primei dentitii abrazate;

d. perioada postnatala de la 6-12 luni: succiune labioalveolojugala;

e. a doua dentitie abrazata.

R: a,b,c,e Pag.333

17. In cazul respiratiei orale:

a. buza superioara are eficienta scazuta;

b. bolta palatina nu sufera modificari;

c. buza superioara are eficienta crescuta;

d. este favorizata o pozitie posterioara a limbii;

e. scade presiunea din cavitatile sinusale.

R: a,d,e Pag.323

18. Anomaliile dento-maxilare care pot determinasau agrava respiratia orala sunt reprezentate de:

a. macrodontie;

b. retropozitia mandibulei;

c. angrenaj invers canin;

d. ocluzia deschisa;

e. ingustarea maxilarului superior.

R: b,d,e Pag.326

19. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora:

a. lordozei coloanei cervicale;

b. glosoptozei;

c. unor cauze congenitale;

d. alaptarii artificiale;

e. obiceiurilor vicioase.

R: c,d,e                           Pag.326

20.In situatia coexistentei unei anomalii dento-maxilare cu respiratia orala se poate preciza ca:

a. anomalia dento-maxilara a favorizat instalarea respiratiei orale;

b. terapia anomaliei dento-maxilare la acesti pacienti urmareste obtinerea retrognatismului mandibular;

c. respiratia orala a precedat si este una din cauzele anomaliei dento-maxilare;

d. amandoua s-au instalat si au evoluat paralel cu manifestari ale aceluiasi teren predispozant;

e. terapia la acesti pacienti nu se incepe niciodta prin interventie chirurgicala.

R: a,c,d Pag.329

21.Alaptarea la san favorizeaza functionarea armonioasa a aparatului dento-maxilar al copilului prin:

a. "distalizarea" fiziologica a mandibulei;

b. "mezializarea" fiziologica a maxilarului superior;

c. "mezializarea" fiziologica a mandibulei;

d. ritmul crescut de dezvoltare a mandibulei;

e. ritmul scazut de dezvoltare a mandibulei.

R: c,d                                                  Pag.332

22.In timpul masticatiei, alimentele de consistenta crescuta, ofera conditii bune pentru:

a. cresterea secretiei salivare;

b. dezvoltarea oaselor maxilare;

c. abraziunea suprafetelor dentare cu scaderea suprafetei de masticatie;

d. dezvoltarea musculaturii;

e. structuralizarea parodontala.

R: a,b,d,e                                          Pag.343

23.Mecanismele prin care tulburarile masticatorii determina producerea anomaliilor dento-maxilare sunt reprezentate de:

a. abrazie fiziologica accentuata in ultima perioada a dentitiei temporare;

b. dezvoltare insuficienta a musculaturii masticatorii;

c. secretie salivara mai scazuta;

d. abrazie fiziologica absenta in ultima perioada a dentitiei temporare;

e. hipersecretie salivara.

R: b,c,d Pag.344

24. Mecanismele prin care anomaliile dento-maxilare influenteaza masticatia sunt reprezentate de:

a. reducerea suprafetelor de contact ocluzal;

b. dificultati in efectuarea unor miscari masticatorii;

c. lezarea mucoasei de la nivelul maxilarului antagonist;

d. afectare parodontiului marginal;

e. reducerea secretiei salivare.

R: a,b,c,d Pag.345

25.Eficienta functiei masticatorii poate fi crescuta prin:

a. tratarea cariilor si a afectiunilor gingivale;

b. administrarea unei medicatii sialogene;

c. corectarea anomaliilor dento-maxilare;

d. reeducarea functiei masticatorii;

e. alimentatie rationala.

R: a,c,d,e Pag.347

26.Folosirea indelungata a aparatelor ortodontice functionale ce utilizeaza momentul masticator poate fi urmata de:

a. aparitia unui angrenaj invers canin;

b. pierderea supraocluziei incisive;

c. instalarea unei ocluzii deschise;

d. instalarea unei ocluzii adanci acoperite;

e. aparitia unei inocluzii in zona molarilor.

R: b,c                                                  Pag.348

27. Formele deglutitiei anormale sunt:

a. deglutitia infantila la nou-nascut;

b. deglutitia cu impingerea limbii si arcadele departate;

c. deglutitia 'somatica' a adultului;

d. deglutitia cu impingerea limbii si arcadele in contact cel putin in zonele posterioare;

e. deglutitia cu arcadele departate fara impingerea limbii.

R: b,d,e Pag.358

28.Persistenta deglutitiei infantile se poate datora:

a. alimentatie la san a nou-nascutului;

b. unor cauze generale ce duc la aparitia macroglosiei;

c. imaturitatii neuromusculare;

d. unei anomalii dento-maxilare;

e. unor afectiuni rino-faringiene.

R: b,c,d,e Pag.366

29.Deglutitia adultului se desfasoara normal atunci cand:

a. buzele raman in repaus;

b. buzele prezinta o contractie foarte usoara;

c. dintii posteriori sunt in contact;

d. limba ramane in interiorul limitelor cavitatii orale;

e. arcadele dentare in zona posterioara sunt departate.

R: a,b,c,d                       Pag.366

30.Clasificarea consoanelor dupa nivelul la care se face intreruperea coloanei de aer duce la o impartire a lor in:

a. explozive;

b. labiale;

c. fricative;

d. labio-dentale;

e. nazale.

R: b,d                                    Pag.377

31*. In primele doua luni de viata intrauterina cresterea diferentiata a celor doua maxilare determina:

a. prognatie mandibulara;

b. proalveolodentie maxilara;

c. prodentie mandiburara;

d. retrognatie mandibulara;

e. proalveolodontie mandibulara.

R: d                                                     pag. 36

32*. In interpretarea corecta a relatiilor oculzale ne intereseaza raporturile dento-maxilare deoarece ne informeaza despre:

a. insuficienta spatiului oferit de catre maxilare in cazul primelor patru luni;

b. surplusul de spatiu oferit de catre maxilare in primele cinci luni;

c. surplusul de spatiu oferit de catre maxilare in primele patru luni;

d. egalitatea spatiului oferit de cele doua maxilare;

e. insuficienta spatiului oferit de catre maxilare in cazul primelor sase luni.

R: a                                                     pag. 36

33*. Formarea boltii palatine are loc in luna a:

a. treia de viata i.u.;

b. in luna a cincea de viata i.u.;

c. in luna a saptea de viata i.u.;

d. in luna a doua de viata i.u.;

e. prima luna de viata i.u.

R : a Pag.36

34*. Cavitatea bucala se separa de cavitatea nazala:

a. in luna a cincea de viata i.u.;

b. in luna a treia de viata i.u.;

c. in luna a saptea de viata i.u.;

d. in prima luna de viata i.u.;

e. in luna a sasea de viata i.u.

R: b Pag. 36

35*. ,,Activatorul'' viu care stimuleaza dezvoltarea mandibulei este:

a. musculatura;

b. centrii ososi de crestere;

c. insertile musculare;

d. limba;

e. respiaratia.

R: d Pag 36.

36*. A doua etapa a retrognatiei mandibulare din ultimele luni de viata intrauterina este determinata de:

a. cresterea mai rapida a maxilarului superior;

b. cresterea mai lenta a maxilarului superior;

c. insertiile musculare;

d. respiratie;

e. cresterea lenta a mandibulei.

R: a                                                     Pag. 36

37*. In luna a cincea de viata i.u. se observa criza de spatiu puternica pentru tipurile dentare:

a. canini si incisivi laterali;

b. primul molar temporar;

c. canin si al doilea molar temporar;

d. incisivul lateral si molarul 1 temporar;

e. incisivul lateral si molarul 2 temporar.

R: a Pag. 37

38*. Lipsa de spatiu pentru tipurile dentare canini si incisivi laterali determina orientarea incisivului lateral in:

a. palatoversie;

b. vestibuloversie;

c. mezioversie;

d. distoversie;

e. meziorotatie.

R: a                                                     Pag. 37

39*. Migrarea catre creasta gigivala a molarului al doilea temporar se efectueaza:

a. in luna a sasea de viata i.u.;

b. in luna a cincea de viata i.u.;

c. la nastere;

d. in luna a noua de viata i.u.;

e. in luna a patra de viata i.u.

R: d                                                     Pag. 37.

40*. Constituirea procesului alveolar marcat prin travee osoase care delimiteaza mugurii dentari are loc:

a. la nastere;

b. in lunile sapte-opt de viata i.u.;

c. in lunile trei-patru de viata i.u.;

d. in lunile opt-noua de viata i.u.;

e. in lunile patru-cinci de viata i.u

R: e                                                     Pag. 37

41. Dinamica relatiei dento-maxilare la nivel mandibular in timpul vietii intrauterine ofera urmatorul tablou clinic:

a. prezenta unei diasteme mari;

b. mugurii incisivilor centrali mult distalizati;

c. spatiul necesar pentru alinierea incisivului lateral si al caninului insuficient;

d. spatiu in exces pentru alinierea incisivului lateral si al caninului;

e. prezenta unei diasteme reduse.

R: a,b,c Pag. 37.

42. Condensarea osoasa produsa in timpul vietii intrauterine distal de mugurele caninului imparte creasta alveolara in doua zone:

a. frontala-corespunzatoare incisivilor centrali si laterali;

b. laterala corespunzatoare molarilor unu si doi temporari;

c. frontala corespunzatoare incisivilor centrali si caninilor;

d. frontala de la nivel canin-canin;

e. laterala de la nivel canin-molar unu.

R: a,b                                                 Pag. 37

43. In lunile a saptea-a opta de viata i.u. se consolideaza simfiza mentoniera rezultand:

a. distalizarea incisivilor laterali;

b. mezializarea incisivilor centrali;

c. surplus de spatiu intre mugurele incisivului central si molarul prim temporar;

d. reducerea spatiului intre molarii temporari;

e. surplus de spatiu intre canini si molarul doi temporar.

R: b,c                                                  Pag. 37

44. Creasta alveolara inferioara se caracterizeaza in perioada de la nastere pana la eruptia primilor dinti temporari prin:

a. forma de U;

b. deschiderea maxima posterior;

c. turtirea zonei anterioare;

d. versantul vestibular ingust si inclinat in afara;

e. deschiderea maxima anterior.

R: a,b,c,d                                           Pag. 38

45. In cursul primului an de viata datorita dezvoltarii mugurii dentari:

a. cresc in latime;

b. se ingusteaza;

c. se reduc in inaltime;

d. se inalta;

e. se alungesc.

R: a,d Pag. 38

46. In cadrul dezvoltarii ocluziei evenimentele care au loc intre varsta de sase luni si doi ani jumatate sunt:

a. eruptia dintilor temporari;

b. constituirea ocluziei dentitiei temporare;

c. prima inaltare de ocluzie;

d. a doua inaltare de ocluzie;

e. prima mezializare fiziologica.

R: a,b                                                 Pag. 39

47. Echilibrul morfo-functional al dentitiei temporare poate fi dezechilibrat de:

a. cria dentara;

b. obturatiile incorecte;

c. extractiile dentare;

d. hipotoniile musculare;

e. hipertoniile musculare.

R: a,b,c Pag. 40

48. Arcada in forma de V cu deplasarea in vestiblo-pozitie a zonei incisivo-canine este caracteristica:

a. compresiei de maxilar;

b. protruziei maxilare;

c. ocluziei deschise;

d. prognatiei madibulare;

e. pseudo-prognatiei mandibulare.

R: a,b                                                 Pag. 41

49. Absenta atritiei este semnul de alarma pentru viitoare:

a. ocluzii distalizate;

b. ocluzii intercalate;

c. agrenaje inverse;

d. pante de conductie fortata;

e. ocluzii mezializate.

R: a,b,c,d                                           Pag. 41

50. Secventa de eruptie a grupului incisivo-molar permanent marcheaza trei tipare:

a. tipul M intalnit frecvent in mediul rural la baieti;

b. tipul IM sau tiparul de trecere;

c. tipul I mai frecvent la fete in mediul urban;

d. tipul M intalnit mai frecvent la baieti in mediul urban;

e. tipul I mai frecvent la baieti in mediul urban.

R: a,b,c Pag. 42.

51. Incisivii centrali inferiori permanenti au urmatoarele caracteristici:

a. sunt mai voluminosi fata de incisivii centrali temporari;

b. erup in pozitie linguala fata de dintii temporari;

c. executa o miscare catre vestibular sub actiunea muschiului limbii;

d. erup in pozitie vestibulara fata de dintii temporari;

e. executa o miscare de rotatie in timpul eruptiei.

R: a,b,c Pag. 42

52. Incisivii centrali superiori permanenti erup cu un ax de inclinare mai mare decat dintii temporari determinand:

a. obtinerea de spatiu;

b. reducerea gradului de supraacoperire frontala;

c. micsorarea spatiului;

d. marirea gradului de supraacoperire frontala;

e. stabilirea de raporturi normale in planurile sagital, tranversal si vertical.

R: a,b Pag. 42.

53. Mugurii molarilor primi superiori permanenti sunt orientati initial catre:

a. distal;

b. mezial;

c. ocluzal;

d. oral;

e. vestibular.

R: a,c,d Pag. 42.

54. Cresterea osoasa la nivel mandibular se produce prin:

a. apozitie retrotuberozitara;

b. resorbtia ramului ascendent al mandibulei;

c. resorbtia retrotuberozitara;

d. apozitia ramului orizontal al mandibulei;

e. apozitia ramului ascendent al mandibulei.

R: a,b Pag. 43.

55. Planul postlacteal poate avea urmatoarele orientari:

a. in linie dreapta;

b. in  treapta meziala;

c. in treapta distala;

d. orientare spre vestibular;

e. orientare spre panatinal.

R: a,b,c Pag. 43.

56. In cursul eruptiei prin puseul mezializant al molarului unu permanent se produc urmatoarele fenomene:

a. se reduce spatiul primat;

b. se modifica lungimea arcadei;

c. are loc trecerea de la forma de semicerc a arcadei temporare la cea parabolica;

d. se produce a doua inaltare de ocluzie;

e. are loc trecerea de la forma de semicerc a arcadei temporare la cea de trapez.

R: a,b,c,d                                           Pag. 45

57. Obstacolele in dezvoltarea ocluziei normale sunt:

a. pierderea itegritatii arcadelor dentare;

b. obiceiurile vicioase de sugere a buzei, a degetului etc.;

c. interferentele de tipul dereglarilor in timpul de exfoliere a dintilor temporari;

d. prezenta diastemizarii;

e. prezenta abraziunii in dentitia temporara.

R: a,b,c Pag. 45.

58. Eruptia molarului doi permanent creaza echilibrul ocluzal deplin prin:

a. constituirea punctelor de contact;

b. a treia inaltare de ocluzie;

c. a doua mezializare fiziologica;

d. a doua inaltare de ocluzie;

e. modificarea formei arcadei.

R: a,b                                                 Pag. 48.

59. In absenta spatiului pentru aliniere, molarul trei determina:

a. incongruenta dento-alveolara;

b. riscul de deschidere a ocluziei in cazurile cu ocluzie incisiva cap la cap;

c. compromiterea unor rezultate obtinute prin tratament ortodontic;

d. agravarea formelor existente de incongruenta dento-alveolara;

e. riscul de supraacoperire frontala.

R: a,b,c,d Pag. 49.

60. Fenomenele dentitiei aduc modificari in arhitectura arcadei dento-alveolare care pot fi urmarite prin parametri ca:

a. lungimea arcadei;

b. latimea arcadei;

c. inaltimea arcadei;

d. perimetrul ocupabil;

e. forma arcadei.

R: a,b,d Pag.49

61*. Datorita prezentei cariei aproximale apar modificari care afecteaza dimensiunea arcadei in sensul:

a. scurtarii arcadei

b. alungirii arcadei

c. ingustarii arcadei

d. largirii arcadei

e. modficarii formei arcadei

R: a Pag. 73.

62*. Caria ocluzala determina tulburari ale:

a. relatiilor verticale intre arcade prin supraeruptia antaganostilor

b. relatiilor sagitale

c. blocarea ocluziei

d. relatiilor transversale

e. deschiderea ocluziei frontal.

R: a Pag. 73.

63*. Pierderea prematura a dintilor temporari in zona de sprijin determina:

a. tulburari grave tridimensionale in arcada dentara si ocluzie

b. tulburari grave doar in plan vertical

c. tulburari masticatorii

d. tulburari ale deglutitiei

e. tulburari de fonatie

R: a Pag. 73.

64*. Pierderea prematura a dintilor temporari este insotita de:

a. migrarea dintilor permanenti

b. oprirea in eruptie a dintilor permanenti

c. pierderea puseului de eruptie a dintilor permanenti

d. eruptia tardiva a dintilor permanenti

e. transpozitii dentare

R: a Pag. 73.

65*. Incongruenta dento - alveolara este consecinta a:

a. migrarii dintilor permanenti

b. dezvoltarii maxilare in exces

c. absentei diastemizarii

d. perturbarii masticatiei

e. rotatiei anterioare de crestere

R: a Pag. 73.

66*.Traumatismele dintilor temporari pot determina:

a. modificarea planului postlacteal,

b. intruzii ale dintilor temporari

c. extruzii ale dintilor permanenti

d. abraziune patologica,

e. fracturarea radacinii dintilor permanenti.

R: b   Pag. 73-74.

67*. Meziodensul determina modificarea:

a. fizionomiei

b. deglutitiei

c. fonatiei

d. tonicitatii musculaturii linguale

e. respiratiei

R: a Pag. 74

68*. Anodontia este expresia tendintei evolutive avand loc reducerea dintilor terminali de serie:

a. M₃ P₂ I₂

b. M₃ P₁ I₁

c. M₂ P₂ I₂

d. M₂ P₂

e. I₂ P₂

R: a Pag. 74.

69*. Incisivul lateral in forma de cui poate fi insotit de dezechilibre dento - alveolare:

a. diasteme

b. incongruente dento - alveolare frontale

c. rotatii ale incisivilor centrali

d. retrodentia grupului incisiv

e. incluzi dentare

R: a Pag. 74.

70*. Insertia frenului pe creasta poate determina:

a. diastema

b. dezvoltarea anormala a proceselor dento - alveolare

c. dezvoltarea anormala a ocluziei

d. multiple spatii interdentare

e. intarzierea eruptiei incisivilor centrali

R: a Pag. 75.

71.Factorii locali care au rol in etiopatogenia anomaliilor dento - maxilare sunt:

a. caria dintilor temporari

b. exfolierea dintilor temporari

c. deglutitia atipica

d. absenta atritiei

e. atitudini posturale in timpul somnului

R: a, b Pag. 73.

72.Caria dintilor temporari afecteaza calitatea functiilor majore:

a. masticatia

b. fizionomia

c. mentinerea dimensiuni verticale faciale a arcadei alveolare

d. relatia tridimensionala in ocluzia dentara

e. respiratia

R: a,b,c,d Pag. 73.

73.Prezenta cariei aproximale in zona de sprijin determina:

a. scurtarea arcadei

b. dificultati de eruptie ale caninului si premolarului 2

c. marirea spatiului de rezerva

d. dificultati in eruptia caninului si molarului 1

e. largirea arcadei

R: a,b Pag. 73.

74.Caria ocluzala determina dezechilibre in:

a. ocluzia dentara

b. dinamica mandibulara

c. masticatie

d. respiratie

e. deglutitie

R: a,b Pag. 73.

75.Pierderea prematura a dintilor temporari in zona de sprijin determina:

a. supraeruptii ale dintilor antagonisti

b. ingustari de arcada

c. angrenaje inverse

d. contacte si interferente ocluzale

e. modificari de deglutitie

R: a,b,c,d Pag. 73.

76.Traumatismele dintilor temporari produse in timpul jocului sau accidentelor prin cadere produc:

a. intruzii ale dintilor temporari

b. luxatii

c. pot interesa starea de sanatate a mugurelui subiacent

d. necroze ale dintilor temporari

e. extruzii ale dintilor permanenti

R: a,b,c,d Pag. 73-74.

77.Modificarea axului de eruptie a mugurelui dintelui permanent ca urmare a unui traumatism produs asupra unui dinte temporar determina aparitia malpozitionata a acestuia cu consecinte in:

a. relatiile dento - alveolare

b. fonatie

c. masticatie

d. deglutitie

e. forma arcadei

R: a,e  Pag. 74.

78.Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari se refera la urmatoarele aspecte:

a. rizaliza

b. pierderea de timpuriu a dintilor temporari

c. retentia prelungita pe arcada a caninului si molarului 2 temporar

d. starea de sanatate a parodontiului

e. atritia

R: a,b,c Pag. 74.

79.Persistenta prelungita a caninului si molarului 2 temporar se datoreaza:

a. unui tip anormal de resorbtie

b. anchilozei osoase

c. anchilozei fibroase

d. prezentei dintilor supranumerari

e. prezentei formatiunilor tumorale

R: a,b,c Pag. 74.

