SUBIECTE NOTIUNI DE PROTETICA DENTARA - ANUL III

SUBIECTE NOTIUNI DE PROTETICA DENTARA - ANUL III

1.Definitia edentatiei partiale?

• Este starea fiziopatologica a arc dentare caracterizate prin pierderea a 1-13 dinti de pe arcada
• Absenta dintilor de pe arcada produce un spatiu de edentatie sau bresa dentara
• Edentatia unidentara pana la cea subtotala poate crea un nr impresionant de variante ale starii de ed. Pe arcada dentara

2. Cauzele edentatiei partiale?

• Cauze dobandite -cariadentara

-parodontopatiile

-disfunctia ocluzala

-traumatisme care provoaca fracture dentare , necesita extractia dintilor din zona frontala

-supuratiile maxilare

-tumorile benigne si maligne

• Cauze congenitale -anodontiile partiale

-dinti inclusi

• Cauze generale -tulburari gastro intestinale

-tulburari psihice,indeosebi in ed frontale dar si in cele intinse

3.Complicatiile edentatiei partiale?

• tulburarea functei masticatorii
• tulburarea fizionomiei
• tulburarea fonatiei
• manifestari dentare-modificari de pozitie a dintilor in plan orizontal si vertical secundare edentatiei
• manifestari la nivelul cr alveolare
• modificari ale dinamicii mandibulei-propulsie

-lateralitate

• manifestari musculare
• parafunctii bruxizm,presarea arcadelor,presiuni pe dinti cu limba sau buzele
• manifestari in ATM,frecaturi,deviatii la deschiderea gurii,dureri la presiuni in regiunea articulatiei cu diferite iradieri
• manifestari de comportament

4.Ce este egresiunea?

• Dintele migreaza in planverticalcatre bresa edentate cu tot cu process alveolar

5.Ce este extruzia?

• Dintele migreaza in plan vertical catre bresa edentate fara process alveolar

6.Ce este inclinarea?

• Este migrarea orizontala a dintelui la nivel coronar si catre bresa edentate

7. Ce este translatia?

• Este migrarea orizontala a dintelui atat la nivel coronar cat si radicular catre bresa edentate

8.Indicatiile protezei scheletate(situatii clinice specifice tratamentului cu proteza mobilizabila)

• edentatie termino terminala- clasa I Kennedy
• ed. de cls. aIIa Kennedy
• ed. de cls aIIIa Kennedy
• ed. de cls a IV a Kennedy
• ed. combinate
• ed. cu existenta unui nr. mic de dinti restanti
• ed. subtotale

9. Indicatiile protezei scheletate (situatie clinica care exclude tratamentul prin punte)

• ed. laterale intinse cu d. stalpi C si M de minte care desi sunt mobile au o valoare parodontala scazuta
• ed. laterale reduse fie ele si frontale cu afectare parodontala a  tuturor dintilor restanti
• ed. laterale sau frontale reduse cand sunt contraindicate slefuirile dintilor sau refuza pacientul din diferite motive,slefuirea dintilor pt realizarea  unei punti
• ed. din zona de curbura a arcadei
• ed. frontale associate cu pierderi de substanta osoasa din diferite cause
• ed. frontale unde sunt necesare artificii de montare a dintilor
• ed. care se asociaza cu comunicari buco-sinusale
• ed. care necesita o reevaluare a dimensiunii verticale de ocluzie

10. Clasificarea ed. dupa Kennedy?

• Cls. I ed. termino terminala plasata posterior de d. restanti
• Cls.II ed uniterminala limitata numai anterior
• Cls III ed.laterala limitata ant. Si post de d. restanti
• Cls IV ed. situate in zona frontala de o parte si de alta a liniei mediane

11.Clasificarea ed dupa Costa?

