Parazitologie tropicala - Schistostomioze

Parazitologie tropicala - Schistostomioze

sinonime: bilharzioze, schistosomoze

boli parazitare sistemice, severe

determinate de trematode cu sexe separate, hematofage, care traiesc in sistemul

vascular

Etiologie:

exista 5 specii patogene pentru om:

- Schistosoma haematobium - determina schistostomioza uro-genitala

- Schistosoma mansoni - determina schistosomioza intestinala / hepato-splenica

- Schistosoma japonicum si Schistosoma mekongi - determina schistosomioza

intestinala

- Schistosoma intercalatum - determina schistosomioza rectala cu complicatii

genitale

cea mai raspandita helmintioza din zonele tropicale si subtropicale

afecteaza anual 200-300 milioane de indivizi pe glob

Morfologie:

masculul:

- prezinta la exterior o cuticula cu spini/tuberculi

- forma cilindrica in treimea anterioara, prezinta 2 ventuze

- in rest, corp aplatizat, foliaceu care formeaza un canal ginecofor, in care se

aseaza femela, cei doi viermi traind in cupluri inseparabile

- dimensiuni:

- S. haematobium: 10-15 mm/0,75-1 mm

- S. mansoni : 6-13 mm/1 mm

- S. japonicum: 12-20 mm/0,5 mm

- S. intercalatum: 11-14 mm/0,3-0,4 mm

femela:

- corp cilindric, filiform

- dimensiuni:

- S. haematobium: 20-26 mm/0,25 mm

- S. mansoni : 7-17 mm/0,25 mm

- S. japonicum: 12-28 mm/0,3 mm

- S. intercalatum: 10-14 mm/0,15-0,18 mm

- cuticula prezinta striatii transversale

prezinta 2 ventuze: orala si ventrala

aparatul digestiv: cavitate orala - esofag - intestin - 2 cecumuri intestinale - cecum

posterior comun care se termina orb

sistemul excretor: 2 canale longitudinale - vezica excretoare - por terminal

sistem nervos: ganglion esofagian - comisura - 2 cordoane nervoase longitudinale

sistemul reproducator al masculului: 4-5 perechi de testicole - vase deferente -

vezicula seminala - por genital

sistemul reproducator al femelei: ovar piriform - oviduct anterior, duct vitelin -

ductul de reproducere comun - uter rectiliniu (oua) - por genital

la ponta, femela se plaseaza in canalul ginecofor al masculului

viermii traiesc in cupluri; pot supravietuii 10-15 pana la 30-40 ani in organismul

uman

ouale:

- S. haematobium si S. mansoni:

- ovalare

- coaja: neteda, groasa, transparenta, prezinta pori

- prezinta embrion ciliat si mobil = miracidium

- S. haematobium:

- prezinta pinten polar terminal

- eliminare prin urina

- S. mansoni:

- pinten lateral proeminent

- eliminare cu materiile fecale

- S. japonicum: protuberanta laterala

- S. intercalatum:

- forma rombica

- lung pinten terminal

- la coloratia Ziehl - Nielsen, ouale de S. mansoni si S. intercalatum se colereaza

in rosu, iar ouale de S. haematobium, in verde

Ciclul biologic:

ouale strabat endoteliul capilar, trec prin peretele:

- vezicii urinare si se elimina in mediul extern prin urina (S. haematobium)

- prin peretele intestinului / rectului si se elimina prin materiile fecale in mediul

extern (restul speciilor)

pentru a se desfasura ciclul biologic, este necesar ca ouale sa ajunga in mediul

acvatic (apa dulce, cu temperatura de 25-30°C)

din ou se elibereaza miracidiumul

este necesara prezenta unei gazde intermediare obligatorii: moluste gasteropode

(melci):

- S. haematobium: melci din genul Bulinus, Planorbis

- S. mansoni: melci din genul Biomphalaria (Lumea Veche - Africa)

