|
|
|
Subiecte materiale
1 )Enumerati caracteristicile generale ale materialelor de obturatie.
a) esentiale
plasticitatea
- exactitatea
- stabilitatea fizico-chimica
- rezistenta mecanica
- conductibilitatea termica
- aspectul cromatic
- aderenta
b) secundare
- prepararea amestecului sa se realizeze manual sau mecanic
- introducerea in cavitate sa se realizeze cu instrumente uzuale intr-un timp suficient
- posibilitatea finisarii suprafetei libere pentru obtinerea aspectului lucios caracteristic smaltului dentar
2) Plasticitatea materialelor de obturatie.
- este faza de deformare ireversibila a materialului, care este pasagera si variabila in functie de: preparatia celor 2 componente reactante, timpul de omogenizare, viteza miscarilor necesare amestecului si timpul mediului in care se desfasoara omogenizarea amestecului.
- este o conditie determinanta pentru introducerea acestuia in cavitatea dintelui astfel incat sa se obtina contactul intim cu peretii pe toata suprafata.
- obturatia va fi modelata astfel incat sa redea morfologia zonei lezate, si sa se obtina adaptarea la nivelul marginii cavitatii.
3)Incicatiile si contraindicatiile cimenturilor silicat
Indicatii numai pentru cavitatile de clasa a III-a
- in prezent sunt limitate de aparitia materialelor moderne, masele compozite auto si fotopolimerizabile
Contraindicatii obturatiile de clasa I
4)Clasificarea amalgamelor.
a) dupa cantitatea de cupru din compozitie
- cu continut redus de cupru, sub 6%
- cu continut ridicat de cupru, peste 6%
b) dupa numarul metalelor care intra in compozitie
- aliaje binare: mercur + cupru
- aliaje tenare: mercur +cupru +staniu
- aliaje cuaternare: mercur + cupru + staniu + zing.
5) Indicatiile amalgamelor.
a) amalgamul de argint pentru obturatiile pe dintii laterali
b) amalgamul de cupru pentru obtiratiile pe dintii temporari
c) amalgamele cu pret redus, au fost utilizate pentru confectionarea modelelor pe care se realizeaza incrustatii.
6) Mecanismul prizei amalgamelor.
- intre componente amestecate se produc urmatoarele reactii:
- inglobarea granulelor pulberii de argint in mercur
- granulele absorb in interiorul lor mercur, marindu-si volumul
- granulele avand volum marit vor prezenta contacte foarte stranse
- contactele stranse dintre granule produc recristalizarea urmata de finalizarea prizei.
7) Rezistenta mecanica a amalgamelor.
- in strat subtire de 0.5-1 mm se fractureaza usor, pentru aceasta se realizeaza bizotarea.
8) Comportamentul din punct de vedere chimic al amalgamelor.
- aspectul cromatic se modifica in timp datorita actiunii oxidante a mediului bucal, se formeaza oxid de argint sau sulfura de argint de culoare neagra,
- coroziunea se manifesta prin modificarea culorii si reducerea dimensiunilor cu efecte negative asupra rezistentei si etansietatii marginale,
- prezenta altor aliaje in cavitatea bucala, favorizeaza formarea unei pile electrice,
- in situatia in cere exista lucrari din aur, pila electrica determina accelerarea fenomenelor de coroziune.
9) Comportamentul din punct de vedere biologic al amalgamelor.
- vaporii de mercur au o actiune deosebit de toxica si pot afecta personalul din cabinet si pacient,
- in timpul manipularii pastei de amalgam, vaporii de mercur sunt absorbiti in tegumente, cai respiratorii, plamani,
- obturatiile de amalgam elibereaza in continu mercur in cntitati reduse,
- profilaxia imbolnavirii personalului din cabinet se obtine daca sunt respectate conditiile de conservare si utilizare.
10) Din ce e alcatuita componenta de armare a maselor compozite (durificare, anorganice).
- cuart cristalin,
- silice coloidala,
- alumino-silicati de litiu,
- baro-silicati de litiu,
- bariu,
- zirconiu,
- fibra de sticla sintetizata.
11) Caracteristicile fizico-chimice ale rasinilor diacrilice specifice materialelor compozite.
- polimerizeaza reticulat in ochiurile retelei patrunzand particule anorganice,
- este compusa din monomeri si copolimeri,
- rezistenta chimica si fizica mare determinate de gruparile aromatice si alifatice,
- polimerizarea se poate declansa fizic sau chimic,
- structura chimica este complexa si ii confera duritate foarte mare,
- absorbtie scazuta de apa si coeficient redus al variatiilor volumetrice.
12) Compozitia chimica a pulberii cimenturilor ionomere de sticla.
- bioxid de siliciu 30%,
- trioxid de aluminiu 19-20%,
- florura de aluminiu,
- florura de calciu 2-6%,
- florura de sodiu,
- fosfat de aluminiu 10%.
13) Indicatiile cimenturilor ionomere de sticla.
- oturatii clasa a III, IV, V-a,
- obturatii de baza,
- profilaxia cariei prin sigilarea santurilor,
- fixarea microprotezelor si a puntilor dentare,
- adeziv pentru fixarea puntilor dupa tehnica colajului,
- obturatii redrograde dupa rezectii apicale,
- reonstituiri coronare care vor fi acoperite,
- obturatii pe dintii temporari pentru toate clasele.
14) Avantajele cimenturilor ionomere de sticla.
- elibereaza ioni de flour cu actiune curativa profilactica asupra criei dentare,
- prezinta rezistenta la fisuri deoarece coeficientul de dilatare termica este egal cu cel al dentinei,
- actiune antimicrobiana mult mai mare decat al celorlalte cimenturi,
- rezistenta la presiune si abraziune superioara cimentului clasic cu fosfat de zing,
- prepararea este uzuala de incorporare a pulberii in lichid,
- fixarea microprotezelor la peretii bontului se produce atat fizic datorita rezistentei mecanic, cat si chimic prin legaturi ionice si de hidrogen intre componentele hidroxi-apatitei si radicalii hidroxi din ciment.
15) Care sunt caracteristicile chimice si biologice ale cimenturilor ionomere de sticla?
- chimice stabilitatea cromatica este foarte buna comparativ cu a maselor compozite,
- fixitatea la tesuturi este mai mare decat a maselor compozite ( legaturi fizice si chimice),
- biologice au rol cario-profilactic, prin eliberarea ionilor de flour,
- protejeaza pulpa dentara si panseaza plaga dentinara,
- rol anti-microbian prin eliberarea ionilor de flour.
16) Care sunt caracteristicile fizice si optice ale cimenturilor ionomere de sticla?
- fizice duritatea dupa priza se instaleaza progresiv, dupa 4-6 minute este mai mare decat a cimenturilor silicat de zing,
- in timpul prizei apare o contractie de 0,3-0,45%, de aceea se recomanda sa fie tinuta sub presiune in timpul prizei,
- suprafata rezultata in urma prizei prezinta rugozitati de dimensiuni mai mari decat cele observate la compozite,
- optice stabilitate cromatica mai buna decat masele compozite, daca stratul de material este mai subtire de 1mm, materialul este transparent.
17) Fazele reactiei de priza ale cimenturilor ionomere de sticla foto-polimerizabile.
- reactie chimica de tip acid-baza, in urma careia se formeaza un gel poli acrilat,
- reactie foto, comparabila cu priza unui compozit care determina formarea unei matrice polimer.
18) Caracteristicile cimenturilor ionomere de sticla foto-polimerizabile.
- rezistenta mecanica dupa 24 de ore este superior cimenturilor conventionale,
- timpul de priza foarte mic confera o rezistenta imediata ce se manifesta prin o duriate mai mare a suprafetei, o solubilitate scazuta, o rezistenta crescuta la desicare, o tendinta minima de fisurare si o rezistenta buna la atacul acid,
- fixitate chimica la dentina fara conditionarea prealabila a cavitatii,
- absenta transluciditatii favorizeaza obtinerea aspectului estetic,
- utilizare comoda datorita timpuli de lucru crescut.
19) Inicatiile terapeutice ale cimenturilor ionomere de sticla foto-polimerizabile.