Aceasta foloseste urmat terminologii:

• ed. frontale cand lipsesc unii sau toti incisivii si C
• ed. laterala cand lipsesc unii d din regiunea premolara si molara,bresa fiind delimitate de ambele extremitati de dinti restanti,poate fi ed. uni sau bilaterala
• ed. terminala cand lipsesc d. din zona premol si mol,bresa fiind delimitate numai mezial de d. restanti,poate fi uni sau bilaterala
• ed. mixta cand pe arcada d. coexista 2 sau 3 forme de brese frontala,lat,terminala
• ed. extinsa cand bresa intersecteaza reg. lat. Si reg. frontala

ed. intinsa sau subtotala

12.Clasificarea ed. dupa Applegate

• cls.I Ed biterminala palsata post de d. restanti
• cls.II ed uniterminala lasata ant.
• cls. III ed. laterala care va fi tratata adjunct
• cls. IV ed. situate in zona frontala de o parte si de alta a liniei mediane
• cls. V ed. laterala cu lipsa caninului
• cls. VI ed. laterala redusa care se trateaza conjunct

13. Reguli de citire a Kennedy?

• Clasificarea procedeu extractile dentare care ar putea sa modifice clasificarea initieri
• Lipsa M de minte nu se considera ed.
• Prezenta M de minte poate modifica ed. cand acesta este d. stalp
• Lipsa M2 nu se considera ed. daca nu trebuie inlocuit sin u are antagonist
• Ed. se citeste dinspre post. spre ant.
• Cea mai post. ed. de clasa principala de ed. ,restul ed. sunt modificari sau brese suplimentare
• Fiecare clasa de ed. poate avea de la 1 pana la 4 modificari cu exceptia cls. a IVa fiind cea mai ant. Cls.

14. Importanta mod de studiu?

• precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic: utilizarea in scop didactico-pedagogic
• document medico-legal
• exp[licarea si demonstratia complicatiilor situatiilor clinice.

15. Ce cuprinde tratamentul preprotetic?

• se mai numeste tratament nespecific,se aplica dupa examinarea clinica a modelului document si radiografiilor
• cuprinde:

intervenii chirurgicale

tratament parodontal

tratament de echilibrare ocluzala

tratament orthodontic

tratament odontal

implante transfixiante

proteza partial acrilica provizorie.

16. Ce cuprinde tratamentul proprotetic?

specific urmeaza tratamentul preprotetic si urmareste prepararea CP pt ca tratamentul protetic sa poata fi aplicat

cuprinde:

1.     interventii chirurgicale asupra mucoasei,asupra osului

2.     interventii asupra dintilor stalpi,prepararea lacaselor pt pinteni

17. Lacasele pe dintii laterali.

se realizeaza pe fetele ocluzale ale M SI PM-lor in fosetele marginale,distale sau meziale

au forma aproximativ triunghiulara cu vf rotunjit apropiat de centrul dintelui cu fundul concave

cavitatea nu trebuie sa aiba muchii sau unghiuri ascutite

in plan orizontal lacasul este pregatit astfel incat pintenul face cu conectorul sau secundar un unghi drept sau ceva mai mic de 90 de grade

ca dimensiune acest lacas v-oral trebuie sa fie o 1/3 ,lungimea o ¼ din diametrul m-distal iar adancimea de 1,5mm

18. Lacasele pe dintii anteriori.

dintii anteriori sunt utilizati pt sprijinul protezei

lacasele supracingulare,trepte supacingulare care nu pot fi realizate decat pe dintii cu un cingulum bine reprezentat de ex. C

pintenii supracingulari actioneaza mai aproape de axul dintelui

se prepara o treapta cu o latime de 1 mm cu o piatra diamantata cilindrica

lacasele incizalre se pot realize pe orice dinte frontal cu conditia ca pintenul incizal sau gheruta incizala san u jeneze rapoartele functionale de ocluzie

lacasele incizal;e se prepara mai ales pe C inf intre C si IL sau intre toti frontalii cu o piatra diamantata flacara sau un disc diamantat.

19. Cand este indicate acoperirea dintilor cu microproteza?

prezenta a numeroaselor carii tratate si netratate

igiena defectuoasa intretinuta

tendinte de carii

lipsa retentivitatii naturale

dintii mobile

existenta unor microproteze vechi necorespunzatoare

abraziune marcata

realizarea unor relatii ocluzale corecte cu antagonistii

utilizarea sistemelor speciale de mentinere

solidarizarea dintilor stalpi

atitudinea fata de bresele suplimentare care complica clasa de edentatie.