- S. japonicum: melci din genul Oncomelania

- S. mekongi: melci din genul Tricula aperta

- S. intercalatum: melci din genul Bulinus

in corpul melcului: miracidium - sporochist primar - sporochist primar matur -

sporochisti secundari - furcocercari (forma infectanta pentru gazda definitiva)

furcocercarii parasesc molusca in orele calde ale zilei (10-16) si patrund in gazda

definitiva (om, alte vertebrate)

infestarea omului are loc in timpul bailor in ape dulci, contaminate cu moluste (pe

cale transcutanata sau exceptional, prin inghitire, cand penetreaza prin mucoasa

bucala)

dupa penetrare, furcocercarii isi pierd extremitatile caudale si se transforma in

schistostomule care traverseaza tesutul celular subcutanat, trec in sistemul limfatic

periferic si in circulatia venoasa, apoi in inima dreapta, plamani (dezvoltare),

inima stanga, patrund in circulatia sistemica si se raspandesc in organe: ficat (in

venulele porte intrahepatice - are loc dezvoltarea, diferentierea, maturarea

sexuala, se formeaza cupluri inseparabile de viermi adulti), apoi trec in plexurile

hemoroidale (pentru speciile S. mansoni, S. intercalatum, S. japonicum se opresc

aici), respectiv in plexurile venoase perivezicale si pelviene (in cazul speciei S.

haematobium

isi depun ouale in submucoase

o parte din oua trec prin peretele vascular (cu ajutorul spinului), in lumenul

organelor cavitare:

- vezica urinara - eliminare prin urina

- intestin - eliminare prin fecale

Epidemiologie:

raspandire geografica

- S. hameatobium:

- valea Nilului

- Africa intertropicala (de Vest si Sud)

- Orientul Mijlociu

- S. mansoni:

- Egipt, Africa de Est, de Sud, de Vest

- America Latina, Brazilia

- S. japonicum si S. mekongi: Extremul Orient

- S. intercalatum: Africa Centrala si de Vest

rezervorul de infectie si gazdele definitive:

- S. haematobium, S. intercalatum: doar omul

- S. mansoni: omul, sobolanul

- S. japonicum: - om, animale domestice si salbatice

- raspandire prin ouale eliminate de gazdele definitive

caile de transmitere:

- transcutanat

- prin mucoasa bucala

receptivitate:

- universala

- incidenta maxima: 10-20 ani

- profesii mai frecvent afectate: pescari, agricultori, orezari

- mai crescuta la femei si copii

Tablou clinic:

schistosomioza toxemica acuta = sindrom Katayama

se produce o infectie primara si numeroase reinfectii

rezultatul prezentei celor 3 stadii de dezvoltare ale parazitului in organismul uman

(furcocercar, schistosomula, vierme adult) si a oualor

3 sindroame majore:

- dermatita cercariana

- sindromul Katayama

- sechele cronice fibro-obstructive

4 stadii (perioade de evolutie):

- exista o perioada de incubatie

- 1. stadiul de invazie (primele 15-30 minute): dermatita cercariana (rash cutanat)

cu caracter fugace

- 2. stadiul toxemic (dupa 4-8 saptamani):

- simptomatologie discreta / asimptomatic

- evolutie severa (S. japonicum)

- febra Katayama

- febra, frisoane, cefalee, eruptii, tulburari digestive, tuse

- obiectiv: hepatosplenomegalie, limfadenopatie generalizata,

aparat respirator - raluri

- paraclinic: leucocitoza cu eozinofilie (intre 15-50 %)

- manifestarile clinice dispar in cateva saptamani

- 3. perioada de stare - specifica

- 4. perioada tardiva si a complicatiilor - manifestari ale unor sechele cronice

fibro-obstructive

Stadiile 3 si 4 formeaza schistostomioza cronica.