- obturarea cavitatilor de clasa a III, V-a,
- obturarea dintilor temporari,
- eroziuni cervicale si carii radiculare.
20) Cracteristicile cimenturilor ionomere metalice.
- duritate superioara cimenturilor ionomere foto-polimerizabile, dar inferioare amalgamelor,
- rezistenta superioara la compresiune si abraziune,
- culoarea este data de prezenta oxizilor metalici.
21) Indicatiile terapeutice ale cimenturilor ionomere metalice.
- reconstituiri corono-radiculare armate,
- obturatii la dintii temporari si permanenti laterali.
22)Rolul port-amprentei in oeratia de amprentare.
- depunerea materialului de amprenta,
- asezarea materialului pe campul protetic de amprentat,
- indepartarea amprentei de pe campul protetic,
- transportul ampentei la laborator,
- turnarea materialului din care se confectioneaza modelul.
23) Eumerati caracteristicile fizico-chimice ale cerurilor.
- rigide si casante la temperatura cavitatilor orale,
- modelabile prin intermedilul instrumentelor metalice taioase, fara sa se deformeze,
- culoara diferita de a dintilor pentru a se observa limitele amprentei sau ale machetei,
- aderarea sa nu fie urmata de reziduri cand sunt utilizate pentru machete.
24) Caracteristicile port-amprentei.
- rigiditate, (ii asigura nedeformabilitate in timpul amprentarii)
- rezistenta fizica la socurile fizice ce tind sa o fractureze sau sa o deformeze,
- dimensiunile suprafetei sa fie egale cu cele ale campului protetic pentru al acoperii in totalitate,
- marginile port-amprentei sa aiba o grosime de 1,5-2mm pentru a constitui un suport pentru materialul de amrenta, marginile port-amprentei sa nu limiteze miscarile partilor moi,
- intre suprafata port-amprentei si cea a campului protetic trebuie sa existe un spatiu cat mai uniform pentru a rezulta o amprenta cu grosime relativ constanta,
- sa aiba sistem de retentie repartizat uniform pe toata suprafata,
- sa aiba maner centrat si rezistent.
25) Care sunt materialele rigide pentru amprentare.
- gispul,
- rasinile acrilice auto-polimerizabile.
26) Caracteristicile materialelor semirigide.
- consistenta mai redusa decat a materialelor rigide,
- nu sunt casante,
- liniile de fractura nu sunt nete, ceea ce reduce posibilitatea cooptarii fragmentelor daca acestea rezulta.
27) Enumerati materialele semirigide.
- materialele termo-plastice,
- paste de oxid de zinc si eugenol,
- materiale speciale.
28) Compozitia chimica a materialelor tremo-plastice tip Stents si Kerr.
rasini naturale 40%,
rasini sintetice, derivate ale acidului cumaric,
acizi grasi: stearic, palmitic, oleic 20%,
talc 40%,
coloranti, pulberi metalice si aromatizanti in functie de producatori.
29) Enumerati caracteristicile fizico-chimice ale maselor termo-plastice tip Stents si Kerr.
rigide si casante la temperatura camerei,
la 40 de grade sunt semirigide,
la peste 70 de grade se produce modificarea rasinilor din compozitie (produc alterarea caracteristicilor),
acelasi produse sunt comercializate cu temperaturi diferite de plastefiere: joasa, medie, inalta,
temperaturile de plastefiere sunt cuprinse in general intre 50-55 grade celsius,
racirea materialelor este insotita de un coeficient de contractie nesemnificativ,
nu pot fi reutilizate, deoarece nu se pot steriliza.
30) Indicatiile maselor termo-plastice.
amprenta preliminara in intercuspidare maxima, in edentatiile partiale,
amprenta in tubul de cupru,
amprenta functionala dupa tehnica Pedro Saizar.
amprenta preliminara utilizata in continuare pentru obtinerea unei amprente finale cu materiale elastice,
borduri de ocluzie la sabloanele pentru proteze mobilizabile in cazurile dificile sau pentru inregistrarea grafica a relatiei centrice.
31) Caracteristicile materialelor elastice de amprenta.
consistenta elastica in faza finala a prizei,
fidelitate satisfacatoare variabila in limite largi ( materialele fluid-vascoase sunt foarte fidele, iar cele chitoase au fidelitate scazuta),
timpul fazei de priza este variabil,
prepararea este comoda cu exceptia hidrocoloizilor,
separarea modelului din amprenta se realizeaza cu usurinta.
32) Clasificarea hidrocoloizilor dupa compozitia fizica.
reversibili- din faza de gel sub actiunea temperaturii se transforma in solutie si invers
ireversibili- nu isi modifica starea de gel obtinuta in urma reactiilor fizico-chimice.
33) Caracteristicile fizico-chimice si clinico-tehnice ale hidrocoloizilor reversibili.
fidelitate superioara de neegalat,
evaporarea apei din structura in mediu uscat,
contractie de priza 0,5-0,7%,
rezistenta mecanica redusa (sunt friabile),
stabilitate dimensionara deficitara datorita evaporarii apei,
reutilizarea in laborator este utila de 4 ori, iar in cabinet este interzisa din cauza imposibilitatii sterilizarii.
34) Caracteristicile fizico-chimice si clinico-tehnice ale hidrocoloizilor ireversibili.
materialele sunt comercializate in ambalaje inchise ermetic si conservate in incaperi fara sursa de apa,
plasticitatea si fidelitatea sunt foarte bune,
elasticitatea favorizeaza indepartarea de pe campurile protetice retentive,
prepararea este comoda,
faza de plasticitate este dependenta de temperatura apei, durata operatiei de spatulare si preparatia pulbere-apa,
daca demularea modelului nu este realizata imediat dupa priza gipsului, materialul de amprenta va absorbii apa din structura ghipsului, rezultand un model friabil insuficient de dur si imprecis.
35) Clasificarea elastiomerilor siliconici.
obtinuti prin reactie de condensare.
obtinuti prin reactie de aditie.
36) Tipurile de modele pe care se realizeaza proteze dentare.
modele pentru protezele uni-dentare,
modele pentru punti,
modele pemtru confectionarea corpului de punte,
modele pentru proteza acrilica,
modele pentru proteza subtotala,
modele pentru proteza totala,
modele pentru proteza scheletata,
modelele arcadelor antagoniste,
modele duplicate,
modele de studiu,
modele document.
37) Clasificarea materialelor pentru confectionat modele.
I materiale nemetalice:
- gipsuri de toate categoriile (normale, dure sau extradure),
- cimenturi silicat, fosfat si silico-fosfat,
- rasini auto si termopolimerizabile,
- compozite,
- mase de ambalat.
II materiale metalice:
aliaje usor fuzibile,
amalgame de cupru si argint,
metale ionizate pe cale galvanica.
III materiale mixte.
38) Enumerati caracteristicile generale ale materialelor pentru realizat modele.
plasticitatea,
exactitatea,
stabilitatea fizico-chmica,
rezistenta mecanica.
39) Plasticitatea materialelor pentru confectionat modele.
particulele cuprinse in compozitia materialului sunt mobile asigurand curgerea si deformarea ireversibila specifica plasticitatii,
masa plastica este finalizata in momentul prizei, variabila ca durata de timp pentru toate materialele nemetalice,
materialele metalice sunt dispuse in amprenta, sub forma de particule prin actiunea caldurii, a fenomenului electro-chimic sau a presiunii.
40) Exactitatea materialelor pentru modele.
fidelitatea de redare a microdetaliilor de relief ale amprentei, depinde de finetea particulelor si fluiditatea pastei,
ionii de cupru si de argint sunt cele mai mici particule din care se poate obtine un model,
gradul de adaptare al protezei pe campul protetic depind de exactiatea modelului.
41) Stabilitatea fizico-chimica a materialelor pentru modele.
materialul nu trebuie sa se dilate sau sa se contracte,
stabilitatea fizico-chimica este prezenta numai la materialele metalice,
materialele nemetalice se comporta diferentiat volumetric (ghipsurile se dilata in timpul prizei, iar cimenturile si acrilatele se contracta),
materialele pentru modele nu trebuie sa interactioneze chimic cu materialul de amprenta, exceptie ghipsurile care nu sunt inerte in contact cu amprentele din alginat de potasiu.