20. Cum trebuie sa arate o coroana metalica in vederea aplicarii unui croset dentar ?

lacas pt pinten

convexitatea vestibulara de marime adecvata tipului de corset

planul de ghidare pe fetele proximale

fata orala plana paralela cu axa de insertie.

21. Etapele clinico-tehnice de obtinere a unei proteze partial acrilice.

examinarea pacinetului

planul de tratament

amprenta pleliminara a CP edentate partial

turnarea modelului preliminar

confectionarea lingurii individuale

amprenta functionala a CP

modelul functional

confectionarea sablonului de ocluzie necesar pt determinarea RIM

montarea modelelor in ocluzor

confectionarea machetei

proba machetei in cavitatea bucala

ambalarea machetei

obtinerea tiparului

indesarea acrilatului in tipar

polimerizarea acrilatului

dezambalarea si prelucrarea protezei

aplicare protezei in cavitatea bucala

22. Etapele clinice de realizare a unei proteze partial acrilice.

examenul clinic al edentatului partial

planul de tratament

amprenta preliminara a CP

amprenta functionala

proba machetei in cavitatea bucala

aplicarea protezei in cavitatea bucala.

23. Etapele tehnice de realizare a unei proteze partial acrilice.

turnarea modelului preliminary

confectionarea LINDV

modelul functional

confectionarea sablonului de ocluzie

confectionarea machetei

ambalarea machetei

obtinerea tiparului

indesarea acrilatului in tipar

polimerizarea acrilatului

dezambalarea si prelucrarea protezei.

24. Definitia amprentei?

Este copia negative a campului protetic

25. Tipuri de amprenta in edentatia partiala tratata cu proteze mobilizabile?

amprenta documentara

amprenta preliminara

amprenta functionala

amprenta finala

26. Materiale termoplastice utilizate?

Materiale rigide

Materiale semirigide

Materiale elastice

27. Materiale semirigide utilizate?
Materiale termoplastice sunt folosite pt:

1. individualizarea lingurilor standard
2. realizarea valului de ocluzie
3. in amprentarea compresiva a tubercului piriform
4. completarea sailor protezelor in vederea amprentarii si a refacerii acestora

28. Pastele de eugenat de zinc utilizate?

amprentarea functionala compresiva in edentatiade cls I si cls. II

inregistrarea rim

amprenta in vederea rebazarii sau refacerii sailor protezei

29. Clasificarea materialelor de amprenta elastice?

hidrocoloizi reversibili si ireversibili

elastomeri de sinteza: siliconi,polysulfide,polieteri

30. Hidrocoloizii reversibili utilizare?

pt bazade agar-agar

necesita linguri speciale

modelul trebuie turnat imediat

fidelitate buna

utilizare frecventain lab de T.D.(modelul duplicate)

31. Hidrocoloizii ireversibili(alginate) utilizare?

Usor de preparatutilizarea lingurii standard,clasice,prevazut cu sisteme de retentii

Modelul trebuie turnat imediat max 5 min

Alginatul este folosit ptamprenta model documentar,amprenta preliminara,dinti antagonisti

32. Siliconii de aditie caracteristici?

mai stabile volumetric

mai fidele

mai usor de preparat

elasticitate mai mare

mai scumpe

nu permit modificarea timpului de priza

33. Polisulfidele caracteristici?

elasticitate buna

amprentele se pot corecta

modelele trebuie turnate in  cateva ore

timp de priza bun

nu au stabilitate dimensionala buna

miros neplacut

34. Poliesterii caracteristici?

timp de priza scurt

cele mai stabile dimensional

devin rigide dupa priza

stabilitate dimensionala foarte buna

nu sunt indicate pt c.p foarte retentive

se utilizeaza numai in linguri individuale

35.Utilizarea elastomerilor de sinteza in edentatia partiala?