80.Pierderea precoce a dintilor temporari, rizaliza si prelungirea persistentei pe arcada a unor dinti temporari pot determina:

a. incongruenta dento - alveolara la distanta

b. ramanerea in incluzie a dintelui permanent inlocuitor

c. eruptia malpozitionala a dintelui permanent

d. modificarea formei arcadei

e. pierderea dintelui permanent

R: a,b,c Pag. 74.

81.Intarzierile in eruptia dintilor permanenti produc dezechilibre la nivelul arcadelor prin:

a. migrari ale dintilor limitrofi

b. migrarea dintilor antagonisti

c. relatii ocluzale deficitare

d. perturbarea dezvoltarii arcadelor in plan sagital

e. perturbarea dezvoltarii arcadelor in plan transversal

R: a,b   Pag. 74.

82.Urmatoarele afirmatii privind dintii supranumerari sunt adevarate

a. pot avea forma atipica

b. pot avea forma tipica

c. pot ramane inclusi

d. erup intotdeauna pe arcada

e. nu influenteaza dinamica mandibulara

R: a,b,c Pag. 74.

83.Eruptia pe arcada a dintilor supranumerari determina:

a. modificari de ordin fizionomic (meziodensul)

b. dezechilibrul relatiei dento - alveolare

c. dezechilibrul relatiei dento - dentare

d. dezechilibrul dinamicii mandibulare

e. modificarea fonatiei

R: a,b,c,d Pag. 74.

84.Anodontia poate fi:

a.partiala

b. redusa

c. intinsa

d. rareori totala

e. intotdeauna mostenita genetic

R: a,b,c,d Pag. 74.

85.Dezechilibrele aparute ca urmare a anodontiilor depind de:

a. regiunea in care se produc

b. intinderea anodontiei

c. obiceiurile vicioase

d. structura osoasa

e. activitatea partilor moi

R: a,b,d,e Pag. 74.

86.Anomaliile dentare de forma determina dezechilibre in functie de:

a. regiunea in care se produc

b. amploarea relațiilor dento - alveolare

c. amploarea relatiilor ocluzale

d. forma tipica sau atipica a dintilor implicati

e. forma de carlig a incisivului lateral

R: a,b,c Pag. 74.

87.Cele mai frecvente forme atipice ale incisivului lateral sunt:

a. cea de cui

b. cea de tarus

c. cea de carlig

d. cea de T

e. cea de butoias

R: a,c Pag. 74.

88.Dezvoltarea normala a proceselor dento - alveolare si ocluzale poate fi perturbata de:

a. bride

b. cicatrice

c. fren cu insertie joasa

d. fren cu insertie inalta

e. bride si cicatrice

R: a,b,e Pag. 74.

89.Dezechilibrele determinate de anodontie depind de

a. simetria acesteia la nivelul maxilarului

b. simetria acesteia la nivelul mandibulei

c. simetria acesteia la nivelul hemiarcadei drepte sau stangi

d. de varsta la care anodontia a fost depistata

e. de intinderea ei

R: a,b,c,e Pag. 74.

90.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la anomaliile dentare de forma sunt reale:

a. sunt cel mai frecvent intalnite la nivelul premolarilor

b. sunt cel mai frecvent intalnite la nivelul incisivului lateral

c. incisivul lateral in forma de cui poate determina diastema

d. incisivul lateral in forma de carlig poate perturba dinamica mandibulara

e. incisivul lateral in forma de cui poate determina incongruenta dento-alveolara.

R: b,c,d   Pag 74

91*. Clasificarea lui Angle are drept criteriu principal relatiile mandibulo-maxilare in plan:

a. sagital

b. transversal

c. vertical

d. sagital si transversal

e. transversal si vertical

R: a  Pag. 77

92*. Dupa clasificarea lui Angle in prima categorie sunt grupate anomaliile in care cele doua baze maxilare sunt plasate corect

a. in plan sagital:

b. in plan transversal

c. maxilarul inferior este situat inapoia celui superior

d. maxilarul inferior este situat inaintea celui superior

e. maxilarul superior este situat anterior fata de cel inferior

R: a                                                     pag. 77

93*. Plasarea corecta in plan sagital a celor doua maxilare este insotita de modificari la nivel:

a. dentar

b. alveolar

c. dento-alveolar

d. facial

e. facial si dentar

R: c Pag. 77

94*. Angle defineste relatia neutrala::

a. prin pozitia varfului cuspidului mezio-vestibular al primului molar superior in dreptul primului sant vestibular al primului molar inferior

b. prin pozitia varfului cuspidului mezio-vestibular al primului molar superior inapoia  primului sant vestibular al primului molar inferior

c. prin pozitia varfului cuspidului mezio-vestibular al primului molar superior inaintea primului sant vestibular al primului molar inferior

d. prin pozitia varfului cuspidului mezio-vestibular al primului molar inferior in dreptul primului sant vestibular al primului molar superior

e. prin pozitia varfului cuspidului mezio-vestibular al primului molar inferior inaintea primului sant vestibular al primului molar superior

R: a                                                     Pag. 78

95*. In clasa I Angle anomalia este cantonata:

a. la nivelul grupului frontal

b. la nivelul grupului lateral

c. la nivelul grupului frontal si lateral

d. la nivel facial

e. la nivelul grupului lateral si facial

R: a  Pag. 78

96*. Clasa a II a Angle se caracterizeaza prin raport molar:

a. distalizat

b. neutral

c. mezializat

d. lingualizat

e. vestibularizat

R: a Pag. 78

97*. Diviziunea 1 a clasei a II a se caracterizeaza prin:

a. raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca in acoperis

b. raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca acoperita

c. raporturi distalizate bilateral si ocluzie deschisa

d. raporturi mezializate bilateral si ocluzie adanca in acoperis

e. raporturi mezializate bilateral si ocluzie adanca acoperita

R: a                                                     Pag. 78

98*. Diviziunea 2 a clasei a II a Angle se caracterizeaza prin:

a. raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca in acoperis

b. raporturi mezializate bilateral si ocluzie adanca acoperita

c. raporturi distalizate bilateral si ocluzie deschisa

d. raporturi mezializate bilateral si ocluzie adanca in acoperis

e. raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca acoperita

R: e  Pag. 78

99*. Clasa a III a Angle se caracterizeaza prin raport molar:

a. distalizat

b. neutral

c. mezializat

d. lingualizat

e. vestibularizat

R: c  Pag. 79

100*. In clasa a III a Angle santul intercuspidian inferior este plasat fata de varful cuspidului mezio-vestibular superior:

a. distal

b.neutral

c. mezial

d. lingual

e. vestibular

R: c  Pag. 79

101. Clasificarea anomaliilor dupa Angle cuprinde urmatoarele clase:

a. clasa I cu raport neutral la nivelul molarilor

b. clasa a II-a cu raport distalizat la nivelul molarilor

c. clasa a III-a cu raport mezializat la nivelul molarilor

d. clasa I cu raport lingualizat la nivelul molarilor

e. clasa II cu raport vestibularizat la nivelul molarilor

R: a,b,c Pag.78-79

102. Angle descrie doua diviziuni ala clasei a II a care se caracterizeaza prin:

a. raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca in acoperis

b. raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca acoperita

c. raporturi distalizate bilateral si ocluzie deschisa

d. raporturi mezializate bilateral si ocluzie adanca in acoperis

e. raporturi mezializate bilateral si ocluzie adanca acoperita

R: a,b                                                 Pag.78

103. Decalajul intre pozitia bazelor maxilare si pozitia sagitala a procesului alveolar este pus in evidenta de:

a. examenul teleradiografic de profil

b. analiza ocluziei statice

c. analiza ocluziei dinamice

d. radiografia retroalveolara

e. radiografia cu film muscat

R: a,b  Pag.79

104. Molarii de 6 ani migreaza spre mezial in clasa  a III a Angle ramanand pe pozitia lor urmatorii dinti:

a. premolarii

b. molarii 2

c. caninii

d. incisivii centrali

e. incisivii laterali

R: a,c                                                  Pag.79

105. Examenele complementare in ortodontie pot pune in evidenta:

a. decalajul intre pozitia bazelor maxilare

b. pozitia sagitala a procesului alveolar

c. decalajul intre bazele alveolo-dentare

d. decalajul intre arcadele dentare

e. decalajul intre arcadele dentale si baza apicala

R: a,b                                                 Pag.79

106. Clasificarea lui Angle este:

a. un ghid practic in vederea standardizarii tratamentului ortodontic

b. cea mai utilizata clasificare de catre practicieni

c. cea mai operativa clasificare

d. foarte rar utilizata

e. cel mai putin operativa clasificare

R: a,b,c Pag.79

107. Clasificarea anomaliilor dupa scoala germana apartine urmatorilor autori:

a. Kantorowicz

b. Korkhaus

c. Reichenbach

d. Angle

e. Firu

R: a,b,c Pag.79

108. Sindromul de compresie de maxilar poate prezenta urmatoarele variante:

a. cu protuzie

b. cu inghesuire fara spatiere

c. cu inghesuire si spatiere

d. cu laterodeviatie

e. cu retrodentie

R: a,b,c  Pag.79

109. Sindromul de compresie de maxilar cu protuzie poate prezenta formele:

a. cu spatiere

b. fara spatiere

c. cu laterognatie

d. cu inghesuire frontala

e. cu inocluzie verticala

R: a,b                                                 Pag.79

110. Clasificarea anomaliilor dupa scoala germana cuprinde urmatoarele sindroame:

a. sindromul cu compresie de maxilar

b. sindromul de ocluzie incrucisata

c. despicaturile labiomaxilopalatine

d. sindromul de ocluzie adanca acoperita

e. sindromul de ocluzie deschisa

R: a,b,d,e  Pag.79-80

111. Clasificarea anomaliilor dupa scoala germana include  urmatoarele:

a. anomalii monocauzale

b. sindromul de ocluzie incrucisata

c. sindromul progenic

d. sindromul de ocluzie adanca acoperita

e. malformatiile craniene

R: a,b,c,d Pag.79-80

112. Sindromul progenic poate fi:

a. de conducere fortata

b. fals

c. adevarat

d. prin retrognatism maxilar

e. numai de conducere condiliana

R: a,b,c,d                                           Pag.80

113. Sindromul de ocluzie deschisa are urmatoarele variante:

a. gnatica

b. dento-alveolara

c. numai alveolara

d. numai dentara

e. numai al bazei apicale

R: a,b                                                 Pag 80

114. In grupa anomaliilor dentare izolate sunt incluse:

a. transpozitia

b. reincluzia

c. ocluzia adanca acoperita

d. ocluzia adanca in acoperis

e. ocluzia deschisa

R: a,b                                                 Pag.80

115. Dupa scoala franceza sensul modificarilor in cele trei planuri ale spatiului are ca prefix:

a. macro-, micro-

b. hiper-, hipo-

c. euri-, lepto-

d. dolico-, brahi-

e. genio-, gnato-

R: a,b,c,d Pag 81

116. In denumirea anomaliilor dupa scoala franceza calificative ce indica sediul acestora sunt si:

a. total

b. partial

c. superior

d. inferior

e. endo, sau exo

R: a,b,c,d Pag. 81

117. In denumirea anomaliilor dupa scoala franceza calificative ce indica sediul acestora sunt si:

a.jugal

b.labial

c. pro-, sau retro-

d. total sau partial

e. superior sau inferior

R: a,b,d,e                                          Pag. 81

118. Calificativele pot sa indice si aspecte legate de pozitia dintilor, dupa cum urmeaza:

a. inclinare

b. versiune

c. gresiune

d. rotatie

e. inocluzie verticala

R: a,b,c,d Pag. 81

119. Dizarmoniile in plan tranversal au urmatoarele prefixe:

a. endo-

b. exo-

c. latero-

d. infra-

e. supra-

R: a,b,c Pag. 81

120. Dizarmoniile in plan vertical au urmatoarele prefixe:

a. endo-

b. exo-

c. latero-

d. infra-

e. supra-

R: d,e                                                 Pag. 81

121*. Cele mai numeroase si complexe date despre dinti si structurile invecinate sunt furnizate de :

a. radiografia dentara retroalveolara, izometrica si ortoradiala;

b. radiografia cu film muscat;

c. teleradiografia de profil;

d. teleradiografia din norma faciala;

e. teleradiografia de fata si profil.

R: a                                                     pag. 145

122*. Principiul izometriei a indicat proiectia imaginii dintelui pe film in plan:

a. vertical;

b. orizontal;

c. transversal;

d. sagital;

e. ocluzal.

R: a  pag. 145

123*. Pricipiul ortoradialitatii a indicat proiectia imaginii dintelui pe film in plan:

a. vertical;

b. orizontal,

c. transversal;

d. sagital;

e. anteroposterior.

R: b  pag. 145

124*. Scopul ortoradialitatii este:

a. proiectia neta a radacinilor diferentiate intre ele pentru fiecare dinte;

b. proiectia neta a radacinilor nediferentiate intre ele pentru fiecare dinte;

c. proiectia in plan vertical;

d. proiectia in plan sagital;

e. proiectia in plan frontal.

R: a  pag. 145

125*. Radiografia cu film muscat se foloseste pentru:

a. dintii inclusi si ectopici;

b. dintii vestibulo-inclinati;

c. dintii palato-inclinati;

d. dintii meziorotati;

e. dintii distorotati.

R: a  pag. 145

126*. Incidentele utilizate in cazul radiografiei cu film muscat sunt:

a. amandoua perpendiculare pe planul de ocluzie;

b. una singura perpendiculara pe planul de ocluzie, cealalta paralela cu acesta;

c. amandoua formeaza un unghi de 70° cu planul de ocluzie;

d. una singura formeaza un unghi de 70° cu planul de ocluzie;

e. amandoua formeaza un unghi de 60° cu planul de ocluzie.

R: a                                                     pag. 146

127*. Dezavantajul principal al incidentei Belot (incidenta centrata pe linia mediana) este:

a. efectul paralaxei pe masura indepartarii de linia mediana;

b.necesita doua clisee;

c. necesita trei clisee;

d. necesita un fascicul de lumina special;

e. necesita un singur cliseu.

R: a  pag. 146

128*. Dezavantajul principal al incidentei Simpson este:

a. necesita un singur cliseu;

b. necesita doua clisee in cazul incluziilor bilaterale;

c. efectul paralaxei pe masura indepartarii de linia mediana;

d. necesita trei clisee;

e. necesita un fascicul de lumina special.

R: b                                                     pag. 146

129*. Prin tehnica de realizare radiografia ortopantomografica este:

a. o radiografie retroalveolara;

b. o radiografie cu film muscat;

c. o radiografie panoramica;

d. o radiografie de profil;

e. o tomografie.

R: e  pag. 146

130*. Ortopantomograma se realizeaza :

a. in ocluzie habituala;

b. in lateralitate;

c. in relatie centrica;

d. din profil;

e. in directie antero-posterioara.

R: a  pag. 146

131. Ortopantomograma ne da informatii despre:

a. maxilarului superior;

b. maxilarului inferior;

c.procesului alveolar superior;

d. procesului alveolar inferior;

e. pozitiei coroanei in sens vestibulo-oral.

R: a,b,c,d pag. 146

132. Pe ortopantomograma sunt evidentiate:

a. forma sinusurilor;

b.marimea sinusurilor;

c.incidentele sinuzale;

d. relatia maxilarelor cu baza craniului;

e. relatiile intermaxilare.

R: a, b, c  pag. 146

133. La nivelul arcadei mandibulare ortopantomograma ne ofera informatii despre:

a. forma ramului orizontal;

b. sensul dezvoltarii condiliene;

c.forma ramului vertical;

d. angulatia canalului mandibular;

e. sinusurile maxilare.

R: a,b,c,d pag. 148

134. Informatiile obtinute din interpretarea ortopantomogramei ne vor ajuta:

a. in stabilirea tratamentului;

b. in atabilirea prognosticului anomaliei;

c. in studiul ocluziei dinamice;

d. ne poate oferi o previziune de crestere

e. in stabilirea relatiilor maxilarelor cu baza craniului.

R: a, b  pag. 148

135. Semnele care ne indica existenta unei rotatii mandibulare de tip anterior pe ortopantomograma sunt:

a. unghiul mandibular accentuat;

b. condilul inalt cu dezvoltare preponderent anterioara;

c. curbura preangulara accentuata;

d. ramura ascendenta scurta;

e. canalul dentar angulat.

R: a, b, e                                            pag. 148

136. Semnele care ne indica existenta unei rotatii mandibulare de tip posterior pe ortopantomograma sunt:

a. unghiul mandibular accentuat;

b. latimea ramurii orizontale marita;

c. canal dentar drept;

d. curbura preangulara accentuata;

e. ramura ascendenta lunga.

R: b, c, d                                            pag. 148

137. Ortopantomograma ne permite sa apreciem elemente care tin de anatomia radiologica a dintilor temporari si anume:

a. ca numar dintii temporari sunt mai putini decat cei permanenti;

b. forma fuziforma a camerei pulpare la incisivi;

c. dimensiunea mai mica in zona frontala decat a celor permanenti;

d. camera pulpara mai putin voluminoasa;

e. dintii temporari au coroana relativ scurta,dar lata.

R: a, c, e                                            pag. 149

138. Dintre elementele care tin de aprecierea anatomiei radiologice a dintilor temporari pe ortopantomograma putem observa:

a.jonctiunea smalt-cement este mai evidenta;

b. camera pulpara si canalele radiculare sunt micsorate;

c. prezenta abraziunii;

d. stratul de dentina este mai subtire;

e. stratul de smalt mai opac decat al dintilor permanenti.

R: a, c, d, pag. 149

139.Urmatoarele elemente care tin de anatomia radiologica a dintilor temporari pot fi observate pe ortopantomograma

a. stratul de smalt mai putin opac;

b. convergenta radacinilor molarilor imediat dupa desprinderea acestora de coroana;

c. resorbtia radiculara fiziologica

d. coarne pulpare evidente, alungite;

e. un spatiu parodontal ingustat comparativ cu cel de la dintii permanenti.

R: a,c,d pag. 149

140. Centrarea arbitrara a aparatului dentomaxilar in ortopantomograf, luand ca reper maxilarul superior prezinta urmatoarele dezavantaje:

a. structurile maxilarului superior vor avea o imagine mai putin clara pe film,

b. datorita efectului paralaxei imaginea molarilor permanenti va fi deformata,

c. in cazul prezentei anomaliilor dento-maxilare mandibula va fi plasata decalat comparativ cu maxilarul,

d. apar abateri de pozitionare a mandibulei fata de maxilar in plan sagital in anomaliile de clasa I,

e. apar abateri de pozitionare a mandibulei fata de maxilar in plan transversal in asimetriile transversale sau in lateropozitii.

R: c, e                                                 pag 150

141.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la ortopantomograma in propulsie sunt adevarate:

a. arcada mandibulara este propulsata pana in pozitia cap la cap;

b. centrarea aparatului dentomaxilar in ortopantomograf se face luand luand ca reper mandibula;

c. in zona frontala permite observarea diferentiata a coroanelor dintilor superiori si inferiori si ca atare depistarea unor eventuale linii de fractura;

d. permite aprecieri privind simetria deplasarii condilului mandibular;

e. are ca dezavantaj faptul ca in zonele laterale structurile maxilare si mandibulare sunt in inocluzie verticala.

R: a,c,d Pag 150-151

142. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la ortopantomograma in propulsie sunt adevarate:

a. se realizeaza in pozitia de intercuspidare maxima,

b. se realizeaza in pozitia de relatie centrica;

c.permite aprecierea pozitionarii celor doua linii mediene

d. permite aprecierea concordantei dintre liniile incisive spina nazala anterioara si sincondroza mentoniera.

e. permite aprecierea simetriei dezvoltarii celor doua  articulatii temporo-mandibulare.

R:a,d,e  Pag 151-152

143. Dupa Björk modelul de rotatie posterioara mandibulara se caracterizeaza prin:

a. condil subtire cu crestere in sus si inainte;

b. canal dentar drept;

c. unghi mandibular inchis;

d. ancosa preangulara marcata;

e. simfiza mentoniera de dimensiune mare.

R: b,d,e, pag. 152

144. Dupa Björk modelul de rotatie anterioara mandibulara se caracterizeaza prin :

a. ancosa preangulara stearsa;

b. unghi mandibular inchis;

c. ram vertical scurt si ingust;

d. volum dentar important cu coroane putin inalte ;

e. canal dentar angulat.

R : a,b,e Pag 152

145.Imaginea rezultata in urma teleradiografiei este:

a. marita;

b. micsorata;

c. deformata;

d. nedeformata;

e. reala.