42) Rezistenta mecanica a materialelor pentru modele.
rezistenta de suprafata este necesara pentru a nu-si modifica dimensiunea si forma prin contactul cu obiecte in timpul modelarii machetei,
rezistenta de structura interioara este foarte importanta pentru toate fazele de laborator (modelul este supus presiunii si compresiunii pastei de acrilat in cavitatea tiparului, modelele pe care se realizeaza proteze acrilice trebuie sa reziste la 120 de grade celsius).
43) Caracteristicile gipsurilor obisnuite.
duritate medie in mediul uscat si redusa in mediul umed,
rezistenta redusa la uzura,
rezistenta medie la presiune,
rezistenta satisfacatoare la rupere,
coeficient de dilatare nesemnificativ.
44) In ce scop este folosita miscarea vibratorie la turnarea modelelor din gips.
pasta aluneca spre zonele cele mai declive fara sa incorporeze bule de aer,
particulele din pasta sunt aglomerate eliminand in intregime aerul incorpotrat.
45) Indicatiile gipsurilor obisnite.
modele pentru dintii antagonisti la protezele partiale mobilizabile,
modele pentru reparatii la proteze acrilice fracurate,
modele preliminare,
modele de studiu,
modele document,
modele didactice,
modele stiintifice.
46) Caracteristicile gipsurilor dure.
rezistenta mult mai mare la rupere,
rezistenta mare la presiune,
rezistenta mai mare la abraziune.
47) Particularitatile gipsurilor dure datorita structurii.
redau cu multa fidelitate detaliile amprentelor,
duritatea este de 2,5-10 ori mai mare decat a gipsurilor normale,
dilatarea de priza este de 2 ori mai mica decat a celor obisnuite.
48) Indicatiile gipsurilor dure.
modele pentru confectionarea microprotezelor,
modele pentru punti,
modele functionale pentru realizarea protezelor partiale scheletate,
modele functionate pentru proteze partiale acrilice,
modele functionale pentru proteze totale,
modele de lucru pentru confectionarea aparatelor de imobilizare a dintilor parodontotici,
modele de lucru pentru confectionarea unor aparate chirurgicale,
modele ale arcadelor dentare antagosinte,
modele de studiu si didactice care vor fi conservate mult timp,
tipare pentru coroane, fatete si proteze acrilice.
49_ Caracteristicile gipsurilor extra-dure.
particule cu foarte mare finete,
duritate mai mare decat alte ghipsuri,
dilatare de priza foarte redusa,
fidelitate extrem de mare,
indicate numai pentru microprotezele de mare precizie (incrustatii, coroane partiale).
50) Caracteristicile cimenturilor utilizate pentru modele.
duritate mare,
priza se realizeaza intr-un timp scurt,
fidelitate foarte buna,
granulatia particulelor este foarte fina,
stabilitate volumetrica foarte buna.
51) Caracteristicile cimenturilor silico-fosfat,utilizate pentru modele.
prinde priza favorabil,
rezistenta mecanica foarte mare,
stabilitate volumetrica deosebit de buna.
52) Indicatiile cimenturilor silico-fosfat.
bonturi pentru coroane partiale,
bonturi pentru incrustatii,
bonturi pentru coroane mixte,
bonturi pentru coroane turnate.
53) Indicatiile rasinilor acrilice autopolimerizabile.
port-amprente individuale,
amprente cu dimensiuni reduse,
machete realizate direct pe bonturi pentru coroane Ύ si RCR,
modele cu dimensiuni reduse daca amprenta nu este luata tot cu rasini acrilice.
54) Caracteristicile fizico-mecanice ale aliajelor usor fuzibile utilizate pentru modele.
stabilitate dimensionala,
stabilitate chimica,
rezistenta de abraziune mai mare decat a gipsului,
plasticitate,
tehnologie de obtinere relativ simpla insotita de un randament crescut.
55) Metalomatul.
este aparatul imaginat sa topeasca si sa introduca aliajul usor fuzibil in amprente.
56) Capele de transfer in ce scop sunt utilizate.
sa se obtina inregistrari foarte fidele ale capei de dintii vecini,
sa se controleze, determine si inregistreze pozitia de intercuspidare maxima a celor 2 arcade,
sa se efectueze pe model examenul relatiilor dintre bonturile preparate cu dintii vecini si antagonisti.
57) Caracteristicile materialelor metalice ionizate pe cale galvanica.
fidelitate superioara,
rezistenta fizico-mecanica la abraziune, deformare si rupere,
nu exista fenomen de imbatranire,
stabilitate fizico-chimica.
58) Componentele baii galvanice.
vas de sticala sau elanita la care sunt fixati 2 electrozi,
lichidul sau solutia electrolitica,
sursa de curent continu.
59) Componentele metalomatului.
rezervorul,
sursa de aer comprimat (compresor),
camera de amestec dintre aliajul fluid si aer,
duza = orificiul de evacuare a amestecului de aliaj si aer cu diametrul corespunzator dimensionat.
60) Cum se obtine conductibilitatea electrica a amprentei la baia galvanica.
- solutia electrolitica pentru cupru este un amestec de sulfat de cupru si acid sulfuric dizolvate in apa,
- acidul formator are un dublu rol:
- evita formarea hidroxizilor de cupru ce se depun si prezinta un amestec spongios,
- favorizeaza eliberarea atomilor de cupru necesari regenerarii sulfatului de cupru ce se consuma prin depunerea la catod pe amprenta special pregatita,
- solutia electrolitica trebuie:
- sa fie dura,
- sa aiba conductibilitate electrica,
- sa aiba compozitia chimica simpla si sa aiba stabilitate chimica.
61) Care este principiul de functionare al baii galvanice.
timpul 1 pregatirea suprafetei amprentei pentru a se obtine conductibilitatea electrica:
fizic- prin aplicarea de pulbere de grafit sau cupru coloidal,
chimic- prin reducerea unei saruri de argint cu formare de precipitat,
timpul 2 efectuarea depunerii ionilor de cupru:
la polul + sau anod este fixata o placa de cupru,
la polul - sau catod este conectata amprenta,
timpul 3 definitivarea modelului prin depunerea pastei de ghips dur sau a unei rasini auto-polimerizabile in interiorul crustei de metal pentru a se obtine modele de bonturi mobilizabile.
62) Indicatiile modelelor metalice.
bonturi pentru incrustatii,
bonturi pentru coroane turnate,
bonturi pentru coroane integral ceramice,
bonturi pentru coroane si punti metalo-ceramice.
63) Caracteristicile machetelor in stomatologie.
este realizata din ceara sau acrilat auto-polimerizabil,
faza de macheta este obligatorie pentru toate protezele metalice si acrilice,
se poate realiza in mod exceptional in cabinet pentru incrustatii si RCR,
pentru toate protezele fixe sau mobile, macheta este modelata de catre tehnician in laborator,
macheta are in stomatologie cu totul alta semnificatie comparativ cu machetele din domeniul artei sau din domeniul constructiilor.
64) Caracteristicile materialelor folosite pentru machete.
au o faza plastica ce favorizeaza aplicarea si contactul intim cu suprafata modelului,
se transforma in cazul cerurilor intr-o faza semi-rigida si casanta, iar in cazul acrilatelor intr-o faza rigida si nedeformabila,
sa prezinte satbilitate volumetrica la temperatura din laborator si din cavitatea bucala,
sa nu fie toxic pentru tesuturi,
sa nu impregneze materialul modelului,
sa nu ii modifice culoarea sau structura fizico-chimica,
sa nu se combine cu materialul tiparului,
sa creeze cavitatea tiparului prin cele 2 tehnici de indepartare a machetei (ardere sau fierbere).
65) Caracteristicile fizico-chimice ale cerurilor folosite in stomatologie.
dilatarea termica (sub actiunea caldurii se dilata, la scaderea temperaturii se contracta),
intervalul de topire nu exista produse care sa se topeasca la o anumita tempertura, ele se topesc la anumite valori termice deoarece sunt amestecuri de substante diferite,
proprietatile mecanice, rezistenta la tractiune, la rupere si la compresiune specifice produsului,
curgerea cerurilor este dependenta de temperatura, forta care se exercita si timpul cat se exercita asupra sa,
tensiunea interna este reprezentata de energia potentiala inmagazinata daca in momentul racirii se asociaza compresiunea sau la racire neuniforma.