linguri standard

amprente de spalare

amprente pt scheletul metallic

amprenta preliminara

model pt ling.indiv

36. Caracteristicile lingurii standard?

sa fie rigide

sa fie prevazute cu retentii

sa cuprinda tot c.p

sa fie cat mai aproape de marimea si forma maxilarului

sa existe intre lingura si c.p un spatiu de 3-5 mm

linguri metalice(otel,aluminiu)de lastic speciale(cu system de racier)

37.Caracteristicile lingurii individualizate?

sunt linguri standard retusate pt o mai buna adaptare pe c.p

prelungita cu Stens marginalsau distal

scurte prin prelucrare cu pietre,discuri

configurarea de retentii suplimentare

38. Caracteristicile lingurii individuale?

materiale acrilice

se pot adapta mult mai bine pe c.p.

grosimea materialului de amprenta e corespunzatoare si uniforma

volum mai mic,utilizare mai facila

se poate face cu usurinta miscari functionale

se pot corecta

au sisteme de retentie corespunzatoare

39. Amprenta functionala in edentatia de cls I si II

reproduce exact dintii restanti si tesuturile inconjuratoare

reproduce cresteleedentate si mucoasa acoperitoare

marginile amprentei sa fieextinse la maxim si limite fiziologice

modelarefunctionala privind forma si grosimea amprentei

sa redea forma mucoasei crestelor alveolare

40. Tipuri de amprente in edentatiile de cls I si II?

Amprenta functionala necompresiva foloseste:

-linguri invividuale de acrilat

-elasomer de sinteza mediu

Amprenta foarte compresiva foloseste:

-tehnica modelului corijat

-amprenta functionala(selbach) pt realizarea protezei "echilibrate rigolet"

41. Tehnica modelului corijat?

Tipul de amprenta este:

amprenta cu gura deschisa

se realizeaza scheletul metallic

se realizeaza 2 sei de acrilat atasate de scheletul metallic

se amprenteaza cu ceara bucoplastica

nu se fac presiuni pe sei

se exercita presiuni doar pe pinteni sau corectori

se modeleaza functional periferia c.p

se aplica scheletul metallic cu amprenta pe modelul initial,in prealabil sectionat in parti terminale

se toarna un nou medel pe care se vor realize seile definitive

42. Amprentafunctionala copresiva dupa Clinica de Protetica Bucuresti?

amprenta preliminara

confectionarealingurii indiv. Din acrilat si adaptarea ei

amprenta functionala cu un elastomer de consistenta medie

realizarea sheletului metallic

realizarea e portamprente acrilice la nuvelul sailor metalice]

aplicarea unui val de ocluzie din stentsadaptarea zonei distale cu materiale termoplastice

ramolorea valuilui de ocluzie si determinarea RIM

aplicarea de amteriale bucoplastice

la nivelul seilor

amprentarea cu gura inchisa

tehnica modelului corijat

43. Amprentarea functionala in edentatiile de cls. III si IV

reproducerea anatomica perfecta a dintilor restanti si atesuturilor inconjuratoare

reproducerea crestelor edentatesi a mucoasei acoperitoare

amprenta cu ligura individuala correct adaptata si un elasomer de consistenta medie

amprenta de spalare(wash tehnic)

44. Care sunt partile componente ale unui paralelograf simplu cu orizontal fix?

soclul aparatului placa metalica circular ace asigura stabilitatea aparatuli pe masa

bratul vertical este fixat la marginea soclului si  se continua cu bratul orizontal care prezinta la extremitatea libera un dispozitiv sub forma unei tije care se misca numai in plan vertical

suportul pe care se formeaza modelul este o presa individualizata care se poate misca in orice directie orizonta;a datorita unei articulatii sferice

45. Care sunt accesoriile paralelografului?

tija de analiza,separaj sau detectoare

tija portmina de grafit

tija de masurare a retentivitatii sebecuatoriale a dintilor pt a delimita zona unde vor fi crosetele stalpi-tije retentivometre

46. Enumerati timpii analizei modelului de studio la paralelograf?

stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei

trasarea ecuatorului proletic

stabilirea locului in care se plaseaza vf. Flexibil al bratului retentive al crosetului

fixarea modelului fata de paralelograf(triplarea)