R:a,c                                                   pag.153

146.Teleradiografia de fata poate da indicatii despre:

a.dezvoltarea verticala a masivului facial;

b. dezvoltarea transversala a masivului facial;

c. dezvoltarea sagitala a masivului facial;

d. pozitionarea maxilarelor fata de baza craniului;

e. dezvoltarea ramurilor orizontale.

R:a,b                                                  pag.153

147.Teleradiografia axiala prezinta urmatoarele caracteristici:

a.ofera informatii despre dezvoltarea ramurilor orizontale;

b.este considerata un procedeu auxiliar complementar teleradoigrafiei de profil,

c.evidentiaza tulburarile de dezvoltare in plan vertical;

d.intr-o oarecare masura permite aprecierea dezvoltarii masivului facial;

e. evidentiaza tulburarile de dezvoltare in plan vertical si sagital.

R: a, b,d Pag 153

148.Teleradiografia de profil evidentiaza:

a. tulburarile de dezvoltare in plan vertical;

b. tulburarile de dezvoltare in plan transversal;

c. tulburarile de dezvoltare in plan sagital;

d. da indicatii despre natura,directia si gradul de dezvoltare a structurilor osoase;

e. ofera informatii despre dezvoltarea ramurilor orizontale.

R:a,c,d pag.153

149.Erorile in previziunile de crestere si tehnicile de suprapunere apar datorita:

a. gamei largi de diferente morfologice;

b. influentelor variabile ale factorilor de mediu;

c. lipsei de corelatii dintre marimea structurilor faciale la varste scazute sifaza finala de adult;

d. existentei a numeroase tehnici de interpretare a teleradiografiilor,

e. ratelor de crestere stabile in timp ce directiile de crestere sunt variabile.

R: a,b,c Pag 157-158.

150.Planurile care sunt utilizate ca laturi ale triunghiului Tweed sunt urmatoarele:

a. planul Camper;

b. planul de la Frankfurt;

c. planul mandibular;

d. planul spinelor,

e. axa incisivului inferior.

R b,c,e  pag 163

151*. Anomaliile de Clasa a II-a Angle inglobeaza tulburari de crestere, dezvoltare si functionale ale maxilarelor cantonate in principal in plan:

a. medio-sagital;

b. transversal;

c. vertical;

d. ocluzal;

e. orbito-frontal.

R: a  pag. 379.

152.*Din punct de vedere etiopatogenic, rolul factorului constitutional in aparitia endognatiei este demonstrat de :

a. aparitia maxilarului ingust in special la brahicefali;

b. aparitia maxilarului ingust in special la dolicocefali;

c. aparitia maxilarului ingust in special la normocefali,

d. de studiile pe gemeni monozigoti;

e. aparitia maxilarului ingust la subiectii cu rahitism.

R: b  Pag 381

153* Cele doua clase descrise de scoala franceza pentru malocluziile din clasa a II₁:-a sunt:

a. compresia de maxilar cu protruzie si compresia de maxilar cu inghesuire;

b. ocluzia adanca in acoperis si laterognatia mandibulara

c. endognatia si laterodeviatia mandibulara;

d. endodentia si laterognatia mandibulara;

e. laterodeviatia si laterognatia mandibulara.

R c                                                       pag. 379

154* In cadrul endognatiei caracteristica principala este:

a. baza maxilarului si uneori piramida nazala sunt ingustate;

b. baza maxilarului si piramida nazala sunt largite;

c. baza maxilarului si piramida nazala sunt alungite;

d. afectarea sectorului alveolar;

e. ocluzia mezializata.

R a  pag. 379-381.

155*. Caracteristica endoalveoliei este:

a. inocluzia sagitala;

b. ingustarea sectorului alveolar ;

c. scurtarea sectorului alveolar;

d. baza apicala mare;

e. ocluzia distalizata.

R b                                                      pag. 380

156*. Exognatia se caracterizeaza prin:

a. incongruenta dento-alveolara;

b. hiperdezvoltarea transversala a maxilarului;

c. baza apicala mica;

d. ocluzie incrucisata;

e. inocluzie sagitala.

R b                                                      pag. 381.

157*. Exognatia este o forma extrem de rara in care arcadele sunt spatiate iar parodontiul se caracterizeaza prin:

a. faptul ca ramane neafectat;

b. este afectat precoce

c. este afectat tardiv;

d. in zona anterioara afectarea apare datorita hipersolicitarii functionale;

e. consta in amputarea limbusurilor si aparitia atrofiei verticale.

R a  Pag. 380.

158*. Principala cauza iatrogena a exognatiei este:

a. durata indelungata a tratamentului ortodontic;

b. expansiunea de maxilar prost controlata;

c. lipsa de colaborare a pacientului;

d. utilizarea aparatelor ortodontice mobile;

e. ruperea suturii mediopalatine.

R b                                                      Pag. 380.

159*. Compresia de maxilar cu protruzie face parte din categoria anomaliilor:

a. din clasa a III-a

b. monocauzale

c. din clasa a II₂ -a

d. malformatiilor congenitale

e. din clasa a II₁ -a

R e                                                      pag. 380

160*. Un factor local de dezvoltare incriminat de Geormaneanu in producerea asimetriilor faciale este si:

a. absenta suturii de crestere a maxilaruli,

b. dolicocefalia;

c. rahitismul,

d. fibroamele uterine ale viitoarelor mame,

e. caria dentara.

R d                                                      Pag. 380.

161.In cadrul sindromul de compresiune maxilara cu protruzie si spatiere dentara putem intalni ca simptome:

a. reducerea diametrului maxilar fata de planul medio-sagital;

b. ocluzie inversa totala;

c. reducerea diametrului dento alveolar fata de planul medio-sagital;

d.ocluzie adanca acoperita;

e. ocluzie distalizata.

R a,c,e Pag. 380.

162.Modificarile care apar compensator in cadrul sindromului de compresiune maxilara cu protruzie si spatiere dentara sunt:

a. protruzia procesului dento - alveolar;

b. ocluzia distalizata;

c. rar o ocluzie deschisa cu sau fara laterodeviatie mandibulara;

d. ocluzia adanca prabusita;

e. infrapozitie laterala..

R a,b,c pag. 380.

163.In etiopatogenia compresiei de maxilar cu protruzie si spatiere putem intalni urmatorii factori:

a.ereditatea;

b.factorul constitutional;

c. ticurile de imitatie

d. rahitismul;

e. obiceiurile alimentare.

R a,b,d  pag. 381.

164.Factorii generali de dezvoltare implicati in etiopatogenia compresiei de maxilar cu protruzie si spatiere sunt:

a. carentele metabolice;

b. absenta suturii de crestere;

c. rahitismul;

d. complicatiile cariei dentare;

e. prezenta cicatricelor si frenurilor.

R a, c  Pag. 381.

165.Factorii locali de dezvoltare implicati in etiopatogenia compresiei de maxilar cu protruzie si spatiere sunt:

a. cicatricile chirurgicale de la nivelul boltii palatine

b. absenta suturii de crestere

c. dolicocefalia

d. complicatiile cariei dentare

e. rahitismul.

R a,b  Pag. 381.

166. Rolul ereditatii in etiopatogenia compresiei de maxilar cu protruzie si spatiere este demonstrat de:

a. studiile pe gemeni,

b. aparitia compresiei de maxilar la varste foarte fragede,

c. aparitia anomaliei in general la populatia nordica,

d. asocierea frecventa cu alte sindroame cu transmitere genetica,

e. retrognatismul nou-nascutului.

R a, b                                                  Pag. 381.

167.In producerea sindromului de compresie de maxilar cu protruzie si spatiere obiceiurile vicioase actioneaza prin:

a. dezechilibrarea fortelor intra-extraorale din punct de vedere al intensitatii,

b. dezechilibrarea fortelor intra-extraorale din punct de vedere al directiei,

c. dezechilibrarea fortelor intra-extraorale din punct de vedere al duratei de actiune,

d. prin intreruperea continuitatii arcadei dentare,

e. prin structurarea unui os cu o textura mai slaba

R a,b,c  Pag. 382.

168. In producerea sindromului de compresie de maxilar cu protruzie si spatiere respiratia orala actioneaza prin:

a. disparitia triplei inchideri orale

b. aparitia hipotoniei muschiului maseter

c. aparitia hipotoniei muschiului orbicular oris al buzei superioare,

d. modificarea comportamentului lingual in statica

e.modificarea comportamentului lingual in timpul exercitarii functiilor.

R a,c,d,e  Pag. 382.

169.Maladia Cauhépé-Fieux se caracterizeaza prin:

a. ingustarea maxilarului

b. interpozitia limbii intre arcade in timpul deglutitiei.

c. dezechilibre dentare de tipul retrodentiei superioare compensatorii,

d. dezechilibre dentare de tipul meziopozitiei cu rotatie a premolarilor si molarilor

e. ocluzie deschisa.

R a,b,d                    Pag. 382.

170.Modificarile ocluzale caracteristice compresiei de maxilar cu protruzie si spatiere sunt:

a.relatii molare distalizate

b.relatii molare mezializate

c.inocluzii sagitale grave

d.supraocluzie incisiva

e.ocluzie inversa frontala.

R a,c,d Pag. 382.

171.Obiceiul vicios de sugere a degetului determina:

a. compresie alveolara cu protruzie

b. ocluzie adanca acoperita

c. compresie de maxilar cu inghesuire

d. ocluzie adanca incompleta

e. prognatie adevarata.

R a,d                                                   Pag. 382.

172.Faciesul adenoidian se caracterizeaza prin:

a.profil convex;

b.dolicocefalie,

c.leptoprosopie;

d.fanta labiala ferma;

e.retrogheilie superioara.

R a,c                                                   Pag. 383.

173.Examenul facial in compresia de maxilar cu protruzie evidentiaza:

a. tegumente palide;

b. pometi stersi;

c. fanta labiala intredeschisa;

d. profil concav;

e. incisivi superiori proeminenti care se sprijina pe buza inferioara.

R a,b,c,e                                            Pag. 383.

174.La nivelul labial modificarile caracteristice in compresia de maxilar cu protruzie sunt :

a. buza superioara subtire si palida;

b. buza superioara ridicata spre pragul narinar;

c. treapta labiala in linie dreapta

d. buza inferioara groasa si fisurata, rasfranta in santul labio-mentonier;

e. ocluzie labiala ferma.

R a,b,d Pag. 383.

175. Examenul facial in compresia de maxilar cu protruzie poate evidentia:

a. un facies adenoidian,

b. aspect de barbie dubla,

c. o buza inferioara rasfranta in tantul labio-mentonier,

d. un profil concav,

e. o treapta labiala inversata.

R: a, b, c                                            Pag 383

176.In compresia de maxilar cu protruzie examenul arcadei dento-alveolare poate evidentia:

a. o baza apicala mica;

b. o baza coronara larga;

c. grade diferite de ingustare premolara,

d. distopozitia zonei dentare laterale superioare,

e. meziopozitia zonei dentare laterale superioare.

R a,b,c,e                                            Pag. 385.

177.In compresia de maxilar cu protruzie formele patologice de arcada care pot fi observate la nivelul arcadei superioare sunt:

a. forma de ,,V";

b. forma de ,,U";

c. forma de semicerc;

d. forma de parabola;

e. forma de ,,Ω

R a,b,e Pag. 385.

178.Diagnosticul diferential al compresiei de maxilar cu protruziese face cu:

a. endoalveolia cu inghesuire;

b. macrodontia;

c. ocluzia adanca acoperita,

d.progenia adevarata;

e. meziopozitia

R a,b,e  Pag. 391.

179.La examenul teleradiografic in compresia de maxilar cu protruzie putem observa:

a.scaderea unghiului IF sub 107̊,

b. reducerea unghiului Ii,

c. scaderea unghiului SNA,

d. protruzia mediana a fetei,

e. marirea unghiului Pr-A-F peste 115̊ .

R-  b,d,e Pag387-388

180.Precizati care dintre afirmatiile cu privire la tipurile de modificari scheletale posibile in cadrulanomaliilor din clasa a II-a sunt adevarate.

a. in tipul A relatiile scheletale antero-posterioare si verticale sunt normale,

b. in tipul B exista o dezvoltare excesiva a etajului mijlociu , iar mandibula este insuficient dezvoltata,

c. in tipul C exista un ram ascendent scurt, un plan bazal mandibular abrupt si o dizarmonie intre cresterea verticala anterioara si posterioara,

d. in tipul D exista o dezvoltare insuficienta a mandibulei, iar incisivii superiori sunt in labioversie,

e. in tipul E etajul mijlociu este normal dezvoltat, iar mandibula este insuficient dezvoltata.

R: a,c,d Pag 388-390

181*.Malocluzia de clasa a II₂ a diviziunea 2 este sinonima cu:

a. endognatia

b. exognatia

c. ocluzia deschisa

d. ocluzia adanca in acoperis

e. ocluzia incrucisata

R: a Pag. 396

182*.Malocluzia de clasa a II₂ a diviziunea 2 se caracterizeaza prin:

a. reducerea diametrelor premolare si molare

b. diferite grade de spatiere dentara

c. dezvoltarea in exces in plan sagital a amaxilarului superior

d. cresterea diametrelor premolare si molare

e. ocluzia adanca in acoperis

R: a Pag. 396

183*.Caracteristic sindromului de compresie de maxilar cu inghesuire dentara este:

a. protruzia cu supraacoperirea grupului incisiv

b. retrodentia cu supraacoperirea grupului incisiv

c. angrenajul invers

d. ocluzia inversa frontala

e. ocluzia inversa laterala

R: b   Pag. 396

184*.Malocluzia de clasa a II₂ a diviziunea 2 are in comun cu malocluzia din clasa II₂ a diviziunea 1S

a. relatia molara transversala

b. relatia molara verticala

c. relatia molara antero-posterioara

d. ocluzia adanca acoperita

e. ocluzia deschisa.

R: c Pag. 396

185*.Cauza etiologica principala a aparitiei compresiei de maxilar cu inghesuire este:

a. iatrogena

b. genetica

c. respiratia orala

d. deglutitia infantila

e. rahitismul.

R: b Pag. 396

186*.Retroinclinarea incisivilor superiori si supraacoperirea frontala vor fi cu atat mai mari cu cat:

a. decalajul bazelor scheletale maxilare va fi mai mare

b. decalajul bazelor scheletale maxilare va fi mai mic

c. prodentia grupului incisiv superior este mai mare ca retrodentia celui inferior

d. dezvoltarea maxilarelor in plan sagital este mai accentuata

e. varsta la care a fost determinata anomalia este mai mare.

R a                                                      Pag. 396

187*.Compresia de maxilar cu inghesuire face parte din categoria malocluziilor:

a. dentare

b. malformatiilor congenitale

c. de clasa a II-a diviziunea I

d. de clasa a II-a diviziunea II

e. de clasa a III-a.

R: d Pag. 396

188*.Abraziunea in compresia de maxilar cu inghesuire apare:

a. pe fetele palatinale ale incisivilor superiori si vestibulare ale incisivilor inferiori

b. pe fetele ocluzale ale dintilor laterali

c. pe fetele linguale ale incisivilor inferiori si superiori

d. pe marginile incizale ale incisivilor superiori si inferiori

e. pe fetele vestibulare ale incisivilor superiori si inferiori.

R:a                                                      Pag. 398

189*.In compresia de maxilar cu inghesuire curba Spee este:

a. in linie dreapta

b. inversata

c. aplatizata

d. normala

e. accentuata.

R: e Pag. 398

190*. Diagnosticul diferential al compresiei de maxilar cu inghesuire se face cu:

a. clasa I cu spraalveolodontie incisiva

b. retrognatismul mandibular

c. laterodeviatia mandibulara

d. laterognatia mandibulara

e. pseudoprognatia mandibulara

R: a  Pag. 399

191.Sindromul de compresie de maxilar cu inghesuire dentara se caracterizeaza prin:

a. reducerea diametrului premolar

b. reducerea diametrului molar

c. retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv

d. ocluzie adanca in acoperis

e. ocluzie inversa totala

R: a,b,c                                              Pag. 396

192.Diferentele dintre malocluziile din clasele II/1 si II/2 sunt:

a. etiopatogenetice

b. morfofunctionale

c. de localizare

d. terapeutice

e. difera ca prevalenta

R: a,b,d,e  Pag. 396

193.Din punct de vedere al gravitatii malocluziile din clasa a II₂ -a se descriu doua forme clinice:

a. forma usoara fara tulburari morfofunctionale si estetice

b. forma usoara cu tulburari morfofunctionale si estetice

c. forma grava cu modificari estetice

d. forma grava in care dezechilibrele ocluzale produc tulburari parodontale

e. forma medie

R: b,d  Pag. 397

194.Aspectul facial in malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) prezinta urmatoarele caracteristici:

a. etajul inferior normal sau in foarte multe cazuri micsorat

b. santul labio mentonier accentuat

c. punctual Gn plasat anterior de planul Simon

d. buzele subtiri

e. ocluzie labiala ferma

R: a,b,d,e Pag. 397

195.Aspectul facial in malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) prezinta urmatoarele caracteristici:

a. etajul inferior marit

b. ocluzie labiala cu planul plasat in pozitie inalta pe coroana incisivilor superiori

c. nas proeminent

d. buza inferioara groasa si rasfranta in santul labio-mentonier

e. menton proeminent

R: b,c,e                                              Pag 397

196. Precizati care dintre urmatoarele caracteristici pot fi observate la examnul facial in malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire):

a. menton sters, aplatizat

b. etajul inferior normal sau micsorat

c. santul labio mentonier accentuat

d. ocluzie labiala ferma

e. profil concav

R: b,c,d Pag. 397

197.Din punct de vedere epidemiologic malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) prezinta urmatoarele particularitati:

a. anomalia este mai frecventa decat anomaliile din clasa a II₁ -a

b. dupa Hotz este mai frecventa in dentitia permanenta

c. dupa Hotz este mai frecventa in dentitia temporara

d. dupa Houston si Tulley afecteaza 10% din populatie

e. dupa Houston si Tulley afecteaza 20% din populatie

R: c, d Pag 396

198.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la frecventa malocluziilor din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) sunt adevarate:

a. formele moderate sunt mai frecvente ca cele grave

b. cazurile in care relatiile mandibulo mandibulare sunt de clasa I sunt rare

c. dupa Hotz este mai frecventa in dentitia permanenta

d. anomalia este mai putin frecventa decat anomaliile din clasa a II₁ -a

e. dupa Houston si Tulley afecteaza 20% din populatie.

R: a,b,d  Pag 396-398

199.In malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) daca supraocluzia se asociaza si cu decalaj intre muchia incizala a incisivului inferior si centroidul radacinii incisivului superior tratamentul acestora prezinta urmatoarele particularitati ::

a. se efectueaza mai dificil

b. riscul de recidiva se reduce

c. riscul de recidiva este mai mare

d. scade timpul de tratament

e. este de preferat terapia functionala.

R: a,c  Pag 396

200.Compresia de maxilar cu inghesuire face parte din categoria malocluziilor:

a. dentare

b. de clasa I foarte rar

c. de clasa a II-a diviziunea I

d. de clasa a II-a diviziunea II

e. de clasa a III-a.

R: b,d  Pag. 396

201.Modificarile ocluzale care pot fi prezente in malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) sunt:

a. supraacoperirea grupului incisiv

b. angrenaje inverse premolare unilaterale sau bilaterale

c. rapoarte mezializate

d. rapoarte distalizate

e. ocluzie prabusita laterala

R: a,b,d                                              Pag 398

202.Modificarile arcadelor dento-alveolare care pot fi prezente in malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) sunt:

a. arcade in forma de omega

b. arcade in forma de trapez

c. arcade in forma de U

d. baza apicala este mai mare decat baza coronara

e. baza coronara este mai mare decat baza apicala

R: b,d  Pag 397-398

203.In malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) sindromul algodisfunctional temporo-mandibular este consecinta:

a.       pierderii unor dinti din zona laterala

b.       deplasarii distale a mandibulei

c.       cresterii supraocluziei frontale

d.       deplasarii meziale a mandibulei

e.       formelor patologice ale arcadelor dento-alveolare

R: a,b,c Pag. 398

204. In malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) la analiza dezvoltarii arcadelor dento-alveolare se observa:

a. reducerea diametrelor premolare

b. reducerea diametrelor molare

c. baza coronara mai larga decat cea apicala

d. accentuarea curbei Spee

e. reducerea unghiului mandibular

R: a,b,d  pag. 398

205.In malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) la analiza ocluziei dinamice se observa:

a. relatia de postura a mandibulei este normala

b. rapoartele de la nivel molar sunt distalizate

c. drumul de inchidere al mandibulei este normal

d. in cazurile grave pacientul nu poate efectua miscari de lateralitate

e. muschii ridicatori ai mandibulei sunt hipertoni.