Schistosomioza cu S. haematobium (urogenitala) - hematurii repetate

incubatie: 3-6 luni

invazie: eruptie cutanata discreta

stare toxemica acuta: discreta/inaparenta

perioada de stare:

- hematurie micro/macroscopica terminala

- simptome de cistita

stadiul tardiv si al complicatiilor:

- la nivelul vezicii urinare: suprainfectie bacteriana, litiaza vezicala, neoplazie

- ureterale: stenoze, hidronefroza, suprainfectie

- renale: sindrom nefrotic

- genitale

- invazia rectala (diaree), afectare hepatica

- afectiuni cardiopulmonare, ale maduvei spinarii, leziuni cutanate

Schistosomioza cu S. mansoni (schistosomioza sau bilharzioza intestinala)

incubatie: 2-3 luni

invazie: dermatita cercariana (mai frecventa la indivizi proveniti din alte zone)

stadiul toxemic:

- simptomatologie intensa

- febra, eruptii, edeme, dispnee

- hepatosplenomegalie

- leucocitoza cu eozinofilie

perioada de stare:

- predomina manifestarile intestinale

- dureri abdominale si diaree cu aspect dizenteriform

- greturi, varsaturi

- scadere in greutate, anemie

stadiul cronic:

- manifestari intestinale: apendicita, hemoragie intestinala

- schistosomioza hepato-splenica: hipertensiune portala, hepatosplenomegalie,

insuficienta hepatica

- schistosomioza cardio-pulmonara: suferinta pulmonara, insuficienta cardiaca

dreapta

- schistosomioza SNC (sistemului nervos central): encefalita, HIC

(hipertensiune intracraniana), mielite

- glomerulonefrita

Schistosomioza cu S. japonicum si S. mekongi

evolutia clinica cea mai grava si cu cele mai multe complicatii

perioada de incubatie: 2-3 saptamani

perioada de invazie: pruritul "Kabure"

stadiul toxemic:

- febra inalta, frisoane, transpiratii, eruptii, edeme

- fenomene digestive, neurologice, pulmonare

- limfadenopatie generalizata

- hepatomegalie

- leucocitoza cu eozinofilie (pana la 60%)

stadiul cronic:

- schistosomioza hepatosplenica

- fibroza, hipertensiune portala, evolutie spre ciroza

- hepatosplenomegalie

- anemie marcata

- hipersplenism

- schistosomioza intestinala: dureri abdominale, diaree, scadere in greutate

- schistosomioza cerebrala:

- tabloul clinic al unei meningoencefalite

- tulburari neurologice de localizare cerebrala

- tulburari psihice, epilepsie, convulsii

- complicatii endocrine (copii - nanism)

Schistosomioza cu S. intercalatum:

evolutie clinica in general usoara, complicatii rare

stadiul initial si toxemic: inaparente clinic

perioada de stare: diaree, colici si dureri abdominale

stadiul cronic: leziuni genitale sau urinare

Diagnostic:

epidemiologic

clinic

paraclinic:

- hipereozinofilie - crescuta in faza toxemica

- diagnosticul parazitologic direct:

- S. haematobium:

- oua caracteristice: urina, fecale, biopsie

- coloratia Ziehl-Nielsen (S. haematobium - verde, S.

intercalatum - rosu)

- ouale se evidentiaza dupa 10-12 saptamani de la momentul

infectant

- tehnici de concentrare, centrifugare, examinare in strat gros

(Kato-Miura)

- S. mansoni:

- oua: fecale, biopsie

- coloratia Ziehl-Nielsen

- S. japonicum - oua: fecale, biopsie

- S. intercalatum - oua: fecale, biopsie

- diagnosticul imunologic: util in faza toxemica

- radiografia abdominala simpla: urografie, cistoscopie, CT, RMN

- sumar de urina, Addis

- urocultura

Tratament:

Tratamentul antiparazitar (specific):

S. hamematobium:

- Praziquantel: 40 mg/kgc (2 prize la interval de 4 ore - o zi)

- Metrifonat (schistosomioza uro-genitala) - alternativa

- 7,5-10 mg/kgc:

- doza unica

- se repeta de 2 ori, cu pauze de 14 zile intre doze

S. mansoni:

- Praziquantel - idem S. haematobium

- Oxamnichina - alternativa

S. japonicum:

- Praziquantel - 60 mg/kgc:

- 3 prize administrate la 4 ore

- o zi

S. mekongi:

- Praziquantel - idem S. japonicum

S. intercalatum:

- Praziquantel - idem S. haematobium

Tratamentul sindroamelor clinice specifice (tratament patogenetic si simptomatic):

schistosomioza toxemica acuta: corticosteroizi (tratament in curs de clarificare)

schistosomioza cerebrala si a maduvei spinarii: depletive, corticoizi, sedative

schistosomioza hepatico-splenica: hepatoprotectoare, transfuzii, antibiotice,

diuretice

schistosomioza cardio-pulmonara: terapie adecvata suferintelor cardiace si

pulmonare concrete

infectii urinare (S. haematobium): antibiotice

sechele fibro-obstructive: interventie chirurgicala

transformari carcinomatoase: interventie chirurgicala si tratament antimitotic

Profilaxie:

generala: lupta impotriva molustelor, chimioprofilaxia in masa, igiena generala

individuala: substante repelente pentru protejarea tegumentelor

Ancylostomioza si necatoroza

helmintioze produse de prezenta in prima parte a intestinului subtire a unor viermi

mici nematozi, hematofagi

ancylostomioza este data de Ancyilostoma duodenale si mai este cunoscuta sub

denumirea de anemia minerilor, anemia de tunel sau cloroza egipteana

necatoroza este determinata de Necator americanus

clinic: - tulburari digestive

- anemie

- manifestari cutanate

Etiologia:

Clasa Nematoda - familia Ancylostomidae: - genul Ancylostoma - A. duodenale

- genul Necator - N. americanus

viermi specifici umani

longevitate 5-6 ani

Morfologie:

Ancylostoma duodenale:

vierme cilindric, de culoare alb-roz

masculul masoara 6-11 mm/0,4-0,6 mm

femela masoara 10-13 mm/0,6 mm

anterior prezinta o capsula bucala (prelungire anterioara a cuticulei)

marginea ventrala a orificiului bucal prezinta 2 perechi de carlige recurbate inapoi

marginea dorsala a orificiului bucal prezinta 2 spini

3 buze

esofag cu 3 lobi faringieni

lame faringiene

in capsula - secretie anticoagulanta produsa de glandele salivare

la extremitatea posterioara a masculului se gaseste punga copulatoare (aspect

umbreliform); se deschide orificiul cloacal; organe copulatoare - 2 spiculi lungi

corp acoperit de cuticula, sub care se gaseste hipodermul si o patura musculara (

de tip meromiar)

aparat digestiv: esofag lung - intestin larg - rect foarte scurt - orificiu anal

aparatul reproducator al masculului: testicol (tub subtire si sinuos) care se

deschide impreuna cu tubul digestiv in cloaca

aparatul reproducator al femelei: 2 tuburi genitale (formate din ovar, oviduct,

uter), orificul vulvar

oul: forma ovalara, 50-60 μm lungime, transparent, invelis neted si subtire,

contine in interior 2-4-8 blastomere, neembrionat

Necator americanus:

asemanator cu A. duodenale dar mai mic

masculul masoara 7-9 mm/0,3 mm

femela masoara 9-11 mm/0,4 mm

capsula bucala lipsita de carlige, prezinta 2 lame taioase, semicirculare

ouale: alungite, ovalare, 64-75 μm lungime, transparente, invelis subtire si neted,

in interior prezinta 6-8 blastomere

Ciclul evolutiv:

adultii traiesc in segmentele proximale ale intestinului subtire

in infectiile masive are loc invadarea intregului tub digestiv

se fixeaza pe mucoasa intestinala cu ajutorul capsulei bucale prevazuta cu carlige

mucoasa intestinala este atrasa in interiorul capsulei bucale si taiata cu ajutorul