47. De cine este conditionata axa de insertie a protezei?

planurile de ghidare

zonele retentive necesare aplicarii protezei flexibile ale bratelor retentive crsetelor

zona de interfernta muco-osoasasau dentare

fizionomie

48. Ce sunt planurile de ghidre?

sunt reprezentate de suprafetele  aproximale ale dintilor stalpi vecinii spatiilor edentate

ghideaza proteza de inssertie si dezinsertie de pe cp

ele vor fi paralele cu axa de insertie

paralellismul dintre fetele proximale ale dd stalpi se stabileste cu tija de reparaj sau analiza,zone retentive necesare aplicarii portiunii flexibile a bratului retentive al crestelor

se numesc zone subecuatorile

se stabileste cu ajutorul tijei de reparaj apreciind marimea unghiului de convergenta ecuatoriala

unghiul de convergenta ecuatoriala este egala cu spatial unghiului care apare intre tijele dd stalpi avand varful la nivelul ecuatorului dintelui unde tija ia contact cu dintii stalpi .

49.Zonele de retentie favorabile protezarii,valoarea si cum sunt indicate.

• zone de retentie excesiva ,absenta sau favorabila
• cand lipsesc zonele de retentie se creeaza incrustatii,obturatii,microproteze
• zonele de retentie favorabile sunt cuprinse intre 0,25-0.75mm
• pt crosetul turnat circular zona de retentie este de 0.25mm
• pt crosetul turnat divizat este 0.5mm
• pt crosetele mixte zona de retentie este de 0.75mm
• stabilirea zonelor de retentie,unghiul de convergenta ecuatoriala

50. Zona de interferenta muco-osoasa la mandibula?

zona retromilohioidiana ce poate interfera cu suprafata linguala distala a protezei

regiunea vestibulara a crestelor in dreptul PM-lor interfereaza cu suprafata vestibulara laterala a sailor

regiunea linguala centrala a proceselor alveolare poate interfera cu conectorul principal (de tip bara linguala)

regiune linguala laterala a unui process alveolar,a unei creste oblice

torusul mandibular cand exista

51. Zona de interferenta muco-osoasa la maxilar.

zona vestibulara a crestelor in ed.frontala

zona vestib.a crestelor in regiunea PM

zonavestib. Sau distala a unor tuberozitato f. retentive.................

52. Care sunt interferentele denare?

sunte zone ale dd. stalpi care vin in contact cu bratele crosetului dentar

suprafata disto vestibulara a PM superiori

suprafata mezio vestib. la M superiosi

suprafata mezio linguala la PM si M inferiori

53. Atitudinea fata de interferente dentare?

pt interferente care apar in mod normal intre dintii stalpisi bratul crosetului sunt suficiente mici slefuiri

pt. lingualizari ale dintilor mandibularise renunta la bara linguala se foloseste bara vestibulara

inclinarile 30 grade necesita extractia dd. respectivi

inclinarile medii se pot rezolva prin slefuiri si acoperiri cu microproteze

inclinarile mici se realizeaza prin slefuire simpla

54. Definiti ecuatorul protetic zonele determinate de ec.protetic?

ecuatorul protetic:linia celei mai mari convexitati a dd stalpi pt un anumit plan orizontal al modelului

pt dd stalpi impart dintele in doua zone:

zona supraecuatoriala cu[rinsa intre ecuator si suprafata ocluzala in care sunt plasate portiunile rigide ale protezei

zona subecuatoriala cuprinsa intre ecuator si festonul gingival in care se plaseaza portiunea flexibila a bratelor retentive ale crosetelor

55. Tripodarea modelor?

trasarea pe suprafata mucozala a modelului cu o mina de grafit montata la paralelegraf cu 3 linii la distanta una de alta

o linie anterioara si doua laterale stanga-dreapta in regiunea posterioara a modelului

aceste linii nu trebuie sa fie situate zona desenului scheletului si vor fi incercuite cu un creion negru

o alta metoda traseaza la soclul modelului 3 santuri verticale unul in regiunea posterioara a zonei laterale cu ajutorul unei spatula ascutite sprijita de tija de reparaj

soclul modelului  trebuie sa fie bine fasonat

metoda poate fi utilizata mai ales pt modelul functional,santurile putand fi reproduse sip e modelul duplicate.