R: a,c,d Pag 398

206.In malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) sunt prezente urmatoarele modificari:

a. baza mai mare a maxilarului este compensata prin inclinare dentara

b. exista un unghi marcat corono-radicular al incisivului central

c. unghiul planurilor maxilare M-Nsa-Nsp este marit

d. unghiul goniac este in genere mai mic

e. inaltimea antero-inferioara a fetei este mai mare.

R: a,b,d Pag 398-399

207.La analiza grupului incisiv in malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) pot fi observate modificarile:

a. palatopozitie accentuata a incisivilor centrali superiori

b. vestibuloversia si rotatia incisivilor laterali peste cei centrali

c. unghi marcat corono-radicular al incisivilor centrali

d. abraziunea fetelor vestibulare ale incisivilor superiori si a celor linguale ale incisivilor inferiori

e. leziuni parodontale.

R: a,b,c,e Pag 398-399

208. La analiza grupurilor dentare frontale in malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) pot fi observate modificarile:

a. incisivii inferiori pot fi in retroinclinare,

b. incisivii inferiori pot fi in vestibuloinclinare

c. scade unghiul interincisiv

d. caninii superiori sunt in vestibulopozitie

e. inghesuirea poate varia de la forme usoare la forme grave si imbraca un aspect tipic.

R : a,b,d,e  Pag 398

209.Diagnosticul diferential al malocluziilor din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) se face:

a. intre diviziunile clasei a II-a

b. cu ocluzia adanca adevarata

c. cu pseudoocluziile adanci

d. cu dizarmonia dento-alveolara

e. cu anomaliile dentare izolate.

R: a,b,c Pag 399

210.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la malocluziile din clasa a II₂ -a (compresie de maxilar cu inghesuire) sunt adevarate:

a. arcadele alveolare pot avea forma de trapez

b. unghiul planurilor maxilare este mai redus decat normal

c. la unii subiecti poate fi intalnita o activitate puternica a muschilor ridicatori ai mandibulei,

d. planul ocluziei labiale este plasat in pozitie joasa pe coroana incisivilor inferiori

e. faciesul este aplatizat.

R: a,b,c Pag 397-399.

211*. Malocluzia de clasa a III-a cuprinde un set de anomalii caracterizate prin:

a. raporturi mezializate si ocluzie inversa frontala

b. raporturi distalizate si ocluzie inversa laterala

c. raporturi de inocluzie verticala

d. raporturi lingualizate

e. raporturi vestibularizate

R a                                                      Pag. 405.

212*. Ocluzia inversa frontala in cazul malocluziilor clasei a III-a poate fi cu:

a. numai cu inocluzie verticala

b. cu sau fara inocluzie sagitala inversa

c. numai cu grad mare de supraacoperire frontala

d. abrazia fetelor linguale ale incisivilor inferiori

e. abrazia fetelor vestibulare ale incisivilor superiori

R b   Pag. 405.

213*. In cadrul malocluziilor clasei a III-a aspectul facial poate fi::

a. de fata crispata

b. de fata inexpresiva,

c. facies adenoidian

d. fata aplatizata

e. profil de pasare.

R d                                                      Pag. 406.

214*. Maxilarul inferior in cadrul maloculziei de clasa a III-a este ghidat:

a. anterior

b. posterior

c. in lateralitate

d. in laterognatie

e. in infrapozitie

R a                                                      Pag. 406.

215*. Examenul facial la persoanele care prezinta o malocluzie de clasa a III-a se caracterizeaza prin:

a. profil convex

b. profil concav

c. profil drept

d. unghi mandibular micsorat

e. menton aplatizat

R b                                                      Pag. 406.

216*. In cazul malocluziilor de clasa a III-a treapta buzelor este:

a. inversata

b. in linie dreapta

c. accentuata prin procheilie superioara

d. accentuata prin procheilie inferioara

e. buza superioara depaseste cu 2 mm in plan sagital pe cea inferioara

R a                                                      Pag. 406.

217*. La examenul teleradiografic in cazul malocluziilor de clasa a III-a unghiul SNA este:

a. mai mic de 120^o

b. mai mare 120^o

c. mai mic de 80^o

d. mai mare de 80^o

e. mai mare de 140^o

R c                                                       Pag. 406.

218*. La examenul teleradiografic in cazul malocluziilor de clasa a III-a unghiul SNB este:

a. mai mic de 78^o

b. mai mare de 78^o

c. mai mare de 90^o

d. mai mare de 120^o

e. mai mare de 140^o

R b                                                      Pag. 406.

219*.In cadrul malocluziilor de clasa a III-a Angle diferenta dintre SNA si SNB este:

a. negativa

b. pozitiva

c. diferenta este de 10̊

d. diferenta este de 90̊

e. diferenta este de 120̊

R a                                                      Pag. 406.

220*. Decalajul sagital in malocluziile de clasa a III-a poate fi compensat prin:

a. vestibularizarea incisivilor superiori si retrudarea celor inferiori

b. vestibularizarea incisivilor inferiori si retrudarea celor superiori

c. retrudarea incisivilor superiori

d. intruzia incisivilor superiori

e. nu este corect nici un raspuns

R a                                                      Pag. 406.

221.Malocluzia de clasa a III-a cuprinde un set de anomalii caracterizate prin:

a. rapoarte mezializate

b. ocluzie inversa frontala cu sau fara inocluzie sagitala inversa

c. rapoarte distalizate

d. rapoarte lingualizate

e. rapoarte vestibularizate

R a,b                 Pag. 405.

222.Modificarile din cadrul malocluziei de clasa a III-a Angle intereseaza:

a. maxilarul superior

b. maxilarul inferior

c. numai arcadele alveolare

d. numai arcadele dentare

e. ambele maxilare

R a b,e Pag. 405.

223.La examenul facial simptomele caracteristicile ale malocluziei de clasa a III-a Angle sunt:

a. fata aplatizata

b. obraji infundati

c. menton aplatizat

d. buza superioara infundata

e. profil convex

R a,b,d Pag. 406.

224.In cadrul examenului facial in malocluziile de clasa a III-a Angle fata poate avea un aspect latit in totalitate datorita:

a. treptei labiale in linie dreapta

b. pometilor obrajilor infundati

c. profilului concav

d. procheiliei  superioare

e. treptei labiale inversate

R  b,c,e Pag. 406.

225. Examenul facial in malocluziile de clasa a III-a Angle poate evidentia:

a. aspect dezagreabil in suras

b. unghiul format de tangenta dusa la nivelul gurii mai mic de 10̊

c. profil concav

d. buza inferioara subtire

e. fata aplatizata

R a,b,c,e                                            Pag. 406.

226.Examenul teleradiografic in malocluziile de clasa a III-a Angle evidentiaza:

a. unghiul SNA mai mare de 80^o

b. unghiul SNB mai mic de 78^o

c. diferenta dintre unghiurile SNA si SNB are valoare negativa

d. distanta Nsa - Nsp este micsorata

e. diagonala maxilarului superior S - Nsa redusa.

R c,d,e                                                Pag. 406.

227.Examenul teleradiografic in clasa a III-a Angle evidentiaza:

a. unghiul Pr.A-F mai mare de 110^o

b. unghiul I-F mai mare de 107^o

c. distanta Nsa - Nsp micsorata

d. unghiul SNB mai mic de 78^o

e. diagonala maxilarului superior S - Nsa redusa.

R a,b,c,e                                            Pag. 406

228.La examenul teleradiografic in malocluziile de clasa a III-a Angle se observa:

a. unghiul SNA mai mic de 80^o

b. unghiul SNB mai mic de 78^o

c. diferenta dintre unghiurile SNA si SNB are valoare pozitiva

d. unghiul I-F mai mare de 107^o

e. unghiul Pr.A-F mai mare de 110^o

R a,d,e Pag. 406.

229.La examenul endobucal in malocluziile de clasa a III-a Angle se observa:

a. arcada alveolara coronara mica in raport cu arcada alveolara apicala

b. arcada alveolara apicala mica in raport cu arcada alveolara coronara

c. ocluzia mezializata

d. infundarea buzei superioare

e. ocluzie inversa frontala sau totala.

R b,c,e                                                Pag. 406.

230.Examenul endobucal in malocluziile de clasa a III-a Angle poate evidentia:

a. profil concav

b. fata aplatizata

c. ocluzie inversa frontala cu sau fara inocluzie sagitala

d. unghiul SNA mai mic de 80^o

e. arcada alveolara apicala mica in raport cu arcada alveolara coronara

R c,e                                                   Pag. 406.

231.Urmatoarele afirmatii cu privire la ocluziile inverse prin retrognatism maxilar dat de sechelele postoperatorii ale despicaturilor labiomaxilopalatine sunt adevarate:

a. gravitatea modificarilor fizionomice este maxima daca ne raportam la restul formelor de malocluzie de clasa a III-a

b. pe primul plan sunt tulburarile functiei masticatorii

c. pe primul plan sunt tulburarile fizionomice

d. pacientii pot executa numai miscari de coborare si lateralitate

e. apar cu regularitate tulburari fono-articulare

R a,b,e Pag 406-407

232. La nivelul procesului alveolar superior in malocluziile de clasa a III-a Angle pot fi observate modificari compensatorii care constau in:

a .proalveolie

b. prodentie

c. Pr.A - F mai mare de 110̊

d. I - F mai mare de 107̊

e. retrodentie

R a,b,c,d                                            Pag. 406.

233. La nivelul procesului alveolar superior in malocluziile de clasa a III-a Angle pot fi observate modificari compensatorii care constau in:

a. proalveolie

b. prodentie

c. mezializarea dintilor laterali

d. I - F mai mic de 107

e. arcada alveolara coronara mare

R a,b                                                   Pag. 406.

234.Urmatoarele afirmatii cu privire la modificarile parodontale care apar la pacientii cu malocluzii de clasa a III-a sunt adevarate::

a. modificarile apar datorita suprasolicitarii zonei anterioare

b. modificarile apar datorita suprasolicitarii zonei laterale

c. modificarile constau in amputarea limbusului alveolar urmata de aparitia atrofiei osoase verticale

d. modificarile constau in amputarea limbusului alveolar urmata de aparitia atrofiei osoase orizontale

e. largirea spatiului parodontal.

R b,d,e Pag 407

235. Urmatoarele afirmatii cu privire la afectarea ATM la pacientii cu malocluzii de clasa a III-a sunt adevarate::

a. modificarile ATM apar datorita absentei ghidajului anterior normal,

b. modificarile ATM apar datorita transferului ghidajului miscarilor mandibulare la nivelul dintilor laterali

c. apar cracmente si crepitatii

d. apar datorita instabilitatii contactelor interdentare

e. apar datorita absentei suprafetelor de uzura ocluzale.

R a,b,c,d                                            Pag 407

236.La baza aparitiei spasmelor musculare in malocluzia de clasa a III-a. stau:

a.ocluzia mezializata

b.ocluzia distalizata

c. drumul de inchidere in treapta mezializata

d. tulburarile parodontale

e. tulburarile masticatorii.

R a,c,d                                                Pag 407

237.Modificarile scheletale care pot caracteriza formele clinice de malocluzie de clasa a a III-a sunt:

a. dezvoltarea insuficienta a bazei maxilarului superior in plan sagital,

b. retroalveolodontia superioara,

c. cresterea marcata a celor doua ramuri mandibulare

d. inchiderea unghiului mandibular

e. marirea unghiurilor Tweed si Margolis

R a, c,e Pag 407

238. Modificarile scheletale care pot caracteriza formele clinice de malocluzie de clasa a a III-a sunt:

a. micsorarea distantei bispinoase,

b. marirea unghiului SNA

c. dezvoltarea insuficienta a bazei maxilarului superior in plan transversal

d. deschiderea unghiului mandibular

e. negativizarea unghiului ANB.

R a,d,e Pag 407

239.Examenul exofacial la pacientii cu malocluzii de clasa a aIII-a poate evidentia:

a. deplasarea punctului Nsa inapoia planului Simon

b. deplasarea punctului Gn anterior de planul Simon,

c. treapta labiala inversata

d. unghiul format de tangenta dusa la nivelul gurii este mai mare de 10̊

e. profil convex.

R b,c                                                   Pag 406

240.Precizati care dintre afirmatiile cu privire la malocluziile de clasa a III-a Angle sunt reale

a. caracteristic pacientilor progeni de peste 30 de ani cu traume ocluzale este aparitia leziunilor la nivelul coletului, multiple si in explozie

b. spasmele musculare apar cel mai frecvent la nivelul muschiului pterigoidian lateral

c. pacientii pot prezenta incongruenta dento-alveolara si inocluzie verticala.

d. ghidajul anterior este normal

e. interesarea parodontala vizeaza doar grupul frontal anterior aflat in ocluzie inversa.

R a,b,c                                                Pag 406-407.

241*. Ocluzia verticala este un sindrom caracterizat prin existenta unor tulburari in primul rand in plan:

a. sagital

b. transversal

c. vertical

d. sagital si transversal

e. in toate planurile

R c                                                       Pag. 418

242*. In sindromul de inocluzie verticala relatiile ocluzale normale sunt tulburate de inversarea tiparului de rotatie mandibulara:

a. in directie posterioara

b. in directie anterioara

c. urmand o traiectorie sinusala

d. urmand o traiectorie in linie dreapta

e. urmand o traiectorie in baioneta

R a                                                      Pag. 419

243*. In sindromul de inocluzie verticala actiunea factorului genetic apare evidenta in unele afectiuni ca:

a.       sindromul Down si unele cranio-sinostoze

b.      sindromul cariei de biberon

c.       sindromul de polidactilism

d.      sindromul Tourette

e.      numai in sindromul Down

R a                                                      pag. 419

244*. In sindromul de inocluzie verticala sindromul Down determina instalarea unui deficit de dezvoltare a maxilarului superior interesand in special sectorul anterior care este:

a.     scurtat

b.     alungit

c.      ingustat

d.     largit

e.     aplatizat

R a                                                      pag. 419

245*. In sincondroza intrasfenoidala si sfenoetmoidala sunt afectate:

a.       sutura coronara

b.      sutura palatinala

c.       simfiza mentoniera

d.      sutura maxilara

e.      sutura temporo-zigomatica

R a                                                      pag. 420

246*. Ocluzia deshisa frontala se datoreaza:

a.     rotatiei posterioare a mandibulei si scurtarii ramului ascendent

b.     rotatiei anterioare a mandibulei si scurtarii ramului ascendent

c.      rotatiei posterioare a mandibulei si alungirii ramului ascendent

d.     rotatiei anterioare a mandibulei si alungirii ramului ascendent

e.     rotatiei anterioare a mandibulei si subtierii ramului ascendent

R a                                                      pag. 420

247*. Cel mai important factor dismetabolic implicat in etiologia ocluziei deschise este:

a.     rahitismul

b.     avitaminozele

c.      obezitatea

d.     alimentatia artificiala

e.     lipsa mineralelor

R a                                                      pag. 420

248*. Schwarz considera ca modificarile esentiale pentru instalarea inocluziei verticale au loc la nivelul:

a.     mandibulei

b.     maxilarului

c.      craniului

d.     intotdeauna la nivelul ambelor maxilare

e.     dento-alveolar

R a                                                      pag. 420

249*. In sindromul de inocluzie verticala decalajul vertical este accentuat de infraalveolodontia frontala agravata de:

a.     reducerea dimensiunilor dintilor prin prezenta hipoplaziilor si hipocalcifierilor

b.     reducerea dimensiunii radacinilor dintilor anteriori

c.      fracturarea dintilor posteriori

d.     intrudarea dintilor anteriori

e.     intrudarea dintilor posteriori

R a pag. 421

250*. Numarul de inghitiri efectuate de un adult in 24 de ore este de:

a.     800-1200

b.     2400

c.      3000

d.     1500

e.     500

R b                                                      pag. 424

251. Factorii locali care pot interveni in geneza unei inocluzii verticale sunt:

a. afectiunile reumatice de la nivel ATM

b. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara sau secundara

c. cicatricele cheloide si retractiile

d. respiratia orala

e. spatiul care ramane dupa pierderea precoce a unui dinte temporar si intervalul de timp marit pana la aparitia dintelui definitiv

R a,b,c,e  Pag. 425-426

252. In sindromul de inocluzie verticala intalnim modificari dentare ca:

a. volum marit

b. volum micsorat

c. modificari de forma

d. radacini mai scurte

e. proinclinare

R b,c,d Pag. 422

253. Factorii iatrogeni care determina ocluzia deschisa apar in cursul tratamentelor :

a.     odontale

b.     ortopedice

c.      ortodontice

d.     ORL

e.     chirurgicale

R a,b,c  Pag. 426

254. Sindromul Down poate prezenta ca simptome clinice:

a. obliterarea precoce a sistemului sutural

b. deficit de crestere a bazei craniului la nivelul planumului

c. deficit de crestere a bazei craniului la nivelul clivusului

d. tulburari de dezvoltare ale maxilarului la nivelul sectorului anterior

e. tulburari de dezvoltare ale maxilarului la nivelul sectorului posterior

R b,d Pag. 419

255. Factorii locali incriminati in producerea ocluziei deschise sunt:

a.     deglutitia

b.     afectiunile reumatice ale ATM

c.      cicatricele cheloide

d.     incongruenta dento-alveolara cu inghesuire

e.     tratamentele ortodontice

R b,c,d,   pag. 425-426

256. .La sugar efectuarea deglutitiei implica:

a.     interpunerea limbii intre arcadele dentare

b.     pozitionarea limbii pe bolta palatina

c.      contractii periferice ale muschilor genieni

d.     contractii periferice ale muschilor constrictori superiori ai faringelui

e.     contractii periferice ale muschilor pterigoidieni interni

R a,c,d Pag. 423

257. Prin inchidere precoce sutura lambdoida determina:

a.       dezvoltarea insuficienta a regiunii occipitale

b.      dezvoltarea insuficienta a regiunii parietale

c.       planumul redus

d.      clivusul redus

e.      unghi foramenian micsorat

R a,d,e  Pag. 420

258. Cele mai importante tulburari functionale care apar in inocluzia verticala sunt:

a.     rahitismul

b.     fono-articulatorii

c.      masticatorii

d.     de dezvoltare a maxilarelor

e.     de eruptie dentara

R b,c                                                   Pag. 431

259. In sindromul de inocluzie verticala o tulburare des intalnita este perturbarea pronuntiei fonemelor dentale:

a.       D

b.      V

c.       F

d.      T

e.      S

R a, d Pag. 431

260. O bresa de inocluzie verticala care intereseaza caninii, primii premolari si eventual si molarii poate conduce la:

a.      tulburari ale activitatii musculare

b.      hipoplazii ale incisivilor

c.      tulburari ale ATM

d.      tulburari masticatorii ca urmare a micsorarii suprafetelor ocluzale

e.      transferul ghidajului miscarilor mandibulare la nivel lateral

R a,c,d,e                                            Pag. 432

261. Traumatismul ocluzal care intereseaza dintii ce realizeaza contacte ocluzale in ocluzia deschisa se materializeaza in:

a.      imbolnavire paradontala

b.      aparitia unor forte de tip ortodontic care deplaseaza dintele din calea traumatismului

c.      remanierea compensatorie a procesului alveolar

d.      masticatie unilaterala

e.      afectiuni ale ATM

R a,b,c,e                                            Pag. 432

262. Modificarile paradontale caracteristice suprasolicitarii in ocluzia deschisa sunt:

a.      largirea spatiului parodontal

b.      resorbtia limbusului alveolar

c.      atrofie osoasa orizontala

d.      resorbtiile radiculare

e.      gingivita ulceronecrotica

R a,b,c      Pag. 432

263. In inocluzia verticala tulburarile dentare caracteristice sunt:

a.      incisivi hipoplazici Hutchinson

b.      molari Moser

c.      anodontia incisivilor laterali

d.      forme modificate precum incisivi laterali in tarus

e.      microfracturi ale muchiilor incizale

R a,b,e Pag. 433

264. In sindromul de inocluzie verticala tulburarile de ocluzie, paradontale si dentare stau la baza instalarii:

a.      spasmelor musculare

b.      durerilor de etiologie obscura din regiunea capului

c.      durerilor de etiologie obscura din regiunea gatului

d.      durerilor de tip nevralgiform

e.      relaxarii musculare

R: a,b,c                                              Pag. 433

265. Grupele musculare cele mai frecvent afectate de tulburarile de ocluzie, parodontale si dentare din sindromul de inocluzie verticala sunt:

a.      pterigoidian extern

b.      fasciculul anterior al temporalului

c.      muschi limbi

d.      fasciculul posterior al muschiului temporal

e.      pterigoidianul intern

R a,b,c Pag. 433

266. Tulburarile de crestere ale mandibulei in sindromul de inocluzie verticala sunt:

a.      ramura ascendenta este in limitele dezvoltarii normale la un sfert din cazuri

b.      unghiul goniac in limite normale in 40% din cazuri

c.      unghiul Tweed este micsorat la trei sferturi din cazuri

d.      unghiul bispinomandibular nu se modifica

e.      unghiul goniac este accentuat in peste 50% din cazuri

R a,b,e Pag. 437

267. Modificarile fizionomice care apar in formele grave ale sindromului de inocluzie verticala sunt:

a.      accentuarea santului labio-mentonier

b.      fanta labiala deschisa

c.      hiperleptoprosopie

d.      fata scurta

e.      fata inexpresiva

R b,c,e Pag. 434

268. Modificarile fizionomice care apar in formele usoare ale sindromului de inocluzie verticala la copii care-si sug fata interna a buzei inferioare sunt:

a. leptoprosopie

b. brazde verticale inestetice la nivelul tegumentelor

c. santul labio-mentonier bine exprimat

d. scurtarea ramurii orizontale

e. accentuarea unghiului goniac

R b,c                                                   Pag. 435

269. Pacientii cu sindrom de inocluzie verticala in timpul masticatiei nu executa decat miscari:

a.      de ridicare a mandibulei

b.      de coborare a mandibulei

c.      de lateralitate a mandibulei

d.      de incizie

e.      de triturare

R a,b                                                   Pag. 431

270. Urmatoarele afirmatii privind modificarile fizionomice dn sindromul de inocluzie verticala sunt adevarate:

a.       hipertonia patratului buzei inferioare determina aplatizarea mentonului

b.      santul labio-mentonier poate fi sters fara ca profilul pacientului sa fie modificat

c.       scurtarea ramurii ascendente mandibulare si cudarea ramurii orizonlale mandibulare conduc la aparitia unui profil concav

d.      hernierea limbii in spatiul de inocluzie verticala confera pacientului un aspect de fata crispata

e.      apar brazde verticale inestetice la nivelul tegumentelor daca pacientul interpune in spatiul de inocluzie fata interna a buzei inferioare.