lamelor chitinoase, apoi digerata de enzimele din glandele esofagiene

leziunea vaselor sanguine intretine hemoragia si este determinata de substantele

anticoagulante secretate de parazit

ciclul evolutiv - trei faze: - mediul extern

- tesuturile organismului uman

- tubul digestiv uman

eliminarea oualor neembrionate in mediul extern se produce o data cu materiile

fecale

la suprafata solului ouale isi continua dezvoltarea, se formeaza larva care rupe

coaja oului si ramane libera (larva de tip rabditoid - are esofagul alcatuit din 2

portiuni despartite printr-o strangulatie)

dupa 2-3 zile, naparleste si se transforma in larva de tip strongiloid avand esofagul

foarte lung (larva filariforma) iar ulterior in larva strongiloida inchistata (foarte

rezistenta la conditiile de mediu), care este forma infectanta pentru om

proprietatile larvelor inchistate:

- termotropism

- higrotropism

- geotropism negativ

- histotropism

contaminarea omului se face

- transcutanat: larvele infectante patrund prin piele, intra in sistemul circulator

venos, urca pana in inima dreapta, trec in artera pulmonara, capilarele pulmonare,

alveolele pulmonare, apoi in caile aeriene, dupa care sunt inghitite si trec in

faringe si in jejun

- mai rar: pe cale digestiva (alimente, apa)

la nivelul intestinului subtire se transforma in viermi maturi

Epidemiologie:

geohelmintioza (transmitere prin sol)

paraziteaza anual peste 800 milioane de oameni pe glob

raspandire geografica:

- zone tropicale si subtropicale

- endemica pentru toate tarile calde si umede

- predomina in mediul rural

- A. duodenale: bazinul Mediteranean, China, India, Japonia, America de Sud

- N. americanus: Africa tropicala, Asia de SE (India, Extremul Orient), Malaezia,

Australia, America Centrala si de Sud, Caraibe, sudul SUA

rezervor de infectie: omul infectat

caile de transmitere:

- transcutanat

- oral

receptivitatea

- universala

- barbatii sunt mai expusi (profesional)

- afecteaza mai ales muncitori agricoli, pescari, orezari, mineri

Tabloul clinic:

infectii usoare

- manifestari cutanate: apar mai ales la nivelul membrelor inferioare sub forma de

macule, papule, eritem localizat

- manifestari respiratorii: tuse, dispnee

- manifestari digestive: tablou clinic de gastroenterita, dureri epigastrice, balonari,

diaree, anorexie, hemoragie intestinala

- are ca si consecinta instalarea unei anemii

infectiile grave: apare anemie foarte severa manifestata prin aspect palid al

tegumentelor si mucoaselor, edeme ale fetei, adinamie, oboseala marcata, dispnee

Diagnostic:

date epidemiologice

clinic

examene de laborator:

Diagnosticul de certitudine se pune prin evidentierea oualor caracteristice in materiile

fecale (examen direct - ser fiziologic/lugol, in infectii cu numar redus - metode de

concentrare: floatarea in sulfat de zinc).

Evidentierea larvelor se face prin urmatoarele metode larvoscopice: metoda culturii cu

carbune (Dancescu), metoda Harada - Mori.

Eozinofilia sanguina este crescuta in faza tisulara a bolii (30-60 %).

Prognostic:

in majoritatea cazurilor este favorabil

rezervat la persoanele cu malnutritie si la persoanele cu dieta saraca in fier si

proteine

prognosticul anemiei este rezervat la copilul mic

Tratament:

tratament etiotrop:

- Pamoat de Pyrantel, 11 mg/kgc/zi, timp de 3 zile

- Albendazol, 400 mg (doza unica)

- Mebendazol, 200 mg/zi, timp de 3 zile

tratament patogenetic si simptomatic:

- terapia anemiei (in formele grave): preparate de Fe, per os, tansfuzii

- corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice

- antibiotice (in cazul suprainfectiilor)

- corticosteroizi