56. Care sunt elementele protezei scheletate?

conectorii principali

seile protezei

elementele de mentinere,sprijin si stabilitate

conectorii secundari

arcadele artificiale.

57. Caractere comune ale conectorilor principali.

rigiditate -se obtine fie prin latimea conectorului principal cum se realizeaza la maxilar fie prin grosime si profil deosebit asa cum se realizeaza bara linguala la mandibula

profilaxia tesuturilor CP - conectorii nu ar trebui sa produca nici o suferinta tesuturilor parodontale marginea sau mucoasa in timpul functiei stabilite sau la insetia si dezinsetia protezei . Exista zone al CP pe care conectorul se sprijina cum se intampla la maxilar in edentatiiloe de clasa I si a II-a unde conectorii principali se sprijina pe bolta palatine.

confortul pacientului - prin simetria conectorului principal .Aplicarea conectorului principal parallel pe planul medio-sagital. Plasarea conectorului principal in zone cat mai putin functionale se evita pe cat posibil zona rugilor palatine pt nu exista interferente cu limba in fonatie.Grosimea conectorului principal a.i. san u schimbe substantial conturul cu care vine in contact. Reproducerea cat mai fidela a conturului anatomic.

58. Pozitia barei linguale?

bara linguala este plasata in dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular intre parodontiul marginal si fundul de sac.

fata de parodontiul marginal marginea superioara a barei linguale se afla la o distanta de 4-5mm

extremitatea inferioara este plasata in fundul de sac lingual a.i. san u impiedice mobilitatea fiziologica a planseului bucal sau a frenului limbii.

59.Conditiile utilizarii barei linguale.

inaltimea de cel putin 9mm a procesului alveolar intre fundul de sac lingual si parodontiul marginal.

60. Distantarea barei linguale.

Fata de procesul alveolar bara linguala trebuie plasata la o distanta de 0.3-2 mm in functie de:

a)     sp[rijinul protezei

b)     forma anatomica a procesului alveolar

c)     rezilierea mucoasei crestelor alveolare.Aceasta dintanta se face prin  foliere pe modelul functional cu ceara speciala.

Cand proteza scheletata are sprijin dento-parodontal folierea va fi minim de 0.3mm.Cand sprijinul este mixt,grosimea folierii vafi mai mare in functie de reziliera mucoasei care se srjina seile terminale.Daca procesul alveolar este vertical si rezilierea minima folierea este de 1mm,cand procesul alveolar este obl;ic folierea va fi de 1.5mm.Cand exista torus mandibular va fi necesara o foliere in functie de marimea torusului grosimea find de 0.5-1mm.

61. Rolul crosetului continuu.

rigiditatea barei linguale si marimea rezistentei mecanice a protezei

contribuie la sprijinul parodontal al protezei

asigura mentinerea indirecta a protezei terminale

stabilizarea protezei in sens ditto-mezil

solidarizarea dintilor restanti

poate reface puncte de contact pierdute prin migrarea orizontala a dintilor restatnti.

62. Descrieti placuta dento-mucozala mandibulara.

este un conector principal care se plaseaza intre fundul de sac lingual si zona supracingulara a dd frontali

extremitatea inferioara are forma pe sectiune a barei linguale prin plasare nu trebuie sa jeneze mobilizarea fiziologica a planului bucal sau a frenului limbii.

spre superior aceasta extremitate ingrosata se continua cu o pacuta metalica subtire de0.4-0.5mm care se termina pierdut pe dd frontali acoperind toate zonele supracingulare.

62. Bara vestibulara.

se aplica in caz de insertie inalta a [planseului bucal, cat mai ales in cazurile clinice ce prezinta o lingualizare mare a dd frontali sau un torus lingual exagerat

singurul inconvenient al barei vestibulare este confortul pacientului acest conector principal putand sa produca modificari ale reliefului buzei sau iritari ale mucoasei mobile prin plasarea sa in fundul de sac vestibular.