R a, b,e                                              Pag. 436

271*.Termenul de oligodontie defineste situatia clinica in care pe arcada sunt prezenti un numar de:

a. 1-2 dinti;

b. 2-6 dinti;

c. mai mult de 6 dinti;

d. 4-7 dinti;

e. 9 dinti.

R.b                                                      pag.17

272*.Dupa Gysel termenul de hipodontie defineste situatia clinica in care de pe arcada lipsesc un numar de:

a. minim 4 dinti;

b. minim 3 dinti;

c. 8 dinti;

d. 2 dinti;

e. un dinte.

R.a                                                      pag 15

273*.Dintele cel mai frecvent afectat de anodontie este:

a. molarul de minte inferior;

b. premolarul doi superior;

c. incisivul lateral superior;

d. molarul de minte superior;

e. incisivul central superior.

R c                                                       pag 18

274*.In cazul anodontiilor raportul in care sunt afectate cele doua dentitii este:

a. 10/1 in favoarea dentitiei permanente;

b. 10/1 in favoarea dentitiei temporare;

c. 16/1 in favoarea dentitiei temporare;

d. 16/1 in favoarea dentitiei permanente;

e. nu exista nici o diferenta in ceea ce priveste frecventa anodontiei intre cele doua dentitii.

R d                                                      pag 18

275*. In cazul anodontiilor raportul in care sunt afectate cele doua sexe este:

a. 2/1 in favoarea sexului masculin;

b. 2/1 in favoarea sexului feminin;

c. nu exista nici o diferenta in ceea ce priveste frecventa anodontiei intre cele doua sexe;

d. 3/1 in favoarea sexului feminin;

e. 3/1 in favoarea sexului masculin.

R b                                                      pag 18

276*.Termenul de anodontie redusa defineste situatia clinica in care lipsesc de pe o hemiarcada:

a. 2-3 dinti;

b. 4 dinti;

c. 1-2 dinti;

d. mai mult de doi dinti;

e. 3 dinti.

R c                                                       pag 24

277*.Termenul de anodontie intinsa defineste situatia clinica in care:

a. lipsesc de pe o hemiarcada mai mult de 2 dinti;

b. lipsesc de pe o hemiarcada mai mult de 4 dinti;

c. lipsesc de pe o hemiarcada mai mult de 8 dinti;

d. mai sunt prezenti pe arcada maxim 4 dinti;

e. mai sunt prezenti pe arcada maxim 6 dinti

R a                                                      pag 24

278*.Termenul de anodontie subtotala defineste situatia clinica in care:

a. mai sunt prezenti pe arcada 8 dinti;

b. mai sunt prezenti pe arcada 4-6 dinti;

c. nu mai exista nici un dinte pe una dintre arcade;

d. mai sunt prezenti pe arcada 6-8 dinti;

e. lipsesc de pe arcada 2-4 dinti.

R b                                                      pag 30

279*.In cadrul etiopatogeniei anodontiei, teoria proterogenetica sustine ca:

a. se reduce dimensiunea maxilarelor la om;

b. dispare ultimul dinte din fiecare grup dentar, exceptie facand grupul incisiv inferior;

c. se reduce potentialul formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene;

e. se distruge lama dentara.

R b                                                      pag 20

280*.Intervalul optim de schimbare al protezelor in perioada de crestere la un pacient cu anodontie totala este de:

a. un an si jumatate;

b. jumatate de an;

c. un an;

d. doi ani;

e. nu este necesara inlocuirea acestora.

R a                                                      pag 38

281.modul de transmitere al anodontiei s-a dovedit a fi:

a. autozomal dominant regulat;

b. conditionat monogenic legat de cromozomul X;

c. autozomal dominant neregulat;

d. conditionat monogenic legat de cromozomul Y;

e. autozomal recesiv.

R.c,e                                                   pag 23

282.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii vizand corelatia directa dintre prezenta anodontiei in dentitia temporara si permanenta sunt adevarate:

a. dentitia permanenta poate evolua normal, chiar daca dentitia temporara a fost afectata de reducerea numerica;

b. in dentitia permanenta pot apare dinti supranumerari chiar daca in cea temporara a fost prezenta anodontia;

c. in ambele dentitii sunt absente aceleasi elemente dentare;

d. in dentitia permanenta se poate repeta situatia de reducere numerica existenta in dentitia temporara,

e. daca reducerea numerica a aparut in dentitia temporara, aceasta va fi prezenta obligatoriu si in dentitia permanenta.

R a,b,d pag 19

283.Dupa Quinet situatiile care pot conduce la disparitia unui dinte sunt:

a. trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie si reducerea dimensiunii obiect al disparitiei;

b. insuficienta potentialului formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene;

c. incorporarea partiala a dintelui in cauza de catre dintele vecin;

e. incorporare totala cu disparitia dintelui;

e. labilitate volumetrica, morfologica si variabilitate de pozitie.

R a,c,d,e                 pag 19-20

284.Factorii locali cu rol in producerea anodontiilor sunt:

a. extractiile brutale ale dintilor temporari;

b. despicaturile labio-maxilo-palatine;

c. tumorile maxilarelor;

d. traumatismele intrauterine;

e. deficientele nutritionale.

R a,b,c                                                pag 22-23

285.Factorii generali cu rol in producerea anodontiilor sunt:

a. despicaturile labio-maxilo-palatine;

b. deficientele nutritionale;

c. traumatismele intrauterine;

d. osteomielita acuta si subacuta a maxilarelor;

e. bolile infecto-contagioase ale mamei.

R b,c,e                                                pag 22-23

286.Diagnosticul diferential in anodontii trebuie realizat cu:

a. incluzia dentara;

b. reincluzia dentara partiala;

c. diastema falsa sau secundara;

d. extractia dintelui;

e. ectopia dentara.

R a,d                                                   pag 25

287.Examenul clinic in anodontia partial redusa poate evidentia:

a. o creasta alveolara subtire, de aspect concav;

b. absenta dintelui permanent de pe arcada;

c. hipodezvoltare osoasa la palparea contururilor osoase, in special la mandibula,

d. accentuarea santului labio-mentonier.

e. reducerea spatiului corespunzator de pe arcada prin migrari dentare.

R a,b,e pag 24-25

288.Anodontiile de premolar doi prezinta urmatoarele caracteristici:

a. predecesorul temporar poate rezista pe arcada doar pana la 16-20 ani;

b. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicata prin ramanerea acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportand influenta favorabila a stimulilor functionali;

c. poate fi insotita de reincluzia molarului temporar corespondent;

d. conduce la modificari fizionomice precum inversarea treptei labiale;

e. este mai frecventa la nivelul premolarilor doi inferiori.

R b,c,e                                                pag 27-28

289.Anodontia de incisiv lateral superior se caracterizeaza prin:

a. poate fi asimetrica cu omolog nanic;

b. poate fi insotita de modificari faciale precum proeminenta mentonului si inversarea treptei labiale;

c. corespondentul temporar poate rezista pe arcada pana la 45-50 de ani;

d. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicata prin ramanerea acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportand astfel influenta favorabila a stimulilor functionali;

e. persistenta incisivului temporar pe arcada reprezinta un element nefavorabil, deoarece poate conduce la depistarea tardiva a anomaliei.

R a,b,e pag 25-26

290.Anodontia de incisiv central inferior prezinta urmatoarele caracteristici:

a. confera pacientului un aspect de bresa mare edentata;

b. modifica conturul labial prin stagnarea limbii in repaus in bresa datorata anodontiei;

c. este cel mai frecvent tip de anodontie redusa;

d. este insotita de modificari fonetice precum pronuntia deficitara a fonemelor dentale si siflante;

e. daca sunt prezenti pe arcada corespondentii temporari se recomanda mentinerea acestora pe arcada.

R a,b,d pag 27

291.Anodontia de molar trei se caracterizeaza prin:

a. nu pune probleme terapeutice decat daca este asociata altor anomaliii dento-maxilare;

b. poate constitui un factor agravant in terapia incongruentei laterale;

c. lipseste maxilarele de un stimul tardiv de crestere si mezializare;

d. este putin frecventa;

e. stigmatizeaza pacientul in edentat terminal daca acesta a pierdut prin leziuni odontale molarii unu si doi permanenti.

R a,c,e                                                pag 29

292.Modificarile faciale caracteristice anodontiei totale sunt:

a. aspectul de "batran edentat";

b. etaj inferior micsorat;

c. creste alveolare foarte reduse vestibulo-oral, chiar ascutite;

d. deplasarea punctului gnation anterior de planul Simon;

e. inversarea treptei labiale.

R a,b,c,d pag 31

293.Ortopantomograma este un examen complementar important in anodontii deoarece:

a. permite evaluarea numarului dintilor;

b. permite aprecierea directiei de crestere a elementelor aparatului dento-maxilar;

c. permite aprecierea pozitiei intraosoase, a dimensiunii, conformatiei si anatomiei dintilor prezenti;

d. evidentiaza modificarile structurilor dentare si permite aprecierea gradului de dezvoltare al dintilor;

e. poate prevedea posibilitatile de crestere in raport cu varsta si sexul (pronostic de crestere).

R a,c,d                                                pag 32

294.In tratamentul anodontiiilor atitudinea fata de dintii temporari corespondenti, persistenti pe arcada, este:

a. in anodontia de incisiv lateral superior, corespondentul temporar se mentine pe arcada si se recurge la cosmetizarea lui prin aditie;

b. in anodontiile de incisiv central inferior, corespondentii temporari se extrag cat mai timpuriu pentru a permite inchiderea bresei prin mezializarea celorlalti dinti;

c. in anodontia de incisiv lateral superior, corespondentul temporar se extrage deoarece difera mult de dintele permanent ca dimensiune, forma si culoare;

d. dintii temporari pot fi pastrati pe arcada daca nu prezinta leziuni odontale intinse si nu este prezenta rizaliza;

e. in anodontia de premolar doi, dintele corespondent temporar se extrage si se inchide spatiul prin mijloace ortodontice.

R b,c,d,e                                            pag 34-35

295.In anodontiile subtotale dintii existenti pe arcada se caracterizeaza prin:

a. sunt de cele mai multe ori simetrici;

b. sunt redusi ca volum, dar au o implantare buna;

c. sunt atipici ca forma,

d. sunt normal dezvoltati si structurati;

e. numarul acestora pe arcada este limitat la 4-6.

R a,c,e                                                pag 31

296.Obiectivele protezarii in anodontiile totale sunt:

a. stimularea dezvoltarii osoase;

b. obtinerea unei eficiente masticatorii optime;

c. obtinerea unui profil care sa imbunatateasca aspectul fizionomic;

d. dirijarea eruptiei dentare si asigurarea paralelismului dentar;

e. deoarece punctul gnation este plasat anterior de planul Simon, franarea dezvoltarii mandibulei.

R a,b,c                                                pag 38

297.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la examenul radiologic in anodontii sunt adevarate:

a. ortopantomograma permite aprecierea relatiei existente intre cele doua maxilare si baza craniului;

b. ortopantomograma permite aprecierea pozitiei intraosoase, a dimensiunii, conformatiei si anatomiei dintilor prezenti;

c. teleradiografia permite prevederea posibilitatilor de crestere in raport cu varsta si sexul (aprecierea pronosticului de crestere);

d.cel mai utilizat tip de teleradiografie in anodontii este teleradiografia de fata;

e. investigatia teleradiografica seriata, la acelasi bolnav, reprezinta metoda de electie pentru analiza deplasarilor dentare dirijate ortodontic.

R b,c,d pag 32-33

298.Tratamentul anodontiilor intinse prezinta urmatoarele caracteristici:

a. este de lunga durata;

b. necesita colaborare interdisciplinara;

c. este un tratament cu debut tardiv pentru a nu jena cresterea osoasa;

d. trebuie sa asigure dirijarea eruptiei dentare si obtinerea paralelismului dintilor existenti:

e. nu sunt indicate miscarile de mezializare ale dintilor existenti deoarece acestea se realizeaza cu dificultate.

R a,b,d pag33-36

299.Prognosticul autotransplantului dentar este semnificativ mai bun daca:

a. apexul dintelui transplantat este inchis;

b. dintele are radacina complet formata;

c. este formata 2/3 din radacina;

d. dintele este complet format si cu o structura biologica mai densa;

e. dintele este mai tanar si incomplet format.

R c,e                                                   pag 39

300.Particularitatile agravante pe care le prezinta anodontiile totale, din punct de vedere terapeutic sunt:

a. existenta unui organism in plin proces de crestere si dezvoltare;

b. existenta unui camp protetic nefavorabil mentinerii protezelor;

c. necesitatea schimbarii periodice a protezelor;

d. dificultatile tehnice in realizarea protezelor adjuncte fragmentate;

e. existenta unui camp protetic nefavorabil stabilitatii protezelor si transmiterii fortelor.

R.a,b,e pag 37

301*.In explicarea cauzala a aparitiei dintilor supranumerari, pricipalul argument pentru sustinerea teoriei mugurilor adamantini multipli este:

a. explica aparitia lui dens in dente;

b. justifica coexistenta la acelasi individ de dinti supranumerari pe o arcada dentara, cu anodontia pe cealalta arcada;

c. explica varietatea mare a dintilor supranumerari;

d. explica faptul ca pot exista mai multi dinti supranumerari alaturi de un dinte din serie normala;

e. explica existenta de dinti supranumerari ce insotesc dentitia temporara.

R c                                                       pag 45

302*. In cazul dintilor supranumerari raportul in care sunt afectate cele doua dentitii dupa Shapira este:

a. 9/1 in favoarea dentitiei permanente;

b. 9/1 in favoarea dentitiei temporare;

c. 10/1 in favoarea dentitiei temporare;

d. 10/1 in favoarea dentitiei permanente;

e.nu exista nici o diferenta in ceea ce priveste frecventa dintilor supranumerari intre cele doua dentitii.

R a                                                      pag 41

303*. In explicarea cauzala a aparitiei dintilor supranumerari, teoriei diviziunii mugurelui dentar i se ridica urmatorul contraragument:

a. cei doi dinti rezultati ar trebui sa fie uniform micsorati in volum;

b. nu explica faptul ca pot exista mai multi dinti supranumerari alaturi de un dinte din serie normala;

c. nu explica aparitia lui dens in dente;

d. nu explica varietatea mare a dintilor supranumerari;

e. nu explica frecventa diferita a dintilor supranumerari pe cele doua arcade.

R a                                                      pag 46

304*. In explicarea cauzala a aparitiei dintilor supranumerari, teoriei evaginarii epiteliului adamantin i se ridica urmatorul contraragument:

a. nu explica localizarea mai frecventa a dintilor supranumerari in zona incisiva;

b. nu explica varietatea mare a dintilor supranumerari;

c. nu explica frecventa diferita a dintilor supranumerari pe cele doua arcade;

d. nu explica aparitia lui dens in dente;

e. nu explica calcificarea mai tardiva si uneori deficitara fata de dintii din seria normala.

R d                                                      pag 46

305*.Meziodensul reprezinta:

a.un dinte supranumerar situat in interiorul altui dinte;

b.un dinte supranumerar situat langa linia mediana;

c.un dinte orientat cu coroana spre baza maxilarului si radacina spre planul de ocluzie;

d.un dinte supranumerar situat langa molari;

e.un dinte supranumerar situat in zona incisiva.

R b                                                      pag 40

306*.Examenul radiologic in cazul unui dens in dente evidentiaza:

a.o camera pulpara bifida, cu un singur canal radicular;

b.o camera pulpara marita la fel ca si canalul radicular,

c.o formatiune dentoida radioopaca in lumenul pulpar;

d.o formatiune dentoida radiotransparenta in lumenul pulpar;

e.un foramen caecum adancit.

R c                                                       pag 57

307*.Termenul de bigeminatie defineste:

a.un germen dentar care tinde sa se divida in doua formatiuni care evolueaza independent;

b.un germen dentar care se divide total, rezultand doi dinti eumorfici;

c.un dinte care prezita o coroana bifida cu o singura radacina;

d.un dinte rezultat din unirea a doua formatiuni de forme si dimensiuni asemanatoare;

e.un dinte rezultat din unirea a doua formatiuni de forme si dimensiuni diferite.

R b                                                      pag 58

308*.Principalul avantaj al radiografiei ocluzale ca examen complementar in cazul existentei dintilor supranumerari este:

a.permite aprecierea tulburarilor de dezvoltare cantitative ale elementelor aparatului dento-maxilar;

b.permite stabilirea sediului vestibular sau oral al dintelui inclus;

c.permite aprecierea gradului de maturare al dintilor supranumerari;

d.permite aprecierea numarului de elemente dentare in plus;

e.permite prevederea posibilitatilor de crestere in raport cu varsta si sexul.

R b                                                      pag 62

309*. Metoda de electie in tratamentul dintilor supranumerari este:

a.alinierea acestora pe arcada prin mijloace ortodontice;

b.extractia;

c.autotransplantul;

d.cosmetizare prin aditie;

e.expectativa.

R b                                                      pag 63

310*. In explicarea cauzala a aparitiei dintilor supranumerari, dupa Bolk si Perier filogenia are legatura doar cu:

a.aparitia caninilor supranumerari;

b.aparitia molarilor supranumerari;

c.aparitia premolarilor si molarilor supranumerari;

d.aparitia incisivilor si premolarilor supranumerari;

e.aparitia incisivilor supranumerari.

R d                                                      pag 42

311.In explicarea cauzala a aparitiei dintilor supranumerari, teoriei atavice i se ridica urmatoarele obiectii:

a.nu explica existenta de dinti supranumerari ce insotesc dentitia temporara;

b.nu justifica coexistenta la acelasi individ de dinti supranumerari pe o arcada dentara, cu anodontia pe cealalta arcada;

c.nu explica aparitia lui dens in dente;

d.nu explica frecventa diferita a dintilor supranumerari pe cele doua arcade;

e.nu explica faptul ca pot exista mai multi dinti supranumerari alaturi de un dinte din serie normala.

R b,d pag 42

312.In explicarea cauzala a aparitiei dintilor supranumerari, teoriei celei de-a treia dentitii i se ridica urmatoarele contraragumente:

a.nu explica existenta de dinti supranumerari situati vestibular sau aliniati pe arcada;

b.nu explica existenta de dinti supranumerari cu un grad de calcefiere similar celor din serie normala;

c.nu explica existenta caninilor supranumerari;

d.nu explica existenta de dinti supranumerari ce insotesc dentitia temporara;

e.nu explica localizarea mai frecventa a dintilor supranumerari in zona incisiva.