66) Originea cerurilor.
din punct de vedere al originii cerurile sunt:
animale (albiona, balena, lanolina),
vegetale,
minerale (parafina, ozocherita, cerezina).
67) Ceara de albine.
culoare galbena ce se modifica sub actiunea razelo U.V. sau a agentilor oxidanti, devenind alba,
intervalul de topire este intre 63-70 de grade celsius,
intervalul de plastefiere este intre 45-55 grade celsius,
la temperatura camerei este casanta,
se utilizeaza in amestec cu alte ceruri, deoarece reduce valoarea termica a punctului de plastefiere a cerurilor minerale si vegetale,
este prezenta intotdeauna in procente variabile in cerurile folosite in stomatologie.
68) Lanolina.
este produsul natural obtinut dupa spalarea lanei brute,
punctul de topire 40 de grade celsius,
este utilizata foarte rar pentru fabricarea cerurilor de uz stomatologic datorita caracteristicilor fizico-chimice,
in materialele de amprenta buco-plastice coboara punctul de plastefiere,
este componenta de baza pentru unele cosmetice.
69) Ceara spermanceti.
produsul este extras din sperma de balena,
este folosita la impregnarea firului de bumbac interdentar.
70) Ceara carnauba.
este obtinuta in urma prelucrarii frunzelor unor palmieri din Brazilia si Venezuela,
are culoare verde-gri si punctul de topire 84 grade celsuius,
nu se utilizeaza in stare pura, ea se amesteca cu alte substante din vare rezulta ceruri de vara,
intregul amestec se plastefiaza la o temperatura mai inalta si devine mai casanta.
71) Ceara candelila.
acopera tulpinile unor plante de mexic,
intervalul de topire 80-85 grade celsius,
este de culoare bruna, dura si casanta,
in rezervele produselor, ridica temperatura de plastefiere si determina un comportament mai dur si casant.
72) Ceara de parafina - caracteristici.
corp solid, casant de culoare alba,
punctul de topire 90 grade celsius,
prezinta un grad se transluciditate,
este utilizata si la fabricarea lumanarilor,
impregnarea tesuturilor si a hartiei,
in cerurile dentare are rolul de a ridica temperatura de plastefiere si creste rigiditatea.
73) Clasificarea cerurilor pentru modelat machete.
pentru proteze metalice, microproteze si punti,
pentru componenta metalica a protezei scheletate,
pentru proteze acrilice partiale si totale,
coroanele si fatetele acrilice.
74) Caracteristicile fizice ale cerurilor pantru modelat machetele microprotezelor si puntilor dentare.
coeficient de dilatare termica minim in comparatie cu alte ceruri,
deformarea machetei este foarte redusa datorita tensiunilor interne si variatiilor volumetrice determinate de temperatura,
curgerea este foarte buna,
rigiditate completa la temperatuta laboratorului,
plasticitate,
taiere neta pentru modelaj prin sculptura,
fidelitate mare,
absenta reziduurilor sub actiunea temperaturilor inalte.
75) Forme de prezentare comerciala a cerurilor pentru modelat machetele componentelor metalice ale protezelor scheletate.
folii cu grosime 0,35-0,4mm,
fire rotunde (pe sectiune),
fire semirotunde,
plase bare,
forma de T, Y, +,
batoane poliedrice,
blocuri sau langhete.
76) Caracteristicile fizice ale cerurilor pentru modelat machetele protezelor acrelice mobile si mobilizabile.
rigiditate la temperatura cavitatii bucale,
nedeformabile la presiunile ocluzale inter-maxilare,
stabilitate dimensionala, mentinand dintii artificiali in aceleasi pozitii,
stabilitate volumetrica,
se indeparteaza in totalitate din tipar lasand o caviotate curata,
colorantii nu impregneaza peretii tiparului.
77) De ce lipseste colorantul din ceara machetelor coroanelor acrilice.
pentru ca sa nu impregneze peretii tiparului,
pentru a nu influenta nuanta acrilatului ce restaureaza aspectul coroanei dentare,
sa nu influenteze printr-o iluzie optica modelajul machetei din punct de vedere al dimensiunii si formei.
78) Caracteristicile fizice ale rasinilor sintetice foto-polimerizabile.
datorita vascozitatii reduse faza plastica este foarte fidela, deoarece faza plastica nu este limitata in timp, modelajul se poate modela cu foarte mare precizie,
faza rigida este rezistenta mecanic si permite efectuarea insertiilor si dezinsertiilor machetei pe model fara ca ea sa se fractureze,
coeficiant mic de contractie la polimerizare,
in tipar macheta nu se dilata sub actiunea temperaturii inalte, eliminand riscul spargerii acestuia,
nu apar reziduri dupa ardere,
rezistenta mecanica mare permite probarea machetei pe campul protetic,
produsul se comercializeaza sub forma de pasta, lichid si pudra, pasta-pasta.
79) Fazele obtinerii tiparelor.
macheta este acoperita cu masa de ambalat sub forma de pasta plastica,
masa de ambalat permite arderea sau spalarea machetei, aparand cavitatea tiparului in a II-a faza.
80) Clasificarea materialelor pentru tipare.
materiale pentru tiparele protezelor acrilice:
gipsul obisnuit,
gipsul dur,
materiale pentru tiparele protezelor metalice:
materiale pentru realizat tipare pieselor protetice:
din aliaje nobile,
din aliaje nichel-crom,
din aliaje crom-cobalt-molibden,
materiale pentru ambalarea componentelor puntilor dentare pentru lipire in scopul solidarizarii.
81) Caracteristicile materialelor pentru realizat tiparele protezelor acrilice.
faza de plasticitate e limitata in timp in functie de fluiditatea materialului,
finetea granulatiei,
stabilitate volumetrica in timpul prizei si polimerizarii,
rezistenta mecanica,
stabilitate chimica,
rezistenta la 100 grade celsius,
dezambalarea se face fara dificultate.
82) Rolurile subsatntelor din compozitia materialelor utilizate pentru realizarea tiparului protezelor metalice.
cu rol refractar:
oxidul de siliciu, silimanitul si carborumdum,
cu rol de lianti:
sulfatul de calciu, cimentul fosfat de zing, cimentul silico-fosfatic, oxidul de magneziu, oxidul de zing, fosfatul hidrogenat de amoniu,
rol de modificare (micsorare) a coeficientului de contractie:
sulfat de potasiu, borax, clorura de sodiu,
rol de reducere, sa creeze in interiorul tiparului un mediu anti-oxidant pentru aliajele aflate in faza fluida,
coloranti introdusi pentru diferentierea produsului.
83) Variabilitatea volumetrica a materialelor utilizate pentru tiparele protezelor metalice.
variabilitatea volumetrica se manifesta in mod diferit:
intr-o prima etapa apare dilatarea tiparului,
in a II-a revine la dimensiunile initiale,
dilatarea tiparului se realizeaza in mai multe subfaze:
dilatarea de priza 0,35-0,4% determinata de absorbtia lichidului de catre particulele din pulbere,
dilatarea hidroscopica 0,3-0,35%, daca priza masei de ambalat se face in mediu umed,
dilatarea termica determinata de preincalzirea si incalzirea tiparului,
dilatarea totala e rezultatul insumarii celor 3 dilatari si este specifica pentru fiecare masa de ambalat.
84) Enumerati caracteristicile maselor de ambalat folosite pentru metale.
plasticitatea,
fidelitatea,
variabilitatea volumetrica,
rezistenta termica,
rezistenta mecanica,
stabilitatea chimica,
porozitatea,
prepararea,
dezambalarea.
85) Caracteristicile maselor de ambalat pentru aliaje nobile.
dilatare 1,2-1,3%,
rezistenta termica pana la 750 grade celsius,
peste 750-800 grade celsius sulfatul de calciu se descompune formandu-se compusi sulfurosi ce fac aliajul casant,
granulatie foarte fina.