63. Caracteristicile conectorilor pricipali maxilari.

sunt lati si au grosime mica

se prezinta sub forma de placute mai inguste sau mai late in functie de marimea edentatiei

latimea minima sa fie egala cu marimea spatiului edentate iar grosimea cuprinsa intre0.4-0.6mm cu cat placutele sunt mai inguste groosimea trebuie sa fie mai mare

conectorii care au contact cu mucoasa se numesc placute mucozale iar cei care au contact cu dintii  placute dento-mucozale

in ed. de clasa I si a-II-a au rol de a trasmite o parte din presiunile masticatorii asupra boltii palatine

trebuie sa ocoleasca parodontiul marginal al dd restanti la o distanta de5 mm fiind paraleli cu acesta

marginea naterioara si posterioara trebuie usor ingustata pt a evita lungimile mucoasei in timpul infundarii protezei

limita posterioara se afla intotdeauna inanitea liniei AH.

64. Placuta mucozala cu latime redusa.

este utilizata in edentatiile laterale in care [proteza are sprijin dento-parodontal

latimea placutei este egala cu marimea sp. Edentate sau in concordanta cu aria delimitate de cele 4 puncte de sprijin parodontale ale protezei

grosimea va fi de 0.6 mm

nu ajunge in zona rugilor palatine

daca exista un torus palatin rafeu median proeminent este necesara despovararea acestor zone

grosimea folierii este in functie de marimea torusului 0.5 - 1 mm sau rafeului median (0.3-04 mm).

65. Placuta mucozala cu latime mare.

este utilizata in edentatiile terminale cand crestele sunt bine reprezentate,exista mai mult de 6 dd restanti iar torusul maxilar este absent sau de mici dimensiuni sau in edentatia latero-terminale

acopera aproximativ 2/3 din suprafata boltii palatine limita lui anterioara care ajunge de obicei in zona rugilor palatine este o linie imaginara ce uneste cei mai anteriori pinteni ocluzali .Aceasta margine se termina in depresiunea dintre 2 rugi palatine sin u pe proeminenta unei rugi deoarece marginea prea reliefata este usor sesizata de limba si deci incomfortabila pacientului.

limita posterioara a conectorului este mai anterioara de linia AH se considera ca latimea acestui conector principal trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea sailor.

In zona de unire a seilor metalice placuta mucozala ca de altfel tot conectorul principal maxilar este mai groasa si prezinta prag extern si unul mucosal la care se va termina acrilatul seilor iar jonctiune cu conectorul principal se face in unghiuri rotunjite.

66. Placuta mucozala anterioara si posterioara.

Este indicate cand pe bolta palatina exista un torus mare situate I mijlocul boltii sau in cazurile in care pacientul toloreaza cu dificultate o placa palatine completa,se poate utilize in toate tipurile de edentatii

are forma de parallelogram cu unghiuri rotunjite lasa libera zona centrala a boltii palatine si este cel mai rigid conector principal dar putin utilizat

placuta anterioara este mai lata avand 6-9mm  se plaseaza cu marginea anterioara la cel putin 5 mm de parodontiul dintilor restanti paraleli cu aceasta intre 2 rugi palatine fara sa depaseasca pintenii cei mai anteriori

fata externa aplacutei anterioare trebuie sa redea forma anatomic ape care se aplica

placuta posterioara este mai ingusta avand 4-5mm latime si ajunge pana in apropierea linie AH pe sectiune trebuie sa fie semiovala aspectul fiind asemanator cu al unei bare

Placuta anterioara si posterioara vor fi unite de 2 benzi laterale de 5-6mm latime plasate parallel cu parodontiul marginal al dintilor laterali si la o distanta de 5mm de acesta.

67. Placuta in forma de "U".

uitilizata cand torusul palatin este plasat posterior pana aproape de linia distala a palatului dur

marginea anterioara se plaseaza la cel putin 5 mm de parodontiul marginal al dd frontali si laterali iar marginea posterioara ajunge pana in apropierea bazei torusului

pt a fi sufficient de rigid se recomanda ca acest conector sa aiba conector de 0.6mm