R a,b,d pag 43-44

313. In explicarea cauzala a aparitiei dintilor supranumerari, principalele argumente aduse in sprijinul teoriei celei de-a treia dentitii sunt:

a.aparitia dintilor supranumerari mai frecvent in pozitie orala fata de arcada dentara normala;

b.aparitia dintilor supranumerari mai frecvent in pozitie vestibulara fata de arcada dentara normala;

c.explica existenta de dinti supranumerari cu o mineralizare mai tardiva comparativ cu cea a dintilor din serie normala;

d. explica existenta de dinti supranumerari cu o mineralizare similara celei a dintilor din serie normala;

e.explica marea varietate de tipuri de dinti supranumerari.

R a,c                                                   pag 43-44

314.Resturile epiteliale paradentare care pot conduce prin proliferare anormala la dinti supranumerari provin din:

a.gubernaculum dentis;

b.lama dentara laterala;

c.perlele lui Serres;

d.muguri dentari rudimentari;

e.resturile lui Malassez.

R a,c,e                                                pag 47

315.Dupa Kurt Toma dintii prelacteali prezinta urmatoarele caracteristici:

a.sunt structuri keratinizate;

b.pot fi usor indepartati deoarece nu au radacina;

c.erup pe arcada in primele zile dupa nastere;

d.se pierd in genere in cursul primelor saptamani de viata;

e.au un grad de calcefiere similar celui din dentitia normala.

R a,b,d pag 44-45

316.Dintii neonatali prezinta urmatoarele caracteristici:

a.apar in primele luni de viata;

b.exista pe arcada inca de la nastere;

c.localizarea cea mai frecventa este la nivelul grupului incisiv inferior;

d.localizarea cea mai frecventa este la nivelul grupului incisiv superior;

e.sunt acoperiti de un strat de smalt extrem de fin.

R a,c,e                                                pag 49

317.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la frecventa dintilor supranumerari sunt adevarate:

a.anomalia este mai frecventa pe hemiarcada stanga;

b.anomalia este mai frecventa la sexul feminin;

c.anomalia este mai frecventa in dentitia temporara;

d.frecventa este mai mare la nivelul maxilarului superior;

e.frecventa este mai mare la populatiile de culoare.

R a,d,e pag 41-42

318.La examenul intraoral semnele clinice care pot indica existenta unui dinte supranumerar inclus sunt:

a.absenta inchiderii unei diasteme interincisive dupa eruptia incisivului lateral si chiar a caninilor;

b.persistenta unuia sau mai multor dinti temporari pe arcada peste varsta obisnuita de permutare;

c.modificarea conturului labial;

d.prezenta distopiilor izolate;

e.resorbtii pe suprafata radiculara a dintilor invecinati.

R a,b,d pag 50

319.Meziodensul prezinta urmatoarele caracteristici:

a.apare doar la maxilarul inferior;

b.este un dinte uniradicular;

c.de regula este unicuspidat;

d.poate determina ramanerea in incluzie a incisivului central permanent;

e.apare doar in dentitia permanenta.

R b,c,d pag 51

320.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii despre meziodens sunt adevarate:

a.este dintele supranumerar cel mai frecvent intalnit;

b.apare la ambele maxilare;

c.de regula este unic, mai rar multiplu;

d.este greu de precizat cu certitudine carei dentitii ii apartine, temporara sau permanenta;

e.este pluricuspidat si pluriradicular.

R a,c,d                                                pag 51-56

321.Principalele tulburari de eruptie consecutive eruptiei aproximativ concomitente a meziodensului si a incisivilor centrali sunt:

a.incisivul central erupe vestibularizat ca urmare a lipsei de spatiu provocate de meziodens;

b.meziodensul ghidat de incisivul central erupe in pozitie palatinizata;

c.meziodensul ramane in semiincluzie;

d.incisivul central erupe in pozitie distalizata;

e.rotatia incisivilor la 180̊ .

R a,d,e pag 54

322.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii despre dens in dente sunt adevarate:

a.se mai numeste si odontom coronar;

b.dintele cel mai afectat este incisivul lateral permanent inferior;

c.poate interesa orice dinte;

d.prezinta frecvent un foramen caecum adancit;

e.apexul acestora ramane de cele mai multe ori deschis.

R a,c,d,e pag 56-57

323.Mecanismele presupuse a interveni in etiologia dintilor invaginati sunt:

a.acoperirea unui germen dentar de catre altul;

b.proliferarea activa a epiteliilor adamantine si invaginarea acestora in mugurele dentar;

c.defecte ale epiteliului adamantin intern, care determina ramanerea in urma a anumitor portiuni de smalt, invaginarea luand nastere prin proliferarea si inaltarea portiunilor neafectate;

d.dispunerea anormala a tesuturilor dure dentare;

e.proliferarea activa si evaginarea epiteliului adamantin intern.

R b,c                                                   pag 57

324.Principalele implicatii clinice pe care le prezinta un dens in dente sunt:

a.la locul invaginarii apare cu usurinta caria;

b.apexul larg deschis face ca tratamentele endocanaliculare sa fie sortite esecului;

c.marirea diametrelor acestui tip de dinte face ca de regula el sa ramana inclus;

d.datorita particularitatilor structurale ale dintilor invaginati poate apare necroza pulpara in absenta vreunui proces carios;

e.poate degenera tumoral.

R a,b,d pag 58

325.Geminatia se caracterizeaza prin:

a.tendinta unui germen dentar de a se divide;

b.tendinta a doi dinti de a se uni intre ei la nivel coronar;

c.tendinta a doi dinti de a se uni intre ei la nivel radicular;

d.existenta unei simple ancose pe marginea incizala a incisivilor;

e.tendinta unui dinte de a se dezvolta in interiorul altui dinte.

R a,d                                                   pag 58

326.Precizati in care dintre formele de geminism dentar examenul radiologic evidentiaza o camera pulpara unica:

a.geminatie produsa prematur;

b.bigeminatie;

c.fuziune coronara;

d.fuziune radiculara;

e.fuziune totala.

R a,e                                                   pag 58-60

327.Principalele dezavantaje ale examenului ortopantomografic in cazul dintilor supranumerari sunt:

a.nu permite aprecierea tulburarilor de dezvoltare cantitative ale elementelor aparatului dento-maxilar;

b.umbrele oaselor nazale proiectate in apropierea liniei mediene pot fi intrepretate gresit ca meziodens;

c.nu furnizeaza informatii despre relatiile existente intre maxilare si baza craniului;

d.in cazul meziodensilor situati interincisiv superior, acestia pot fi greu de vizualizat, datorita suprapunerii peste suprafata radiculara a unuia dintre centrali;

e.nu permite stabilirea sediului vestibular sau oral al dintelui inclus.

R b,d,e pag 61-62

328.Precizati care dintre urmatoarele tipuri de examene radiologice permit precizarea pozitiei dintilor inclusi in raport cu linia arcadei:

a.teleradiografia de fata;

b.radiografia cu film retroalveolar;

c.metoda excentrica Clarck;

d.radiografia ocluzala;

e.ortopantomograma.

R c,d                                                   pag 61-63

329.Extractia dintilor supranumerari este contraindicata cand:

a.se asociaza cu microdontia dintilor din serie normala;

b.sunt asimptomatici;

c.un dinte din serie normala, situat in vecinatatea sa, este compromis si nu poate fi pastrat pe arcada;

d.au o pozitie favorabila pentru eruptia pe arcada si ar putea fi folositi in viitor in locul unui dinte din serie normala predispus cariei si complicatiilor ei;

e.sunt anastrofici.

R a,c,d                                                pag 65-66

330. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii vizand corelatia directa dintre prezenta dintilor supranumerari in dentitia temporara si permanenta sunt adevarate:

a.dentitia permanenta poate evolua fara tulburari in plus ale numarului dentar, chiar daca acestea au fost prezente in dentitia temporara;

b.in dentitia permanenta pot fi prezente aceleasi elemente dentare in plus ca si in cea temporara;

c.dintii supranumerari sunt mai frecventi in dentitia temporara;

d.in dentitia permanenta poate apare reducerea numerica chiar daca in dentitia temporara au existat formatiuni supranumerare;

e.daca in dentitia temporara au fost prezente elemente dentare in plus, aceastea vor apare obligatoriu si in dentitia permanenta.

R a, b,d pag 68

331*.Incluzia dentara se intalneste cel mai frecvent la nivelul:

a. caninului;

b. incisivului lateral;

c. premolarului unu;

d. premolarului doi;

e. molarului trei.

R a                                                      pag.74

332*.Dupa Bass incluzia vestibulara de canin reprezinta:

a. 3%;

b. 0,5%;

c. 1-2%;

d. 2-3%;

e. 0,5-1%.

R c                                                       pag.75

333*.Conform clasificarii clinico-antropologice a lui Firu incluzia dentara face parte din grupa:

a. anomaliilor dento-alveolare;

b. anomaliilor dentare izolate;

c. anomaliilor monocauzale;

d. dizarmoniilor dentare de grup;

e. anomaliilor de clasa I.

R b                                                      pag.75

334*.Factori loco-regionali implicati in producerea incluziei dentare sunt:

a. micsorarea spatiului necesar eruptiei;

b. anodontia dintelui permanent corespunzator;

c. eruptia precoce a molarului unu permanent;

d. disostoza cleido-craniana;

e. despicatura labio-maxilo-palatina.

R a                                                      pag.75

335*.Incluzia dentara este considerata de severitate medie daca distanta pana la planul de ocluzie este:

a. 12-13mm;

b. 13-16mm;

c. 14-16mm;

d. 12-15mm;

e. 12-16mm.

R d                                                      pag.80

336*.Unghiul pe care axul caninului il face cu linia mediana in gradul 1 de severitate este:

a. 0s-10s;

b. 5s-10s;

c. 5s-15s;

d. 0s-15s;

e. 10s-15s.

R d                                                      pag.81

337*.Semnul Quintero se traduce prin:

a. pozitia palatinala a coroanei incisivului central superior;

b. pozitia vestibulara a coroanei incisivului central superior;

c. pozitia palatinala a coroanei incisivului lateral superior;

d. rotatia disto-vestibulara a incisivului lateral superior;

e. pozitia vestibulara a coroanei incisivului lateral superior.

R e                                                      pag.84

338*.Ancorarea peritisulara a unui dinte inclus presupune:

a. ligaturarea dintelui in jurul coletului sau;

b. realizarea unei cavitati de retentie pe una dintre fetele aproximale ale dintelui;

c. saparea unui tunel transcoronar;

d. realizarea unei cavitati de retentie pe fata palatinala a dintelui;

e. realizarea unui sacrificiu mare de substanta dura dentara.

R a                                                      pag.92

339*.Tractionarea si aducerea dintelui pe arcada incepe la:

a. 8-10 zile de la interventie;

b. 6-8 zile de la interventie;

c. 8-15 zile de la interventie;

d. 10-15 zile de la interventie;

e. 15-20 zile de la interventie.

R c                                                       pag.94

340*.Directia axului dintelui inclus favorabila tratamentului conservator este:

a. directia orizontala;

b. directia verticala;

c. directia oblica;

d. directia vestibulara;

e. incluzia in retroversie.

R b                                                      pag.83

341.Sub aspect semantic incluzia dentara mai este cunoscuta si sub denumirea de:

a. retentie primara;

b. retentie secundara;

c. retentie totala;

d. dinti retentionati;

e. dinti inclavati.

R a,c,d pag.74

342.Din punct de vedere al frecventei incluzia de canin este:

a. mai frecventa la mandibula;

b. mai frecventa la maxilar;

c. mai frecventa la sexul masculin;

d. mai frecventa la sexul feminin;

e. mai frecventa in pozitie orala.

R b,d,e pag.74-75

343.In etiologia incluziei deficitul de spatiu poate fi cauzat de:

a. macrodontia relativa sau absoluta;

b. dezvoltarea insuficienta a maxilarelor;

c. meziopozitia generalizata;

d. un fren anormal sau cicatriceal;

e. osteoscleroza si fibromatoza gingivala.

R a,b,c pag.76-77

344. In etiologia incluziei obstacole in calea eruptiei dintelui pot fi:

a. axul de eruptie modificat in sens sagital sau transversal;

b. macrodontia absoluta sau relativa;

c. persistenta dintilor temporari peste termenul lor de eliminare;

d. existenta unor formatiuni tumorale;

e. existenta dintilor supranumerari.

R c,d,e pag. 78

345.Factorii determinanti ai incluziei dentare sunt:

a. formarea mult prea profunda a mugurelui dentar;

b. defectele membranei parodontale;

c. traumatismele;

d. particularitatile de conformare anatomica ale dintelui (angulare coronara,radiculara);

e. pierderea potentialului eruptiv al dintelui.

R a,d,e pag 79

346.Factorii generali ce determina incluzia dentara sunt:

a. disfunctiile endocrine;

b. avitaminozele (in special avitaminoza D);

c. tulburarile neuropsihice;

d. cicatricile post palatorafie in despicaturi;

e. cauze toxice.

R a,b,c,e                                            pag. 80

347.Din punct de vedere evolutiv incluzia dentara poate fi:

a. totala sau completa-dintele inclus este in intregime intraosos;

b. totala sau completa-dintele inclus este separat de cavitatea orala prin fibromucoasa;

c. partiala sau incompleta-dintele inclus nu este inconjurat in totalitate de os;

d. partiala sau incompleta-dintele inclus este separat de cavitatea orala prin fibromucoasa;

e. partiala sau incompleta-dintele inclus este in intregime intraosos.

R a,c,d pag. 80

348.La examenul clinic tulburarile care pot sugera prezenta unui dinte inclus sunt:

a. lipsa de pe arcada a dintelui temporar;

b. existenta unui spatiu edentat;

c. mucoasa sensibila la palpare;

d. durere cu caracter nevralgiform;

e. prezenta unor fistule cronice.

R b,d,e pag. 84

349.Obiectivele de tratament in incluzia dentara sunt:

a. obtinerea spatiului necesar evolutiei dintelui inclus;

b. descoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui inclus;

c. extractia dintelui inclus;

d. tractionarea si alinierea dintelui pe arcada;

e. extractia dintelui inclus si transplantarea sa.

R a,b,d pag. 90-91

350.Ancorarea intratisulara a unui dinte inclus presupune:

a. realizarea unei cavitati retentive in coroana dintelui;

b. cimentarea unui carlig;

c. sacrificiu de substanta osoasa si dentara mare;

d. sacrificiu de substanta osoasa si dentara redus;

e. tractiunea se aplica la extremitatea dintelui.

R a,b,d,e                                            pag. 92

351.Ancorarea transtisulara a unui dinte inclus prezinta urmatoarele caracteristici:

a. este sigura;

b. poate determina lezarea pulpei dentare;

c. necesita sacrificiu mare de substanta dentara;

d. nu necesita sacrificiu de substanta dentara;

e. nu poate determina fracturi ale marginii incizale.

R a,b,c pag. 91-92

352.Ancorarea dintelui inclus prin colare:

a. presupune o hemostaza foarte buna;

b. presupune aplicarea unui bracket sau buton pe coroana dintelui inclus;

c. presupune aplicarea unei ligaturi in jurul coletului dintelui inclus;

d. nu necesita hemostaza;

e. presupune realizarea unei cavitati retentive si cimentarea unui carlig.

R a,b                                                   pag. 93

353.Radiografia retroalveolara poate preciza in cazul incluziilor dentare:

a. pozitia vestibulara sau orala a dintelui inclus;

b. pozitia dintelui inclus in grosimea maxilarelor;

c. aspectul morfologiei coronare a dintelui inclus;

d. prezenta complicatiilor nervoase;

e. relatia dintelui inclus cu dintii vecini.

R b,c,e pag. 85

354.Pentru a preciza pozitia vestibulara sau orala a dintelui inclus se folosesc:

a. radiografia retroalveolara;

b. radiografia excentrica;

c. ortopantomograma;

d. teleradiografia;

e. radiografia cu film muscat.

R b,e                                                   pag. 85

355.Teleradiografia reprezinta un examen radiologic care:

a. ofera o imagine marita si deformata a elementelor aparatului dento-maxilar;

b. ofera o imagine reala a elementelor aparatului dento-maxilar;

c. permite aprecierea directiei de crestere a elementelor aparatului dento-maxilar;

d. permite aprecierea eficientei metodelor terapeutice;

e. nu permite aprecierea cresterii si dezvoltarii in raport cu varsta si sexul.

R a,c,d pag. 87

356.Metodele coservatoare de obtinere ale spatiului necesar alinierii dintelui inclus presupun:

a. folosirea aparatelor ortodontice;

b. extractia unui dinte vecin;

c. marirea perimetrului arcadei;

d. distalizarea zonelor laterale in cazul meziopozitiei generalizate;

e. extractia dintelui inclus.

R a,c,d pag. 90

357.Tractionarea si alinierea dintelui inclus pe arcada:

a. incepe la 8-10 zile de la interventia chirurgicala;

b. incepe la 8-15 zile de la interventia chirurgicala;

c. se realizeaza cu forte moderate;

d. se realizeaza cu forte mari;

e. formarea tesutului hialin stimuleaza eruptia dintelui inclus.

R b,c                                                   pag. 94

358.Ancorarea dintelui inclus prezinta urmatoarele caracteristici:

a. este o etapa obligatorie in tratamentul incluziei dentare;

b. nu este o etapa obligatorie in tratamentul incluziei dentare;

c. se poate realiza peritisular;

d. ancorarea transtisulara este cea mai frecvent folosita;

e. se poate realiza intratisular.

R b,c,e pag. 92

359.Dintii inclusi pot evolua spontan (fara ancorare) catre linia arcadei in cazul in care:

a. sunt in incluzie joasa sau medie;

b. sunt in incluzie inalta;

c. sunt inclusi in pozitie verticala;

d. sunt inclusi in pozitie orizontala;

e. sunt dinti inclusi cu morfologie normala.

R a,c,e pag. 92

360.Descoperirea chirurgicala a dintelui inclus presupune:

a. decapusonarea larga in incluziile submucoase;

b. interventii chirurgicale ample in incluzii submucoase;

c. decapusonare larga in incluziile intraosoase;

d. interventii chirurgicale ample in incluziile intraosoase;

e. sacrificiu osos cat mai redus.

R a,d,e pag 91

361*.Reincluzia dentara este incadrata de scoala franceza in grupa:

a. anomaliilor monocauzale;

b. anomaliilor de clasa I;

c. anomaliilor dento-alveolare;

d. anomaliilor dentare izolate;

e. anomaliilor de clasa a II-a.

R d                                                      pag.107

362*.Reincluzia precoce se instaleaza:

a. cu 1-2 ani inainte de permutarea dentara;

b. cu 2-3 ani inainte de permutarea dentara;

c. cu 4-5 ani inainte de permutarea dentara;

d. cu 2-4 ani inainte de permutarea dentara;

e. cu 3-5 ani inainte de permutarea dentara.

R c                                                       pag.108

363*.Dintele cel mai afectat de reincluzie este:

a. molarul doi inferior permanent;

b. molarul doi inferior temporar;

c. molarul unu inferior temporar;

d. molarul doi superior temporar;

e. molarul unu superior permanent.

R b                                                      pag.108

364*.In dentitia permanenta reincluzia este mai frecventa pentru:

a. molarul unu inferior;

b. molarul unu superior;

c. premolarul unu inferior;

d. premolarul unu superior;

e. molarul doi superior.

R a                                                      pag.109

365*.Semnul premolar al lui Galippe presupune:

a. supuratia si rotatia premolarului la 45s;

b. supuratia si rotatia premolarului la 180s;

c. rotatia premolarului la 90s;

d. supuratia si rotatia premolarului la 90s;

e. rotatia premolarului la 180s.

R d                                                      pag.117

366*.Radiologic constituie semn de reincluzie situatia in care:

a. molarul temporar si succesionalul sau sunt situati unul langa celalalt;

b. molarul temporar si succesionalul sau sunt situati unul deasupra celuilalt;

c. molarul temporar este situat intraosos si succesionalul este erupt;

d. toate afirmatiile sunt adevarate;

e. toate afirmatiile sunt false.

R b                                                      pag.116

367*.Atitudinea terapeutica fata de reincluzia molarului doi temporar care prezinta succesional este:

a. expectativa;

b. extractia si replantarea precoce;

c. extractia imediata;

d. luxarea dintelui anchilozat;

e. reconstituirea contactelor aproximale.

R c                                                       pag.118

368*.In reincluzia tardiva a molarului doi temporar cu anodontia succesionalului se recomanda:

a. expectativa;

b. extractia precoce a dintelui reinclus;

c. luxarea dintelui reinclus;

d. refacerea contactelor aproximale si ocluzale;

e. extractia si replantarea dintelui reinclus.

R d                                                      pag.119

369*.In reincluzia precoce a dintelui permanent se recomanda:

a. luxarea dintelui;

b. extractia si replantarea precoce a dintelui;

c. expectativa;

d. refacerea contactelor aproximale si ocluzale;

e. extractia dintelui reinclus si mentinerea spatiului edentat.