86) Recomandari utile pentru activitatea practica daca sunt utilizate materiale din care se obtin tiparele protezelor din aliaje nobile.
pulberea sa fie obligatoriu amestecata inainte de utilizare cu ajutorul unei spatule, deoarece masele de ambalat sunt alcatuite dintr-un amestec de substante cu granulatie specifice proprii care tind sa se sedimenteze diferit,
preincalzirea si incalzirea sa fie atent supravegheate din punct de vedere al evolutiei valorilor termice in perioada de timp indicata,
temperatura maxima de incalzire este de 750 grade celsius, peste acest prag se descompune sulfatul de calciu cu formarea de produsi sulfurosi ce se combina cu argint, aur si cupru.
87) Caracteristicile fizice ale materialelor folosite pentru tiparele aliajelor de crom-cobalt-molibden.
rezistenta la temperatura de peste 1400 grade celsius,
rezistenta mecanica deosebit de mare,
coeficient de dilatare mare 1,7-1,9%,
piesele turnate sunt foarte precise.
88) Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor folosite pentru tiparele aliajelor crom-nichel.
rezistenta mecanica 1200-1300 grade celsius,
rezistenta mecanica mare,
coeficient de dilatare 1,7-2,1%,
granulatia este mai mare decat a maselor de ambalat pntru aliajele nobile.
89) Indicatii pentru utilizarea maselor de ambalat.
comercilaizarea si conservarea sa se realizeze numai in recipiente impermeabile inchise ermateic,
pulberea sa fie omogenizata inainte de utilizare prin amestecarea cu ajutorul unei spatule a intregii cantitati, deoarece particulele substantelor componente au tendinta sa se sedimenteze in ordinea greutatii specifice,
trebuie respectata proportia intre pulbere si lichid specificata in prospect,
amestecul pulberii cu lichidul sa se realizeze numai in vacuum cu ajutorul malaxoarelor,
ambalarea sa se realizeze dupa tehnica corespunzatoare pentru a evita formarea camerelor de aer,
preincalzirea si incalzirea sa se realizeze lent cu repectarea valorilor termice din prospect,
eliberarea piesei protetice turnate sa se obtina la 5-10 minute de la turnare in faza de solidificare racire a aliajului.
90) Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor pentr confectionat proteze dentare.
rezistenta mecanica,
rezistenta chimica (sa nu-si modifice aspectul si structura in mediul bucal; in contact cu tesuturile sa nu produca iritatii, sa nu elibereze compusi toxici sau alergeni),
aspectul cromatic,
sa fie prelucrabile, dupa conditiile tehnologice de laborator,
structura fizico-chimica sa ramana constanta pentru perioade indelungate de timp.
91) Clasificarea materialelor pentru confectionat proteze dentare.
materiale nemetalice:
organice:
rasini sintetice,
rasini epoxidice,
rasini acrilice,
rasini policarbonate,
rasini poliamidice,
anorganice:
masele ceramice,
mixte,
materiale metalice:
aliaje nobile,
crom-nichel-fier,
crom-nichel,
crom-cobalt-molibden,
cupru-aluminiu,
pentru lipt.
92) Acrilatele polimerizate industrial forme finite si prefinite enumerare.
a) acrilate polimerizate industrial prezentate in forme finite:
dintii acrilici,
coroane acrilice de acoperire,
fatete acrilice,
b) acrilate polimerizabile industrial prezentate in forme prefinite:
placi semirigide (folosite ca baze pentru proteze sau aparate ortodontice),
capele.
93)Reactia de polimerizare la acrilatele auto-polimerizabile etape.
a) etapa de initiere
apare imediat dupa contactul dintre componente,
macroscopic aspectul este de pasta friabila,
microscopic monomerul dizolva partial perlele polimerului,
b) etapa de crestere
macroscopic pasta e fluid vascoasa, lipiciosa si curge,
microscopic moleculele monomerului incep sa fomeze lanturi macro-moleculare,
c) etapa de intrerupere (stagnare)
macroscopic pasta este plastica, consistenta, deformabila, ireversibila, neaderenta, constitue faza favorabila pentru introducerea si presarea in tipare,
microscopic toate moleculele monomerului activat au format lanturi macro-moleculare si isi inchid valentele libere intre ele.
94) Caracteristicile fozico-chimice ale acrilatelor auto-polimerizabile.
rezistenta mecanica inferioara acrilatelor termo-polimerizabile,
structura poroasa (se imbiba cu lichidul bucal),
stabilitate cromatica foarte redusa (razele luminoase influenteaza modificarea culorii),
actiune iritativa asupra mucoasei bucale si gingivale.
95) Indicatiile acrilatelor auto-polimerizabile de culoare alba.
coroane si punti provizoriu,
captusirea coroanelor prefabricate,
machetele pentru RCR,
incrustatii intra si extratisulare,
gutiere ortodontice si chirurgicale.
96) Indicatiile acrilatelor auto-polimerizabile de culoare roz.
captusirea protezelor partiale si totale,
repararea protezelor fracturate,
extinderea protezelor partiale si totale dupa extractia dintilor restanti,
restaurai protetice de urgenta.
97) Regimul termic de polimerizare in mediul umed notiuni fundamentale.
reactia de polimerizare este exoterma,
temperatura poate ajunge la 42-45 grade celsius,
monomerul fierbe si se evapora la 100,3 grade temperatura de polimerizare sa fie dozata astfel incat insumata cu cea rezultata din reactia exoterma sa nu ajunga la 100 grade celsius.
98) Regimul termic de polimerizare valori termice.
99) Enumerati caracteristicile fizico-chimice ale acrilatelor polimerizate in laboratorul de tehnica dentara.
rezistenta mecanica,
rezistenta la abraziune,
rezistenta chimica,
variabilitate volumetrica,
variabilitate cromatica,
reactii biologice.
100) Variabilitatea volumetrica a acrilatelor polimerizate in laboratorul de tehnica dentara.
reactia de polimerizare este insotita la inceput de o dilatare termica cu valoare redusa fiind limitata de peretii tiparului, spre sfarsitul procesului de polimerizare se produce o contractie de 0,1-0,5% ce poate determina neadaptarea protezelor pe campurile protetice.
101) Variabilitatea cromatica a acrilatelor polimerizate in laboratorul de tehnica dentara.
densitatea mare a retelei macro-moleculare reduce posibilitatea de modificare a culorii in perioadele scurte de timp,
in mediul bucal acrilatele sunt supuse unui fenomen de degradare progresiva,
stabilitatea culorii acrilatelor depinde de urmatorii factori:
preparatia componentelor pastei,
regimul termic de polimerizare,
puritatea amestecului,
densitatea retelei macro-moleculare,
influenta unor agenti chimici externi,
influenta unor agenti fizici,
intensitatea prelucrarii prin lustruire.
102) Reactii biologice posibile determinate de acrilate.
lichidul (monomerul) este toxic pentru mucoasa cavitatii bucale, fenomen ce se manifesta subiectiv prin senzatia de arsura sau usturime,
vaporii de monomer sunt iritanti pentru mucoasa cailor respiratorii daca sunt inhalati,
la pacientii cu teren predispozant, purtatorii de proteza, pot aparea reactii alergice cauzate de monomerul rezidual, catalizator sau coloranti.
103) Indicatii pentru procesul tehnologic de polimerizare.
preparatia componentelor la prepararea pastei sa fie conform recomandarilor,
izolarea tiparului sa fie realizata cu deosebita atentie,
introducerea patei in tipare sa se efectueze numai in faza de aluat (pasta consistenta), cand asupra ei se poate exercita presiune,
presiunea exercitata asupra conformatorului si indirect asupra pastei din tipar sa se obtina lent si progresiv,
tiparul sa fie mentinut sub presiune pe timpul termo-polimerizarii,
regimul termic de polimerizare sa se inscrie in diagrama din prospect,
prelucrarea sa nu fie insotita de degajare de caldura,
proteza finalizata sa fie introdusa in apa pana in momentul inserarii pe campul protetic.
