Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

POLIPEPTIDE

POLIPEPTIDE

Descoperite inca din 1947, polimixinele au intrat in uz, in administrare parenterala dupa 1960, nefrotoxicitatea limitand administrarea lor; problemele legate de aparitia plurirezistentei bacteriilor gram negative, le+a readus in actualitate in ultimii ani, fiind utilizate in sepsis, pneumonii cu P. Aeruginosa, Acinetobacter MDR.

Reprezentanti: Polimixina B si polimixina E (colistin), de administrare parenteral si per os.

Mecanism de actiune: polimixinele contin atat un grup lipofil cat si unu lipofobic; patrund prin membrana celulara, interactionand cu fosfolipidele membranare, cu disruptie membranara- a membranei externe a bacililor Gram negativi si a membranei citoplasmatice bacteriene. Actiunea este bactericida, dependenta de concentratie, polimixinele avand un important efect postantibiotic. Experimental, s-a constatat ca legarea se realizeaza la nivelul lipidului A din componenta endotoxinei, blocand majoritatea efectelor biologice ale acesteia.



Spectru de actiune: sunt active pe majoritatea bacteriilor gram negative, enterobacterii cu exceptia Proteus spp., piocianic, Acinetobacter MDR, mai putin active pe Providencia, Serratia.

Mod de prezentare: polimixina B, se administreaza local (topic), parenteral, i.m, i.v, polimixina E, este disponibila ca topic si per os si parenteral (colistimethate sodium) pentru uz parenteral.

Farmacocinetica: administrate oral, sunt neresorbabile. Difuzia este extrem de scazuta, atat la nivelul LCR cat si pleural, biliar, articular. Se excreta renal, activ, prin filtrare glomerulara.

Toxicitate: hipersensibilizarea este rara la administrarea polimixinelor, in schim nefrotoxicitatea si neurotoxicitatea sunt frecvente.

Nefrotoxicitatea, dependenta de doza, este reversibila la sistarea terapiei; nefrotoxicitatea, apare prin supradozare, la pacientii cu insuficienta renala sau curarizati si se manifesta prin slabiciune musculara, uneori apnee, neuropatie periferica, parestezii ale extremitatilor; efectul neurotoxic poate fi potentat de administrarea aminoglicozidelor.  

  • Alte efecte secundare: tulburari neuropsihice, toxicitate cohleovestibulara locala, in administrarea sub forma de picaturi otice
  • Contraindicatii: nu se administreaza la pacientii cu otite supurate, alergie cunoscuta la polimixine, miastenie.
  • Nu se contraindica la gravide!

Indicatii



Colistina, neresorbabil per os, se poate administra  topic -colir, picaturi auriculare, aerosoli, instilatii.

Polimixina B, in administrare parenterala intramuscular se utilizeaza in doze de 2,5-3 mg/kgc/zi, divizat la 4-6 ore; in administrare intravenos, 1,5-2,5 mg/kgc/zi, in perfuzie continua sau fractionat in 2 doze la 12 ore.

In meningitele cu bacterii Gram negative, polimixina B se poate administra in primele 3 zile, intatechal, 5-10 mg/zi, apoi la 2 zile.

Se administreaza sub forma de topic la nivelul mucoaselor, tegumentelor, ovule pentru administrare in patologia din sfera ginecologica.

Colistimethat se administreaza in doze de 2,5-5 mg/kgc/zi (50 000-100 000 u/ kgc/zi) in functie de severitatea infectiei, in 2-4 administrari, fara a depasi 300 mg/zi.

Se administreaza in aerosoli, inhalator, la pacientii cu colonizare traheo- bronsica cu piocianic MDR, in speta cu fibroza chistica.

Colistin per os1(00 000-250 000 U/kg  administrate de 3-4 ori pe zi, este recomandat in decontaminarea tubului digestiv, in aplazia medulara terapeutica, portajul intestinal de enerobacterii ESLB, prevenirea pneumoniei prin microinhalare la pacientul ventilat mecanic.