R a                                                      pag 119

370*.In etiopatogenia reincluziei dentare teoria tulburarilor proceselor evolutive dentare:

a. isi are sustinerea in realitatea clinica;

b. a fost sustinuta de Vilain, Izard si Dorian;

c. explica mai usor reincluzia dintilor temporari fara succesionali;

d. explica mai usor reincluzia dintilor temporari cu succesionali;

e. este cea mai veche teorie.

R c                                                       pag.113

371.Reincluzia dentara este cunoscuta si sub denumirea de:

a. retentie dentara primara;

b. retentie dentara secundara;

c. anchiloza dentara;

d. retentie totala;

e. dinte inclestat.

R b,c,e pag.107

372.Reincluzia dentara prezinta urmatoarele caracteristici:

a. este un proces lent;

b. este un proces rapid;

c. poate fi totala sau partiala;

d. poate fi precoce sau tardiva;

e. este un proces progresiv.

R a,c,d,e                                            pag 107

373.Din punct de vedere al frecventei reincluzia dentara:

a. este predominanta in dentitia permanenta;

b. este predominanta in dentitia temporara;

c. este mai frecventa la molarul doi inferior;

d. este mai frecventa la molarul doi superior;

e. este mai frecventa la molarul unu temporar.

R b,c                                                   pag.108

374.Din punct de vedere al frecventei reincluzia dentara prezinta urmatoarele caracteristici:

a. in dentitia temporara este mai frecventa la mandibula;

b. in dentitia temporara este mai frecventa la maxilar;

c. in dentitia permanenta este mai frecventa la maxilar;

d. in dentitia permanenta este mai frecventa la mandibula;

e. sexul feminin este mai afectat comparativ cu sexul masculin.

R a,c,e pag.109-110

375.Reincluzia partiala este caracterizata prin:

a. existenta unui orificiu in mucoasa la nivelul creastei alveolare;

b. vizibilitatea unei parti din coroana dentara;

c. egresiunea dintilor antagonisti;

d. infrapozitia dintelui reinclus;

e. absenta dintelui de pe arcada fara ca acesta sa fi fost extras.

R b,c,d pag.113-114

376.La percutie cu un instrument bont tonul dat de dintele reinclus este:

a. mai vibrant;

b. mai infundat;

c. mai mat;

d. mai intens;

e. mai sonor.

R a,d,e pag.114

377.In reincluzia partiala examenul radiologic ofera date despre:

a. prezenta anchilozei osteo-dentare;

b. prezenta sau absenta dintelui succesional;

c. relatia dintelui reinclus cu dintele succesional;

d. prezenta complicatiilor vasculare;

e. rizaliza dintelui temporar reinclus.

R a,b,c,e                                            pag.115

378.Reincluzia totala se caracterizeaza prin:

a. prezenta dintelui in infrapozitie;

b. o parte din coroana dintelui este vizibila;

c. absenta dintelui de pe arcada fara ca acesta sa fi fost extras;

d. prezenta unui orificiu la nivelul crestei alveolare;

e. prezenta unei denivelari la nivelul crestei alveolare.

R c,d,e pag.115

379.Diagnosticul diferential al reincluziei partiale se face cu:

a. oprirea in eruptie a dintelui;

b. incluzia dentara;

c. reincluzia totala;

d. intruzia posttraumatica partiala;

e. extractia.

R a,d                                                   pag.116

380.Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:

a. incluzia dentara;

b. anodontia;

c. reincluzia partiala;

d. extractia;

e. oprirea in eruptie a dintelui.

R a,b,d pag.116-117

381.Diagnosticul de certitudine al reincluziei totale se pune pe baza:

a. datelor obtinute din anamneza;

b. prezentei leziunilor carioase tipice;

c. existentei unor obturatii pe dintele reinclus;

d. absentei dintelui de pe arcada;

e. prezentei egresiunii dintilor antagonisti.

R a,b,c pag.116

382.Consecintele reincluziei dentare sunt:

a. denivelarea planului de ocluzie;

b. aparitia unor forte normale la nivelul dintilor inclinati;

c. tulburari de ocluzie;

d. incluzia succesionalului permanent;

e. hiperestezie si hipersensibilitate dentinara.

R a,c,d,e                                            pag.117

383.Atitudinea terapeutica in reincluzia dentara depinde de:

a. tipul dintelui afectat;

b. gradul reincluziei;

c. ritmul evolutiei reincluziei;

d. consecintele asupra partilor moi;

e. momentul aparitiei.

R a,b,c,e                                            pag.118

384.In reincluzia precoce a molarului doi temporar cu anodontia succesionalului se recomanda:

a. expectativa;

b. extractia precoce a molarului doi temporar;

c. luxarea molarului doi temporar;

d. accelerarea mezio-translatarii molarului unu permanent;

e. refacerea morfofuntionala a coroanei molarului doi temporar.

R b,d                        pag.119

385.In etiopatogenia reincluziei dentare teoria mecanica:

a. este cea mai veche;

b. este cea mai recenta;

c. considera reincluzia consecinta lucrului mecanic dezvoltat de eruptia molarului unu permanent;

d. considera reincluzia consecinta fuziunii stranse intre osul alveolar si cementul radicular;

e. a fost sustinuta de scoala anglo-saxona de specialitate.

R a,c                                                   pag.110

386.Teoriile etiopatogenice propuse pentru reincluzia dentara sunt:

a. teoria mecanica;

b. teoria reductiei terminale;

c. teoria anchilozei osteodentare;

d. teoria proterogenetica;

e. teoria tulburarii metabolismului local.

R a,c,e pag.110

387.In etiopatogenia reincluziei dentare teoria anchilozei osteodentare:

a. sustine ca reincluzia este consecinta disparitiei membranei parodontale inaintea rizalizei;

b. sustine ca reincluzia este consecinta legaturii stranse de tip anchilotic intre osul alveolar si cement;

c. este sustinuta de existenta unei denivelari la nivelul procesului alveolar;

d. explica mai degraba incluziile dentare;

e. este pusa in legatura cu tulburarile de crestere si dezvoltare ce apar in cursul eruptiei.

R b,d,e pag.111-112

388.In tratamentul reincluziei tardive a dintilor permanenti:

a. se poate reface morfofunctional coroana dintelui;

b. se poate adopta o atitudine de expectativa;

c. se poate practica luxarea dintelui reinclus;

d. se poate practica extractia;

e. nu se practica extractia.

R a,d                                                   pag.119

389.Extractia ca metoda de tratament a reincluziei este aplicabila in urmatoarele situatii clinice:

a. reincluzia molarului doi temporar ce are succesional;

b. reincluzia tardiva a molarului doi temporar cu anodontia succesionalului;

c. reincluzia precoce a molarului doi temporat cu anodontia succesionalului;

d. reincluzia precoce a dintelui permanent;

e. reincluzia tardiva a dintelui permanent daca procesul continua.

R a,c,e pag.118-119

390.Refacerea morfofunctionala a coroanei dintelui reinclus ca metoda de tratament a reincluziei se poate aplica in:

a. reincluzia dintelui temporar cu prezenta succesionalului;

b. reincluzia tardiva a dintelui temporar cu anodontia succesionalului;

c. reincluzia precoce a dintelui temporar cu anodontia succesionalului;

d. reincluzia tardiva a dintelui permanent;

e. reincluzia precoce a dintelui permanent.

R b,d                                                  pag.119

391*.Dupa scoala germana ectopia dentara face parte din categoria:

a. anomaliilor de eruptie;

b. anomaliilor de pozitie;

c. anomaliilor monocauzale;

d. anomaliilor dentare izolate;

e. anomaliilor dento-alveolare.

R c        pag 121

392*.Dintele care erupe cel mai frecvent ectopic este:

a. molarul trei superior;

b. caninul superior;

c. incisivul lateral superior;

d. caninul inferior;

e. premolarul doi inferior:

R b                                                      pag 121

393*.Cauza cea mai frecventa a aparitiei ectopiei dentare este:

a. prezenta dintilor supranumerari inclusi;

b. prezenta unei fibromucoase dure;

c. persistenta pe arcada a dintelui temporar fara rizaliza;

d. reducerea sau absenta spatiului necesar eruptiei si alinierii dentare;

e. existenta unui capac osos dens.

R d                                                      pag 123

394*.In ectopia de canin precizati care dintre urmatoarele determinari teleradiografice este utila pentru stabilirea existentei unei meziopozitii generalizate bilaterale:

a. masurarea unghiului SNA;

b. masurarea unghiului ANB;

c. determinarea lungimii ramurii ascendente mandibulare;

d. aprecierea pozitiei molarului de 6ani inferior fata de axa Y;

e. aprecierea pozitiei molarului de 6ani superior fata de axa Y.

R d                                                      pag 124

395*.Dupa ectopia de canin superior dintele care erupe cel mai frecvent ectopic este:

a. premolarul unu inferior;

b. premolarul doi inferior;

c. premolarul doi superior;

d. molarul trei superior;

e. incisivul lateral superior.

R b                                                      pag 121

396*.Ectopia de canin superior reprezinta din totalul ectopiilor:

a. 2/3;

b. 1/3;

c. 1/2;

d. 1/4;

e. 2/5.

R a                                                      pag 122

397*.Ectopia de canin se intalneste intr-un procent de:

a. 10%;

b. 15,3%;

c. 33%;

d. 20,4%;

e. 12,4%.

R e                                                      pag 122

398*.Principalul inconvenient fizionomic in ectopia palatinala de canin este:

a. blocajul ocluzo-articular;

b. modificarea conturului labial;

c. ulceratiile de la nivelul mucoasei linguale;

d. aspectul de edentatie;

e. fatetele de abraziune de pe canini.

R d                                                      pag 125

399*.Dupa Kiellgren, Houston si Tulley etapa a II-a a extractiei dirijate consta in:

a. extractia molarului unu temporar;

b. extractia incisivului lateral temporar;

c. extractia premolarului unu;

d. extractia premolarului doi;

e. extractia caninului temporar.

R a                                                      pag 128

400*.Extractia dirijata sau de pilotaj reprezinta in tratamentul ectopiei de canin:

a. o metoda de tratament cu caracter preventiv;

b. o metoda de tratament cu caracter curativ;

c. o etapa in cadrul tratamentului unei ectopii depistate tardiv;

d. o metoda ortodontica conservativa;

e. o solutie terapeutica pentru asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare favorabile.

R a                                                      pag 127

401.Din punctul de vedere al frecventei aparitiei, ectopia de canin prezinta urmatoarele particularitati:

a. mai frecventa este ectopia de canin superior;

b. mai frecventa este ectopia de canin inferior;

c. reprezinta 1/3 din totalul ectopiilor;

d. mai frecventa este ectopia vestibulara;

e. mai frecventa este ectopia palatinala.

R a,d                                                   pag 121-122

402.Micsorarea spatiului pentru eruptia si alinierea dintilor pe arcada se datoreaza:

a. unor factori genetici;

b. unor factori functionali;

c. prezentei dintilor supranumerari inclusi;

d. unor iatrogenii;

e. traumatismelor si interventiilor chirurgicale pe maxilare.

R a,b,d pag 123

403.Principalele obstacole in calea eruptiei dentare care pot conduce la ectopii sunt:

a. macrodontia relativa;

b. persistenta pe arcada a dintelui temporar fara rizaliza;

c. prezenta dintilor supranumerari inclusi;

d. prezenta unei fibromucoase dure;

e. meziopozitia generalizata.

R b,c,d pag 122

404.Principalele cauze care pot conduce la reducerea spatiului pentru eruptia si alinierea dintilor pe arcada sunt:

a. macrodontia absoluta;

b. endalveoliile;

c. persistenta pe arcada a dintelui temporar fara rizaliza;

d. meziopozitia generalizata;

e. retrognatiile.

R a,b,d,e                                            pag 123

405.Pentru a aprecia o meziopozitie generalizata bilaterala sunt necesare urmatoarele investigatii:

a. examenul facial;

b. masurarea lungimii arcadei;

c. perimetria;

d. radiografia retroalveolara;

e. teleradiografia de profil.

R b,e                                                   pag 124

406.Meziopozitia generalizata apare ca urmare a:

a. persistentei caninului temporar pe arcada;

b. extractiilor precoce ale dintilor temporari in regiunea frontala;

c. extractiilor precoce ale dintilor temporari din zona de sprijin Korkhaus;

d. netratarea leziunilor odontale ale dintilor temporari din zona de sprijin Korkhaus;

e. dezvoltarii insuficiente a maxilarului in plan sagital.

R c,d                                                   pag 123

407.Modificarile fizionomice in ectopia de canin sunt:

a. deformarea conturului labial;

b. scurtarea arcadei dentare;

c. intreruperea continuitatii normale a arcadei;

d. in cazul ectopiei palatinale aspectul de edentatie;

e. vizibilitatea dintilor malpozitionati in vorbire.

R a,d,e pag 125

408.In ectopia dentara putem intalni ca manifestari clinice:

a. ulceratii traumatice ale mucoasei vestibulare;

b. infundare la nivelul procesului alveolar al dintelui ectopic;

c. angrenaj invers;

d. deformarea conturului labial;

e. semne ale suferintei la nivelul articulatiei temporo-mandibulare.

R a,c,d,e                                            pag 125-126

409.Consecintele intreruperii continuitatii arcadei dentare in ectopia de canin sunt:

a. blocajul ocluzo-articular;

b. transmiterea nefiziologica a fortelor orizontale;

c. transmiterea nefiziologica a fortelor verticale;

d. aparitia de forte excentrice la nivelul caninului;

e. abraziuni atipice.

R b,d,e pag 125-126

410.Examenul arcadelor alveolo-dentare in ectopia de canin poate evidentia:

a. modificarea formei arcadei;

b. aspectul de edentatie;

c. asimetria arcadei;

d. leziuni ulcerative pe mucoasa jugala;

e. modificari de pozitie ale caninului in cele trei planuri spatiale.

R a,c,e                                                pag 125

411.Principalele complicatii pe care le poate determina caninul ectopic la nivelul dintilor invecinati, vizibile radiologic, sunt:

a. rizaliza patologica;

b. modificarea axului radicular;

c. angrenajul invers;

d. modificari de forma ale radacinii;

e. fatetele de abraziune de pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor aflati in angrenaj invers.

R a,b,d pag 126

412.Examenul radiologic in ectopia de canin poate fi util deoarece:

a. evidentiaza structura osului si aspectul fibromucoasei;

b. precizeaza pozitia vestibulara sau orala a dintelui ectopic;

c. precizeaza existenta unor formatiuni supranumerare deviante pentru eruptia dintelui permanent;

d. evidentiaza relatia existenta intre molarul de 6 ani si baza craniului;

e. evidentiaza existenta unor complicatii la nivelul dintilor invecinati.

R a,c,d,e                                            pag 126-127

413.In ectopia de canin ortopantomograma ofera date despre:

a. relatia existenta intre molarul de 6 ani si baza craniului;

b. raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dintilor vecini;

c. existenta sau nu a molarilor de minte pe arcada cu ectopia;

d. prognosticul de crestere;

e. evidentiaza existenta unor complicatii la nivelul dintilor invecinati:

R b,c,e                                                pag 126

414.Depistarea radiologica a existentei sau nu a molarilor de minte in situatia in care pacientul prezinta ectopie de canin este importanta deoarece:

a. prezenta lor poate amplifica lipsa de spatiu;

b. prezenta lor este importanta daca pacientul a pierdut prin leziuni odontale molarul unu sau doi permanent;

c. prezenta lor constituie un factor de recidiva;

d. eruptia molarului trei poate determina o inaltare tardiva a ocluziei;

e. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte.

R a,c                                                   pag 126

415.Tratamentul preventiv in ectopia de canin trebuie sa vizeze:

a. depistarea si inlaturarea obstacolelor existente in calea eruptiei dentare;

b. tratamentul cariilor dintilor temporari din zona de sprijin Korkhaus;

c. expansiunea sagitala;

d. extractia dirijata sau de pilotaj;

e. asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare cat mai favorabile.

R a,b,d       pag127

416.Urmatoarele afirmatii cu privire la extractia dirijata sau de pilotaj, dupa Hotz, sunt adevarate:

a. este o metoda de tratament cu caracter preventiv;

b. este o metoda de tratament cu caracter curativ;

c. se desfasoara in trei etape;

d. urmareste reducerea fiecarei hemiarcade cu cate un premolar unu;

e. se desfasoara pe parcursul a 4-6ani.

R a,d,e pag 127

417.Extractiile dirijate sau de pilotaj se caracterizeaza prin:

a. presupun o evaluare riguroasa a contextului general buco-dentar;

b. reprezinta o metoda de tratament conservator;

c. necesita urmarirea atenta a cazurilor chiar si dupa terminarea alinierii dentare;

d. extractiile se desfasoara pe parcursul a 4-6 ani;

e. reprezinta o metoda de tratament cu caracter curativ.

R a,b,d pag127-128

418.Obiectivele tratamentului curativ in tratamentul ectopiei dentare sunt:

a. obtinerea spatiului necesar alinierii prin expansiune transversala;

b. obtinerea spatiului necesar alinierii prin expansiune sagitala;

c. indepartarea obstacolelor existente in calea eruptiei dentare;

d. extractia caninului ectopic;

e. ancorarea si tractionarea dintelui ectopic pe arcada.

R a,b,c                                                pag 128-129

419.Extractia unui dinte permanent, in scopul obtinerii spatiului necesar alinierii unui canin ectopic, se face tinand cont de urmatoarele reguli:

a. se prefera intotdeauna un dinte compromis odontal, chiar daca acesta este la distanta de dintele ectopic;

b. se extrage caninul ectopic pentru a scurta durata de tratament;

c. se urmareste obtinerea unor rapoarte ocluzo-articulare cat mai favorabile;

d. dintele cel mai vizat pentru extractie este premolarul doi;

e. trebuie sa se tina cont de anomaliile asociate.

R a, c,e pag 130

420.Tratamentul curativ in ectopia de canin prezinta unele particularitati in functie de:

a. varsta pacientului;

b. tipul de obstacol existent in calea eruptiei dentare;

c. forma clinica a nomaliei;

d. marimea deficitului de spatiu;

e. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte.

R a,c,d                                                pag 128-129

421*.Precizati care dintre urmatorii factori conduce la o diastema adevarata:

a. meziodensul;

b. dezvoltarea exagerata a frenului buzei superioare;

c. microdontia absoluta;

d. macroglosia;

e.obiceiurile vicioase de interpozitie heterotropa intre dinti.

R b                                                      pag133

422*.Dupa Dewey o diastema cu laturi paralele este generata de :

a. anodontia incisivului lateral;

b.un sept fibros interincisiv;

c. un fren lat;

d. un fren lat cu insertie joasa;

e. un fren lat cu insertie inalta.

R c                                                       pag 134

423*.Dupa Dewey o diastema cu aspect divergent este generata de:

a. meziodens;

b. un fren lat cu insertie joasa;

c. un fren lat cu insertie inalta;

d. microdontie;

e. un sept fibros interincisiv.

R b                                                      pag135

424*.Dupa Dewey o diastema cu aspect convergent este generata de:

a. anodontia incisivului lateral;

b. un fren lat cu insertie joasa;

c. un fren lat cu insertie inalta;

d. microdontie;

e. un sept fibros interincisiv.

R c                                                       pag 135

425*.In cazul diastemei, prezenta unui sept fibros median ca o continuare a fibromucoasei abundente la nivelul osului profund, apare radiologic sub forma:

a. imagine de fasii radioopace paralele;

b. imagine de fasii radiotransparente paralele;

c. banda radioopaca continua;

d. banda radiotransparenta continua;

e. nu prezinta o imagine radiologica caracteristica.

R b                                                      pag135

426*.Algoritmul de corectie, aplicat de Diaconescu si Sava, pentru calcularea dimensiunii mezio-distale a unei diasteme in cazul asocierii unei prodentii de 10-15̊  a grupului incisiv este:

a.se scad 0,5 mm din valoarea initiala a diastemei;

b.se scade 1 mm din valoarea initiala a diastemei;

c.se scad 1,5 mm din valoarea initiala a diastemei;

d.se scad 2 mm din valoarea initiala a diastemei;

e.se scad 2,5 mm din valoarea initiala a diastemei.

R c pag 136

427*.Algoritmul de corectie, aplicat de Diaconescu si Sava, pentru calcularea dimensiunii mezio-distale a unei diasteme in cazul asocierii unei rotatii de peste 45̊  a incisivilor este:

a. se scad 0,5 mm din valoarea initiala a diastemei;

b. se scade 1 mm din valoarea initiala a diastemei;

c. se scad 1,5 mm din valoarea initiala a diastemei;

d. se scad 2 mm din valoarea initiala a diastemei;

e. se scad 2,5 mm din valoarea initiala a diastemei.