104) Caracteristicile acrilatelor plastice.
a) chimic sunt formate de monomer si polimer la care se adauga plastifiantul,
b) fizic dupa amestecul componentelor rezulta in final o pasta plastica,
dupa reactia de polimerizare rezulta o masa elastica care isi mentine proprietatea aproximativ 5-7 luni,
c) clinic sunt uitlizate rebazari, captusiri partiale sau totale,
sunt indicate sa reduca socurile presiunilor ocluzale ce se transmit muco-periostului,
d) elasticitatea este urmata de modificari ale structurii fiind necesara inlocuirea lui.
105) Indicatiile acrilatului elastic.
captusirea protezelor totale, in special mandibulare, care nu suporata presiuni ocluzale,
captusirea seilor protezelor partiale scheletate,
captusirea protezelor chirurgicale.
106) Dezavantajele acrilatului.
elasticitatea progresiva se reduce,
imbibarea cu lichidul bucal (miros neplacut),
fenomenul de imbatranire dupa o perioada de timp mai redusa decat la acrilatele termo-polimerizabile,
modificarea aspectului cromatic,
desprinderea de pe suprafata protezei.
107) Masele ceramice-compozitie.
- caolin,
- cuart,
- feldspatul,
- fondantii,
- colorantii.
108) Caolinul.
-.e componenta plastica a maselor ceramice,
- e lipicios, aderent, uneste particolele altor substante si amestecat cu apa formeaza o pasta ce nu se fractureaza la malaxare si incalzire lenta,
- la 800grd C se faramiteaza datorita pierderii apei,
- la 1600grd se transforma intr-o pasta compacta impermeabila cu suprafata rugoasa,
- in trecut era adaugat in proportie de 1-3% in masele dento-ceramice,
- in prezent masele metalo-ceramice au in compozitie caolin in microprocente pentru ca mareste temperatura de sinterizare si creste coeficientul de contractie.
109) Cuartul (silicea).
- constituie masa refractara din faza de sinterizare,
- la temp de sinterizare se formeaza scheletul refractar in jurul caruia fiecare dintre particolele celorlalte substante se pot lipi si deforma,
- favorizeaza mentinerea formei coroanelor in timpul sinterizarii deoarece rezista la temp de peste 2000 grd C,
- la variatii bruste de temp, cald-rece, confera rezistenta caracteristica maselor dento-ceramice,
- in compozitia maselor ceramice pentru dentina se gaseste in procente de pana la 20%,
- in compozitia maselor ceramice pentru smalt -3% conferind transluciditate.
110) Feldspatul.
- reprezinta cel mai mare procent de substanta al maselor dento-ceramice (70-80%),
- se topeste la 1160 grd C.
111) Colorantii din masele ceramice.
Pot fi:
a) anorganice:
- oxid de Fe (rosu),
- oxid de Co (albastru),
- oxid de Cr (verde),
- oxid de iridiu (negru),
- oxid de Ni (cenusiu),
- oxid de Au (purpuriu),
- oxid de Zn (alb),
- oxid de titan (galben- brun).
b) organice indicatori pentru diferentierea sortimentelor de masa ceramica a dentinei, smalt, pentru obtinerea transparentei si efectelor cromatice.
112) Fenomenul de fritare.
- masele dento-ceramice comercializate sub forma de pulberi au rezultat in urma fenomenelor de fritare,
- substantele din compozitie sunt supuse actiunii temp inalte pentru a se obtine calcinarea,
- dupa calcinare produsul e macinat umed sau uscat pentru a se obtine pudra.
113) Avantajele fritarii.
- ciclurile de sinterizare sunt comprimate,
- coeficientul de contractie in timpul sinterizarii se reduce,
tempul de uscare e mai mic,
- gazele sunt degajate din compozizia substantei,
- genizarea compozitiei.
114) Contractia maselor dento-ceramice factorii determinanti.
1) evapaporarea lichidului de amestec( apa, alcool) necesari pentru obtinerea si modelarea pastei,
2) calcinarea la 600- 800 grd a substantelor organice introduce ca lianti plastifianti si coloranti anorganici,
3) aglutinarea partic de catre topitura ce formeaza sticla de feldspat.
115) Aliajele nobile pentru metalo - ceramica proprietati.
- intervalul de topire e cu 150-200 grd mai mare decat temp de sinterizare a masei ceramice,
- rezista la temp inalte,
- coeficinetul de dilatare termica e mai mare sau egal cu cel al maselor ceramice,
- contractia dupa solidificare e de aproximativ 1.6%,
- limita de curgere remanenta e ridicata,
- trebuie sa asigure adeziunea masei ceramice.
116) Caracterisiticile aliajelor nenobile pentru ceramica.
- duritate foarte mare,
- limita de curgere remanenta e marita,
- modul de elasticitate ridicat,
- precizia piesei turnate e buna daca coeficientul de contractie e de 2-3%, fiind compensat de expansiunea masei de ambalat.
117) Caracteristicile fizico-chimice ale maselor dento-ceramice.
- greutate specifica 2.45-2.95 g/cm3,
- densitate extrem de mare,
- porozitatea maselor ceramice sinterizate in vid e de 8.75 pori/ mm2
- conductibilitatea termica foarte redusa,
- variabilitatea volumetrica redusa,
- contractia in procesul de sinterizare e 20-30%,
- transluciditatea e foarte mare,
- transluciditatea e determinata de prezenta oxizilor si a urmelor de saruri ale metalelor rare,
- aspectul cromatic imediat si in timp e deosebit de bun datorita colorantilor minerali,
- rezistenta mecanica e foarte buna,
- rezistenta chimica e foarte mare si nu se dizolva in acidul fluorhidric folosit ca agent de gravare,
- foarte bine tolerate de tesuturi.
118) Ipoteza chimica a legaturilor metalo-ceramice.
- in faza de sinterizare se produce un schimb reciproc de ioni metalici intre masa ceramica si aliaj. Acest schimb constant de ioni metalici de la nivelul interfetei celor 2 materiale asigura fixitatea masei ceramice de aliaj,
- intre masa ceramica si aliaj se creaza un strat special de legaturi reprezentate de oxizii metalici din aliaj si oxizii acelorasi metale din compozitia masei ceramice.
119) Tehnici pentru fixarea masei ceramice la componenta metalica.
1. Tehnica de fixare prin oxidarea aliajului ( componenta metalica e tratata termic pentru a se produce oxidarea suprafetei),
2. Tehnica de fixare prin utilizarea unor subst speciale (bondinguri). Aceste substante reduc faza de ardere pentru oxidarea aliajului. Dupa sablare si degresare componenta metalica e acoperita cu bondingul in strat subtire. Mecanismul de fixare consta in formarea de leg covalente intre masa ceramica si aliaj.
Realizarea unei zone intermediare la nivelul interfetei metal ceramica cu rol de amortizare pentru fetele tangentiale. Asigura aspectul cromatic fara a mai depinde de oxizi.
120) Materialele metalice caracterisitic.
- corpuri solide la temp camerei cu exceptia Hg care e fluid,
- structura e policristalina, cubica sau hexagonala,
- culoarea e gri-argintiu cu 2 exceptii Cu si Au,
- opace datorita electronilor liberi ce trec de pe o orbita pe alta,
- luciu propriu fiindca reflecta razele luminoase si o parte a radiatiilor electro-magnetice,
- conductibilitate termo-electrica specifica mare,
- greutate specifica variabila,
- temp de topire de la -39grd pentru Hg la 3400grd C pentru Wolfram,
- rezistenta mecanica crescuta,
- in contcat cu acizii formeaza saruri,
- ionizeaza in solutie acida eliberand ioni pozitivi.
121) Tipuri de aliaje.
1. ambele metale in faza lichida sunt solubile unul in celalalt in orice proportie formeaza o solutie omogena ce se mentine si in faza solida,
2. ambele metale sunt solubile intre ele in faza lichida dar in faza solida se separa. Aliajul in faza solida e format din cristale pure ale fiecarui element ce a intrat in compozitie. Sunt aliaje usor fuzibile,
3. Ambele metale sunt solubile unul in celalalt in anumite proportii. Daca acestea sunt depasite aliajul devine casant, friabil,
4. Ambele metale formeaza intre ele combinatii chimice cunoscute sub numele de compusi intermetalici
5. Metalele ce nu pot fi amestecate in nici o proportie si nu se pot obtine aliaje din ele.
122) Caracteristicile fizico-chimice generale ale aliajelor.
