Recuperarea in IMA-generalitati,fazele recuperarii

Recuperarea in IMA-generalitati,fazele recuperarii

Recuperarea in infarctul miocardic acut a pornit de la consta-tarea clinica ca repausul prelungit la pat transforma pacientii in niste adevarati "handicapati", fapt nejustificat fata de performantele cardiace obiective  posibile. Intensitatea antrenamentului depinde si de severitatea bolii coronoraniene.

Se tine cont de:

. scaderea performantelor ventricului stang sunt in functie de masa miocardica necrozata;

. ischemia miocardiaca restanta;

. tulburarile de ritm secundare.

Antrenamentul este corespunzator pragului anginos, care reprezinta limita maxima, peste care capacitatea fizica nu poate fi crescuta.

. Conteaza si performantele ventricului drept - in cazul infarctelor inferioare, in care se asociaza frecvent si infarctul ventricului drept.

. Tulburari de ritm sever in cursul efortului limiteaza antrenamentul avand risc vital.

. Monitorizarea EKG este utila in cursul recuperarii.

. Medicatia cardiologica din clasa beta blocantelor (propranolol, metoprolol, atenolol) poate scadea capacitatea de efort.

. Blocantii de calciu (nifedipina) cresc frecventa cardiaca de repaus si reduc rezerva de frecventa cardiaca, care poate fi pusa in joc in tim pul efortului, deci, intr-un cuvant, limiteaza capacitatea de efort.

Exista 3 faze ale recuperare ale infarctului miocardic acut:

1) faza I - recuperarea intraspitaliceasca

- scop -autoingrijire, deplasarea in spitale fara ajutor.

2) faza a-II-a - recuperarea propriu-zisa

- de la 3-12 saptamani.

- scop: sa asigure bolnavului capacitatea maxima de efort, com-patibila cu suferinta coronariana.

3) faza a-III-a - dureaza toata viata.

- scop: sa prezerve capacitatea de efort obtinuta in faza a II-a si, eventual, in continuare.