R d                                                      pag 137

428*.Diastema tranzitorie reprezinta:

a. spatiul aparut ca urmare a actiunii unor factori disfunctionali:

b. spatiul aparut la 4-5ani ca urmare a dezvoltarii arcadelor dentare;

c. spatiul aparut odata cu eruptia incisivilor centrali superiori, care dispare dupa eruptia incisivilor laterali sau caninilor;

d. spatiul aparut datorita prezentei unei fibromucoase interincisive abundente;

e. spatiul aparut ca urmare a presiunii exercitate de un canin inclus in pozitie orizontala asupra apexurilor incisivilor centrali.

R c                                                       pag 137

429*.Diastema fiziologica reprezinta:

a. spatiul aparut odata cu eruptia incisivilor centrali superiori, care dispare dupa eruptia incisivilor laterali sau caninilor;

b.spatiul care apare in dentitia temporara incepand cu varsta de 4-5ani, reflectand o dezvoltare armonioasa a arcadelor dentare;

c. spatiul aparut ca urmare a presiunii exercitate de un canin inclus in pozitie orizontala asupra apexurilor incisivilor centrali;

d. spatiul aparut datorita prezentei unei fibromucoase interincisive abundente;

e. spatiul aparut datorita unui fren hiperdezvoltat al buzei superioare.

R b                                                      pag 137

430*.Pentru a preveni recidiva dupa inchiderea unei diasteme, se poate aplica o ligatura in "8" pentru un interval de:

a. 2-3 saptamani;

b. 4-5 saptamani;

c. 6-8 saptamani;

d. o luna;

e. 60 de zile.

R c                                                       pag 142

431.Dupa Kalvelis formele clinice de diastema pot fi:

a. diastema primara;

b. diastema fiziologica;

c. diastema secundara;

d. diastema tranzitorie de eruptie;

e. diastema patologica.

R a,c                                                   pag133

432.Dupa Sava formele clinice de diastema pot fi:

a. diastema primara;

b. diastema fiziologica;

c. diastema adevarata simpla;

d. diastema adevarata asociata;

e. diastema falsa.

R c,d,e                                                pag 134

433.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii despre diastema sunt adevarate:

a. este o anomalie de pozitie;

b. este o anomalie de eruptie;

c. poate fi cauzata de microdontie;

d. este mai frecventa la arcada superioara;

e. poate apare la 4-5ani odata cu dezvoltarea arcadelor dentare;

R a,b,d pag 133

434.Dupa Kalvelis o diastema falsa poate fi cauzata de:

a. anodontia incisivului lateral;

b. dezvoltarea exagerata a frenului buzei superioare;

c. sept fibros interincisiv;

d. meziodens;

e. migrari dentare in bolile parodontale.

R a,d                                                   pag 133

435.In etiologia diastemei vera regasim:

a. anodontia de incisiv lateral,

b. un fren al buzei superioare dezvoltat exagerat;

c. un fren al buzei superioare cu insertie joasa;

d. o transmitere ereditara de tip recesiv;

e. o transmitere autozomal dominanta.

R b,c,d pag 134-135

436.Dintre formele clinice de anomalii dentare de numar diastema poate fi generata de:

a. anodontia de incisiv central inferior;

b. meziodens;

c. dinti supranumerari postpermanenti;

d. dinti supranumerari suplimentari;

e. anodontia de incisiv lateral superior.

R a,b,e pag 135-136

437.Algoritmul de corectie, aplicat de Diaconescu si Sava, pentru calcularea dimensiunii mezio-distale a unei diasteme in cazul asocierii unei prodentii a grupului incisiv, sau a unei rotatii a incisivilor impune:

a. pentru o prodentie de 5-10̊  se scade 1 mm din valoarea initiala a diastemei;

b. pentru o rotatie cuprinsa intre 0-45̊ se scad 2 mm din valoarea initiala a diastemei;

c. pentru o prodentie de 5-10̊  se scad 2 mm din valoarea initiala a diastemei;

d. pentru o rotatie mai mare de 45̊  se scad 2 mm din valoarea initiala a diastemei;

e. pentru o prodentie mai mare de 20̊  se scad 2 mm din valoarea initiala a diastemei.

R a,d,e pag 136-137

438.Principalele tulburari produse de diastema interincisiva sunt:

a. fizionomice;

b. afectarea articulatiei temporo-mandibulare;

c. ocluzale minore;

d. fonatorii;

e. ocluzale majore.

R a,c,d                                                pag 137

439.O diastema divergenta catre planul de ocluzie poate apare cand:

a. exista un fren lat cu insertie joasa;

b. exista un fren lat cu insertie inalta;

c. interincisiv exista o fibromucoasa abundenta;

d. exista un canin inclus in pozitie relativ orizontala, presand catre mezial apexurile incisivilor centrali, respectiv catre distal coroanele acestor dinti;

e. exista un meziodens inclus.

R a,d                                                   pag 135-136

440.Examenul arcadelor dento-alveolare in cazul prezentei diastemei poate evidentia:

a. aspectul simetric sau asimetric al diastemei;

b. axele de implantare ale incisivilor;

c. existenta meziodensilor inclusi;

d. dimensiunea diastemei;

e. microdontia.

R a,b,d pag137

441.Diagnosticul diferential al diastemei adevarata se face cu:

a. diastemele fiziologice;

b. diastema tranzitorie de eruptie;

c. dezvoltarea exagerata a frenului buzei superioare;

d. insertia joasa a frenului buzei superioare;

e. dizarmonia dento-alveolara cu spatiere.

R a,b,e pag 137-140

442.Microdontia relativa se refera la situatiile clinice in care:

a. suma incisiva este mai mica de 28mm;

b. dintii sunt mici si maxilarele normal dezvoltate:

c. dintii sunt mici in raport cu aspectul facial;

d. dintii sunt normali, dar maxilarele sunt mai dezvoltate;

e. suma incisiva este mai mica decat 1/3 din diametrul bizigomatic osos.

R c,d,e                                                pag 139

443.Spatii exagerate interdentare care trebuiesc diferentiate de diastema vera pot apare si in:

a. sindromul Down;

b. hipotiroidism;

c. sindromul lui Gardner;

d. displazia oculo-mandibulo-faciala;

e. rahitism.

R a,b                                                   pag 139

444.Principalele simptome clinice care permit diferentierea spatiilor aparute prin migrari dentare in bolile parodontale de diastema vera sunt:

a. fenomenele de retractie parodontala;

b. hiperestezia si hipersensibilitatea dentinara;

c. sangerarea gingivala;

d. dimensiunea mezio-distala a diastemei;

e. mobilitatea dintilor interesati.

R a,c,e                                                pag 140

445.Principalele cauze care conduc la aparitia recidivei dupa tratamentul unei diasteme sunt:

a. inserarea foarte joasa a frenului labial;

b. asocierea diastemei cu prodentia grupului incisiv si rotatia incisivilor;

c. prezenta unei papile hipertrofiate;

d. apozitia osoasa din zonele de tractiune;

e. sutura palatina dilatata in partea frontala, cu un sept fibros la nivelul ei.

R a,c,e                                                pag 140

446.Efectele secundare care pot apare in timpul deplasarilor dentare efectuate in scopul inchiderii unei diasteme sunt:

a. rotatia;

b. incongruenta;

c. intruzia;

d. vestibularizarea;

e. palatinizarea.

R a,d,e pag 141

447.Pentru a evita miscarea de rotatie a dintelui in jurul axului sau in momentul inchiderii unei diasteme putem sa:

a. plasam punctul de aplicare al fortei pe marginea meziala a a dintelui;

b. plasam punctul de aplicare al fortei pe marginea distala  a dintelui:

c. se realizeaza puncte de aplicare a fortei atat vstibular cat si palatinal;

d. se solidarizeaza dintele cu dintii invecinati;

e. se construieste aparatul pe principiul actiunii reciproce a fortelor.

R a,c                                                   pag 142

448.Pentru a asigura deplasarea corporeala a dintilor, in scopul inchiderii unei diasteme, se poate proceda astfel:

a. se realizeaza deplasarea concepand aparatele pe principiul actiunii reciproce a fortelor;

b. se realizeaza deplasarea in doi timpi, in primul se deplaseaza mezial coroana, iar in cel de al doilea se deplaseaza mezial radacina;

c. se aplica forta activa cat mai aproape de colet;

d. se plaseaza punctul de aplicare al fortei pe marginea meziala a a dintelui;

e. se aplica forta activa pe o suprafata cat mai mare a dintelui.

R b,c,e                                                pag 142

449.Tractionarea reciproca a dintilor, in scopul inhiderii unei diasteme, prin aplicarea directa de inele de cauciuc pe dintii implicati este contraindicata deoarece:

a. pot sa alunece si sa patrunda in parodontiu;

b. pot determina rotatia dintilor;

c. pot determina mobilitatea dintilor;

d. pot conduce la inchiderea asimetrica a diastemei;

e. pot genera avulsia dintilor.

R a,c,e                                                pag 142

450.Urmatoarele afirmatii cu privire la recidiva dupa inchiderea unei diasteme sunt adevarate:

a. pentru prevenirea ei se poate folosi o ligatura in "8", din sarma moale, purtata pe un interval de 6-8 saptamani;

b. exista contentie naturala;

c. in diastema adevarata apare ca urmare a aproape absentei restructurarii tesutului conjunctiv, care se comprima, dar nu-si pierde elasticitatea;

d. la adulti poate fi necesara realizarea unei contentii artificiale permanente;

e. pentru prevenirea ei poate fi necesara o perioada indelungata de contentie.

R a,c,d,e  pag 141-142

451*.Dupa scolile franceza si romaneasca transpozitia dentara face parte din categoria:

a. anomaliilor de pozitie;

b. anomaliilor din clasa I;

c. anomaliilor monocauzale;

d. anomaliilor dentare izolate;

e. anomaliilor dento-alveolare.

R d                                                      pag 149

452*. In cazul transpozitiei dentare raportul in care sunt afectate cele doua sexe este:

a. 2/1 in favoarea sexului masculin;

b. 3/1 in favoarea sexului feminin;

c. nu exista nici o diferenta in ceea ce priveste frecventa transpozitiei intre cele doua sexe;

d. 4/5 in favoarea sexului feminin;

e. 3/2 in favoarea sexului masculin.

R d              pag 149

453*. Cel mai frecvent tip de transpozitie este intre:

a. caninul superior si incisivul lateral;

b. incisivul central superior si incisivul lateral;

c. caninul superior si premolarul unu;

d. caninul inferior si premolarul unu;

e. caninul inferior si incisivul lateral.

R c                                                       pag 149

454*.Procentul de afectare al maxilarului superior in transpozitia dentara este de:

a. 82,3%;

b. 32,4%;

c. 75,3%;

d. 17,65%;

e. 97,66%.

R e                                                      pag 149

455*.La mandibula cei doi dinti care-si schimba invariabil locul sunt:

a. incisivul central cu incisivul lateral;

b. incisivul central cu caninul;

c. caninul cu premolarul unu;

d. premolarul unu cu premolarul doi;

e. caninul cu premolarul doi.

R. c pag 149

456*.Frecventa transpozitiilor partiale este de:

a. 96.67%;

b. 82,3%;

c. 32,4%;

d. 75,3%;

e. 65,23%

R a                                                      pag 150

457*.O explicatia etiopatogenica dovedita radiologic pentru transpozitia dentara este:

a. rizaliza caninului temporar;

b. cronologia eruptiei dentare;

c. inversarea locului de formare a mugurilor intraosos;

d. inversarea radacinilor dintilor implicati;

e. inversarea coroanelor dintilor implicati.

R c                                                       pag 151

458*.Principala tulburare survenita in transpozitia completa de canin cu premolarul unu este:

a. fizionomica;

b. fonatorie;

c. ocluzala;

d. masticatorie;

e. este asimptomatica.

R c                                                       pag 151

459*. Principala tulburare survenita in transpozitia completa de canin cu incisivul lateral este:

a. fizionomica;

b. fonatorie;

c. ocluzala;

d. masticatorie;

e. este asimptomatica.

R a                                                      pag 152

460*. Procentul de aparitie unilaterala a transpozitiei este de:

a. 96,22%;

b. 88,24%;

c. 63,33%;

d. 72,78%;

e. 41,23%.

R b                                                      pag 150

461.Transpozitia dentara este o anomalie dentara care:

a. presupune inversarea locului de pe arcda a doi dinti invecinati;

b. se intalneste doar in dentitia permanenta;

c. poate afecta ambele dentitii;

d. este o anomalie frecventa;

e. dintele cel mai afectat este caninul superior:

R a,be pag 149

462.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la frecventa transpozitiilor sunt adevarate:

a. anomalia este mai frecvent unilateral;

b. anomalia este mai frecventa la mandibula;

c. anomalia este mai frecventa la sexul masculin;

d. anomalia este mai frecventa pe partea stanga;

e. caninul este dintele cel mai afectat de transpozitie.

R a,d,e pag 149-150

463.Precizati care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la transpozitie sunt reale:

a. este o anomalie dentara de pozitie;

b. este o anomalie dentara de eruptie;

c. dupa scoala germana apartine grupei anomaliilor dentare izolate;

d. este o anomalie dento-alveolara;

e. dupa scoala franceza este o anomalie monocauzala.

R a,b                                                   pag 149

464.Frecventa transpozitiilor dentare prezinta urmatoarele caracteristici:

a. este mai frecventa forma partiala;

b. este mai frecventa transpozitia radiculara decat cea coronara;

c. majoritatea transpozitiilor sunt unilaterale;

d. cel mai afectat este sexul feminin;

e. cea mai afectata este partea stanga.

R a,c,d,e                                            pag 149-150

465.Transpozitia de canin cu incisivul lateral se produce daca:

a. se pierde caninul temporar inaintea eruptiei premolarului unu;

b. se pierde caninul temporar inaintea eruptiei incisivului lateral permanent;

c. incisivului lateral permanent erupe in locul caninului temporar;

d. mugurele incisivului lateral este situat mai profund comparativ cu caninul;

e. caninul permanent erupe intre incivul lateral si central;

R b,c,e                                                pag 150

466.Transpozitia de canin cu premolarul unu se produce daca:

a. se pierde caninul temporar inaintea eruptiei premolarului unu;

b. se pierde caninul temporar inaintea eruptiei incisivului lateral permanent;

c. premolarul unu erupe in bresa lasata de pierderea precoce a caninului temporar, in virtutea tendintei de mezializare a dintilor;

d. mugurele premolarului unu este situat mai profund comparativ cu caninul;

e. caninul permanent erupe in locul molarului unu temporar.

R a,c,e                                                pag 151

467.Factorii cu rol in producerea transpozitiilor sunt:

a. profunzimea formarii mugurelui incisivului lateral intraosos;

b. profunzimea formarii mugurelui caninului intraosos;

c. pierdere precoce a caninului temporar;

d. pozitia relativa a mugurilor incisivului lateral si premolarului unu;

e. cronologia eruptiei dentare;

R b,c,e                                                pag 150

468.Factorii care pot contribui la aparitia transpozitiei de canin cu premolarul unu sunt:

a. formarea inversata a mugurilor celor doi dinti implicati;

b. situarea mai profunda a mugurelui caninului permanent comparativ cu premolarul unu;

c. situarea mai profunda a mugurelui premolarul unu comparativ cu caninului permanent;

d. eruptia caninului permanent inaintea premolarului unu;

e. pierderea precoce a caninului temporar.

R a,b,e pag 151-152

469.Factorii care pot contribui la aparitia transpozitiei de canin cu incisivul lateral sunt:

a. situarea mai profunda a mugurelui caninului permanent comparativ cu incisivul lateral;

b. formarea inversata a mugurilor celor doi dinti implicati;

c. pierderea precoce a caninului temporar;

d. situarea mai profunda a mugurelui premolarul unu comparativ cu incisivul lateral;

e. cronologia eruptiei dentare;

R a,b,c,e                                            pag 151-152

470.Tulburarile fizionomice din transpozitia completa de canin superior cu incisivul lateral sunt generate de:

a. contactul prematur al caninului superior cu incisivul lateral inferior;

b. morfologia diferita a caninului;

c. caninul este un dinte mai voluminos decat incisivul lateral;

d. blocajul ocluzo-articular;

e. plasarea liniei normale a arcadei printre cei doi dinti implicati.

R b,c                                                   pag 152

471.Transpozitia incompleta se caracterizeaza prin:

a. cei doi dinti implicati sunt situati unul in dreptul celuilalt;

b. este mai putin frecventa decat cea completa;

c. poate fi coronara sau radiculara;

d. in majoritatea cazurilor este bilaterala;

e. daca linia normala a arcadei trece printre cei doi dinti apar blocajele ocluzo-articulare.

R a,c,e                                                pag 152-153

472.In transpozitia incompleta examenul clinic evidentiaza:

a. in transpozitia incompleta cel mai frecvent un dinte se gaseste pe linia arcadei, iar celalalt este situat ectopic;

b. in transpozitia incompleta daca linia normala a arcadei trece printre cei doi dinti apar blocajele ocluzo-articulare;

c. in forma particulara de transpozitie coronara linia normala a arcadei trece printre cei doi dinti;

d. forma particulara de transpozitia radiculara nu este evidenta intraoral;

e. in forma particulara de transpozitie coronara se observa inversarea coroanelor dentare in aliniamentul arcadei.

R b,d,e pag 152-153

473.Examenul radiologic in transpozitii este necesar pentru:

a. stabilirea diagnosticului de transpozitie radiculara;

b. stabilirea diagnosticului de transpozitie coronara;

c. stabilirea raportului reciproc al apexurilor celor doi dinti implicati;

d. evidentierea complicatiilor mecanice determinate de dintii implicati asupra dintilor vecini;

e. stabilirea planului de tratament.

R a,c,e                                                pag 153-154

474.In tratamentul transpozitiei complete de canin cu incisivul lateral obiectivele terapeutice sunt:

a. dirijarea celor doi dinti implicati spre ordinea normala de pozitionare pe arcada;

b. slefuire modelanta a cuspidului caninului;

c. ameloplastia modelanta a caninului;

d. cosmetizarea prin aditie a incisivului lateral;

e. cosmetizarea prin aditie a caninului.

R b,c,d pag 153

475.In tratamentul transpozitiei complete de canin cu premolarul unu obiectivele terapeutice sunt:

a. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului;

b. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului caninului;

c. dirijarea celor doi dinti implicati spre ordinea normala de pozitionare pe arcada;

d. ameloplastia modelanta a caninului;

e. tratamentul plagii dentinare pentru desensibilizare.

R a,e                                                   pag 153-154

476.Principalele probleme pe care le ridica tratamentul transpozitiei incomplete de canin cu premolarul unu sunt:

a. realizarea morfologiei caninului ca premolar;

b. modificarile estetice majore;

c. solicitari functionale suplimentare pentru incisivul lateral;

d. dirijarea celor doi dinti implicati spre ordinea normala de pozitionare pe arcada;

e. solicitari functionale suplimentare pentru premolarul unu, obligat sa preia o parte din sarcinile si rolurile caninului.

R c,e                                                   pag 154

477.Sensului in care se vor face deplasarile dentare pentru corectarea unei transpozitii incomplete este conditionat de:

a. raportul apexurilor celor doi dinti implicati;

b. morfologia caninului;

c. distanta de deplasare - sa fie cat mai mica;

d. deplasarea celor doi dinti implicati se va face mereu catre ordinea normala de pozitionare pe arcada;

e. axul de implantare al celor doi dinti implicati.

R a,c,e                                                pag 154

478.Tratamentul transpozitiei complete de canin cu incisivul lateral poate presupune:

a. remodelarea incisivului lateral prin tehnici adezive;

b. dirijarea celor doi dinti implicati spre ordinea normala de pozitionare pe arcada;

c. slefuire modelanta a incisivului lateral;

d. cosmetizare prin aditie a incisivului central;

e. stripping.

R a,e                                                   pag 154

479.In tratamentul transpozitiilor incomplete in care este implicat caninul se recomanda:

a. dirijarea celor doi dinti implicati spre ordinea normala de pozitionare pe arcada;

b. dirijarea celor doi dinti implicati in transpozitie completa;

c. daca unul dintre dintii implicati este situat pe linia arcadei, iar celalalt ectopic, se extrage dintele ectopic;

d. cosmetizare prin aditie a caninului;

e. stripping la nivelul celor doi dinti.

R a,b                                                   pag 153-154

480.Tratamentul transpozitiilor complete de canin poate presupune:

a. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului;

b. cosmetizarea prin aditie a caninului.

c. cosmetizarea prin aditie a incisivului lateral;

d. tratamentul plagii dentinare pentru desensibilizare;

e. dirijarea celor doi dinti implicati spre ordinea normala de pozitionare pe arcada.

R a,c,d                                                pag 153-154