1. duritatea e mai mare decat a fiecarui component,
2. rezistenta mecanica e mai mare decat a fiecarui element component,
3. conductibilitatea termica si electrica e mai redusa decat a fiecarui component,
4. greutatea specifica are o valoare medie intre cea a materialului component cu greutatea, cea a celui cu greutatea cea mai mare,
5. punctul de topire e mai redus decat al fiecarui metal din compozitie.
123) Coroziunea aliajelor cauze.
1. Chimica combinatie dintre metal element nementalic,
2. Electrochimica in mediul umed apa sau electrolit in prezenta curentului electric continuu ce transporta ionii de la anod la catod.
124) Tehnici de laborator pentru examinarea metalelor si aliajelor ce evidentiaza metalografia?
1. Forma si dimensiunea grauntelor,
2. Natura grauntelor,
3. Impuritatea dintre ele,
4. Grdaul de omogenitate si uniformitate,
5. Efectul tratamentului termic.
125) Forme de prezentare ale aliajelor recomandate pentru protetica dentara.
1. granule, pastile, hemisfere, paralelipipede cu sectiune patrata, dreptunghiulara sau hexagonala; cilindrii- utilizate pentru a fi topite si turnate,
2. tabla laminata groasa de 0.25-0.3mm pentru capa, cu grosime de 0.1- 0.2mm pentru inele ortodontice, 1 mm pentru topire, turnare,
3. sarma din aliaje de wipla sau Cr- Co, din sarma cu diametrul de 0.2mm sunt efectuate diferite legaturi. Sarma de 0.6- 0.8mm e utilizata pentru crosete dentare ale protezelor partiale. Sarma de 0.2-1.5mm pentru realizarea atelelor utilizate pentru confectionarea fragmentelor oaselor maxilare,
4. elemente fabricate pentru crosete, bare linguale, palatinale necesare obtinerii protezelor scheletate.
126) Prelucrarea la temperaturi reduse.
La 20grd determina modificari in structura cristalina a aliajelor:
micsorarea distantei dintre atomii cristalelor sau marirea acestor distante formand cristale alungite aplatizate sau fragmentate. In urma fragmentarii prin prelucrarea la rece cristalele sunt mai putin flexibile si maleabile,
laminarea e un procedeu tehnologic folosit pentru obtinerea foilor de tabla prin trecerea printre 2 cilindtrii a unei bare metalice la o temperatura scazuta sau crescuta,
trefilarea e procedeul tehnologic de obtinere a firelor din diferite aliaje,
ambutisarea e procedeul tehnologic prin care un disc de tabla e transformat intr-o capa metalica cilindrica,
stantarea e procedeul tehnologic prin care unei cape metalice i se da forma anatomica a coroanei dentare.
127) Prelucrarea la cald lipirea, tratamente termice.
Lipirea in prezent tehnica de solidarizare prin lipire e foarte rar utilizata. Se foloseste un aliaj special (lot) si ca sursa de caldura oxigazul. Lotul e incalzit pana cand curge intre suprafata componentelor ce urmeaza a fi solidarizate. Loturile au compozitie fizico-chimica specifica pentru fiecare aliaj. Aceste aliaje se topesc cu 100-150 grd sub punctul de topire al aliajelor ce-s solidarizate.
Tratamentele termice:
procesele tehnologice pentru prelucrarea aliajelor din care-s obtinute protezele dentare produc modificari in structura fizico-chimica (apar aliaje neomogene, neuniforme sau ecruisante),
redobandind caracterele aliajelor se obtin prin tratamente termice variabile specifice fiecarui tip de aliaj,
tratamentele ce pot fi efectuate sunt recomandate in prospectul materialului,
consta in incalzirea unei proteze dentare metalice pana la o anumita temperatura un anumit timp dupa care urmeaza racirea lenta sau brusca in functie de proprietatile care-s necesare sa reapara.
128) Au caracteristici.
- culoare galbena, greutate specifica 19.3 g/cm3, duritate redusa 43kg/cm3, ductibilitate si maleabilitate foarte bune,
- se pot trage in foi foarte subtiri,
- rezista la actiunea acizilor, bazelor si sarurilor, nu-l dizolva decat apa regala,
- rezistent la coroziune.
129) Ag caracterisitic.
- culoare gri specifica, maleabilitate si ductibilitate, usor de prelucrat, greutate 10,5g/cm3, pct de topire 1071grd C,
- in stare fluida absoarbe gazele in special oxigenul pe care-l elibereaza in faza de solidificare rezultand turnaturi poroase,
- are afinitate pentru produsii sulfurosi,
- se combina cu Au, ii modifica culoare, ii mareste duritatea,
- rezistent la abraziune.
130) Cu caracterisitic.
- culoare rosie (imprima culoarea sa aliajelor),
- maleabil si ductil,
- conductibilitate termo-electrica foarte buna,
- creste rezistenta aliajului,
- se aliaza usor cu Au si- i inchide culoare.
131) Platina - caracteristici.
- culoare gri argintie ( la aliere rezulta o culoare gri galben),
- maleabila si ductila,
- punct de topire 1754,44 grd C, greutate 21,4g/cm3,
- mareste rezisntenta la rupere si creste duritatea aliajului,
- punct de topire ridicat creste intervalul de topire al aliajului,
- lustrul aliajului e mentinut mai bine, mult timp.
132) Paladiu caracteristici.
culoare gri-argintie,
maleabil si ductil,
punctul de topire 1548,88 grade C,
greutate specifica 12g/cm3,
mareste maleabilitatea, ductibilitatea, duritatea, rezistenta la rupere, la deformare elastica si plastica a aliajului,
ridica intervalul de topire al aliajului de aur in care se gaseste in procente variabile.
133) Aur 833.
a) 20K:
compozitia chimica la 1000g de aliaj sunt 833g aur pur si 167g cupru si argint (mai mult cupru decat argint),
cupru confera aliajului o durutate mai mare, o rezistenta crescuta la abraziune si la rupere,
utilizat pentu RCR, coroane, incrustatii si punti dentare cu 1-2 intermediari,
datorita procentului mare de argint si cupru exista pericolul ca in timpul turnarii sa se produca dzomogenizarea urmata de modificarea comportamentului fizico-chimic,
b) aur 833 cu Ag, Cu, Zn, Pt, Pd, (aliaje tari):
sunt indicate pentru punti dentare formate din mai multe elemente de agregare si corp de punte reprezentat pe 2-3 dinti si pentru puntile totale,
in aceste aliaje Pt si Pd se gasesc in proportie de 4-6%,
datorita prezentei Zn, Cu si a Ag exista tendinta de a se oxida,
c) Au 18K cu 100-120 Pt (aliaje extradure):
in aceste aliaje Ag si Cu sunt reprezentate in procente reduse,
prezinta duritate foarte mare,
este rezistent la rupere si la soc cu un grad de elasticitate,
prezenta Pt in compozitie imbunatateste calitatile fizico-chimice si rezistenta la oxidare,
in compozitie sunt adaugate Pd 20-50 si iridiu pana la 25,
indicatii: coroane de substitutie, coroane partiale Ύ si 4/5, punti totale, proteze scheletate.
134) Aliajele pentru lipit.
sunt utilizate foarte rar in prezent, deoarece majoritatea puntilor dentare sunt turnate dintr-o bucata,
solidarizeaza intre ele elementele de agregare la corpul de punte sau elemente de sprijin, mentinere si stabilizare ale protezelor scheletate la conectorii principali sau la sei,
caracteristicile fizico-chimice ale aliajelor pentru lipit sunt urmatoarele:
o intervalul de topire este inferior cu 50-150 grade C fata de cel al aliajului din care sunt realizate elementele componente ale protezei care urmeaza sa fie solidarizate,
o patrunde in spatii mici datorita vascozitatii foarte eduse,
o in stare fluida curege pe suprafetele care vor fi lipite,
o rezistenta mecanica si chimica dupa racire,
o coeficientul de contractie la racire sa fie minim.
135) Medii anti-oxidante la topire si turnare.
in faza fluida aliajele prezinta afinitate pentru oxigen si alte gaze,
in aceasta faza se combina cu gazele si rezulta compusi noi,
caracteristicile compusilor noi fiind inferioare aliajelor pure,
oxidarea aliajelor este oprita daca se utilizeaza anumite medii de protectie reprezentate de gaze si pulberi,
gazele sunt: gazele nobile (heliu, argon si cripton), azot termic si hidrogen termic,
pulberi: boraxul sub forma de bucati, are actiune anti-oxidanta datorita densitatii foarte mici si punct de topire mult mai scazut decat al oxizilor din aliajele in forma fluida,
sub actiunea caldurii pulberile de borax se topesc, traverseaza masa aliajului si apare la suprafata antrenand prin aceasta deplasare impuritatile si oxizii,
la racire formeaza la suprafata aliajului o crusta sticloasa, casanta ce se indeparteaza usor,
manganul: in amestec cu boraxul in proportie de ½ este utilizat pentru protectia contra oxidarii la topirea si turnarea aliajelor utilizate pentru lipit care contin Ag, Au, Cu si Zn.
136) Caracteristicile fizico-chimice ale aliajelor nobile.
sunt indicate pentru realizarea tuturor tipurilor de lucrari dentare fixe si mobilizabile (proteza scheletata),
in faza fluida aceste aliaje curg in tipare cu dumensiuni foarte reduse obtinandu-se proteze foarte subtiri,
coeficientul de contractie este de 1,1-1,3% compensat in totalitate de expansiunea masei de ambalat,
sunt foarte bine tolerate in mediul bucal,
din punct de vedere chimic sunt deosebit de rezistente la actiunea coroziva a acizilor si bazelor,
dupa indepartarea lucrarii de pe campul protetic, aliajul se poate recupera pentru reutilizare in stomatologie sau la lipituri.
137) Incidente si accidente ce pot sa apara in urma prelucrarii aliajelor nobile.
a) aspectul cromatic modificat
pe suprafata piesei protetice se pot forma zone de culoare negru-brun sau brun-verzui determinate de:
o dezomogenizarea aliajului in timpul turnarii sau lipirii daca nu s-a asigurat protectia contra oxigenului atmosferic,
o supraincalzirea tiparului cu formare de produsi sulfurosi ce se combina cu Ag si Cu,
b) fractura lucrarii protetice
se produce la nivelul corpului de punte formate din 3-4 dinti intermediari asupra carora actioneaza antagonisti puternici in cazul in care aliajele sunt dezomogenizate si nu s-au facut tratamente termice.
138) Aliajele de Ag-Pd.
reprezinta o categorie de aliaje nobile diferita de aliajele de Au sau Pt,
au un pret mai redus decat aliajele de Au sau Pt,
au fost create pentru a inlocui partial sau total aceste aliaje de Au sau Pt.
139) Rolul Ag in aliajele cu Pt.
Ag reprezinta 65%,
comportamentul chimic in mediul bucal este nefavorabil avand mare afinitate pentru sulf si compusii lui,
in faza fluida absoarbe oxigenul si alte gaze pe care le expulseaza in timpul racirii,
Ag prezinta suficiente proprietati fizico-chimice pentru a forma aliaje dentare din care sa se realizeze proteze fixe.
140) Rolul paladiului in aliajele cu Ag.
in faza lichida paladiul are un grad crescut de vascozitate ce nu favorizeaza scurgerea in tipare cu dimensiuni reduse,
in compozitia acestor aliaje se gaseste in proportie de 25%,
rolul principal este de inobilire a Ag si de protectie impotriva produsilor sulfurosi din cavitatea bucala,
paladiul are puterea sa inobileze aliajul de Ag de 3 ori mai mare decat Au,
in tipar paladiul protejeaza Ag pana la 200 grade C.
141) Caracteristicile fizico-chimice ale aliajelor de Ag si Pd.
duritate mai mare decat a aliajelor de Au,
rezistenta la rupere, abrazine si deformare,
greutate specifica mica,coeficient de contractie la racire egal cu al aliajelor nobile,
avand vascozitate crescuta si greutate specifica mai mica, curge in tipar mult mai greu decat aliajele nobile,
in faza lichida si in mediul bucal sunt sensibile la compusii sulfului,
in faza lichida se pot dezomogenizeaza mai mult si mai usor decat aliajele de aur,
dupa turnare trebuiesc obigatoriu tratate termic,
aspectul cromatic caracteristic este gri-argintiu, dar poate fi galben in functie de procentul de Au si Cu,
intervalul de topire 1000-1150 grade C.
142) Recomandari tehnologice pentru aliajele Ag-Pd.
tijele pentru canalele de curgere a aliajului trebuie sa prezinte diametrul mai mare deoarece aliajul e mai vascos si are greutate specifica mai mica decat aliajele de Au-Pt,
supraincalzirea aliajului este interzisa la topire (prin supraincalzirea aliajului nu devine mai fluida ci se dezomogenizeaza, turnatura devenind mai poroasa),
tiparul sa fie incalzit peste 670 grade C, deoarece masa de ambalat are in compozitie sulfat de calciu ce se descompune eliberand sulful cu afinitate pentru aliaj,
dezambalarea piesei dupa turnare, deoarece sulful din peretii tiparului produce coroziunea la suprafata,
dezoxidarea este efectuata numai in solutii de 10% acid sulfuric si azot azotic, foarte proaspete,
tratamentul termic este obigatoriu pentru omogenizarea structurii cristaline si imbunatatirea caracteristicilor fizico-chimice.
143) Aliajele de Ni-Cr caracteristicile fizico-chimice.
culoare gri-argintiu,
greutate specifica 7-9g/cm3,
duritate 180-280kg/mm2,
intervalul de topire-turnare 1150-1359 grade C,
coeficient de contractie la racire 2,2-3,5%,
rezistenta la coroziune in mediul bucal, satisfacatoare,
in general aceste aliaje sunt suportate foarte bine, dar pot sa apara urmatoarele manifestari patologice: exeme cronice, edem al pleoapelor, dermatite alergice la tehnicienii dentari.
144) Caracteristicile fizico-chimie ale aliajelor re Wipla.
culoare gri-argintie,
duritate 160kg/mm2,
interval de topire 1375-1420 grade C,
luciul suprafetelor este rezistent in mediul bucal,
rezistent la coroziune,
nu se pot obtine piese turnate subtiri deoarece vascozitatea este crescuta in faza lichida,
este necesar tratamentul termic,
aliajul pentru lipit contine mult Ag, are rezistenta mecanica si chimica redusa,
coeficientul de contarctie la racire 2,5-3%, nefiind compensat de masa de ambalat,
precizia pieselor turnate nu este posibila fiindca are vascozitate crescuta si coeficient de contractie mare.
145) Aliajele de bronz caracteristicile fizico-chimice.
rzistenta la coroziune,
duritate 130kg/mm2,
greutate specifica 8,5,
conductibilitatea termica de 2,5 ori mai mica decat aliajele nobile,
fluiditatea asigura curgerea in tipare cu dimensiuni reduse,
rezistenta la rupere, creste in urma tratamentului termic,
culoare galbena.
146) Aliaje de crom-cobalt caracteristici fizico-chimica.
greutate specifica 6,5-8,
rezistenta la coroziune,
interval de topire 1300-1500 grade C,
rezistenta mecanica crscuta,
fluiditatea permite obtinerea turnaturilor subtiri,
coeficientul de contractie la racire 1,7-2%,
intervalul de topire solicita utilizarea unor mase de ambalat speciale,
cristalizeaza la racire uniform,
produsele obtinute prin trefilare (sarma), au flexibilitate mai mare decat cele realizate prin turnare,
aspectul lucios al suprafetelor se mentine o perioada indelungata in cavitatea bucala.
147) Bioxidul de siliciu in compozitia caror materiale se gaseste?
cimentul silicat,
masele compozite,
cimenturi cu ionomeri de sticla,
mase ceramice,
materiale penru tiparele pieselor protetice din aliaje nobile.
148) Florurile in compozitia caror materiale se gasesc?
cimenturile silicat,
cimenturile cu ionomeri de sticla.
