Aparatura medicala stomatologica

Intr-o unitate stomatologica utilajele sunt reprezentate de fotoliul dentar si unitul dentar. Ele se prezinta intr-o mare varietate tehnica, in functie de evolutia tehnologiilor si firmelor producatoare. Indiferent de gradul lor de complexitate, fotoliul si unitul dentar au anumite caracteristici generale.

Caracteristicile ergonomice ale instrumentelor, uneltelor, dispozitivelor si aparatelor stomatologice presupun: functionalitate, rezistenta, estetica.

Organele de comanda: manivele, butoane, parghii, pedale trebuie sa constituie preocuparea celor care le construiesc. Acestea trebuie: sa fie manevrate cu mana / piciorul, prin apucare usoara sau apasare. Angajatul trebuie sa actioneze fara deplasare laterala, aplecare, ridicare, iar organele de comanda trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa nu solicite efort mare, sa fie accesibile, vizibilitatea lor trebuie sa fie foarte buna.

Masurile care scad riscurile de accidentare fac parte din constructia echipamentelor medicale. Conductele si recipientele care contin lichide se etanseaza. Conductorii electrici se izoleaza. Este necesar controlul periodic al starii tehnice a aparaturii. Utile sunt sistemele de oprire automata sau semnalizare, controlul continuu computerizat.

Manerul unui instrument stomatologic

- trebuie sa fie adaptat caracteristicii anatomice ale mainii umane (suprafata de contact dintre mana si instrument sa fie cat mai mare);

- sa fie manuit cu un efort minim, fara jena si fara risc de accidentare;

- manerele instrumentelor care trebuie sa patrunda la adancimi mai mari trebuie sa fie corespunzator de lungi, sa aiba forma unui con alungit cu varful in jos;

- marimea si greutatea instrumentului trebuie sa fie adaptate fortei necesare;

Fotoliul dentar este astfel conceput incat sa permita asezarea comoda a bolnavului spre a i se efectua actele terapeutice fara sa-l oboseasca in plus, dar sa ofere si medicului acces comod, fiziologic, cu un efort minim asupra campului operator. Pentru obtinerea acestor deziderate fotoliile dentare sunt concepute cu mecanisme / dispozitive mecanice, electrice, electronice atasate sau nu unitului dentar ceea ce permite pozitionari ale acestora in concordanta cu actul operator care se efectueaza. (fig. 8)

Fig. 8

Unitul dentar ca ansamblu complex de echipament tehnic si se prezinta intr-o varietate de forme, este alcatuit, in principal, din (fig. 8):

- motor electric care asigura parametrii cinematici si energetici necesari mecanismului articular al pieselor de mana dreapta sau unghiulara; dimensiunile, modul de transmitere al miscarii de rotatie al motorului electric variaza de la o firma la alta, cu un grad de miniaturizare la fel de variat;

- turbina este un ansamblu nelipsit de la uniturile moderne construit pe principiul actionarii cu un jet puternic de aer cu microrulmenti cu sistem de racire automata;

- dispozitivele de iluminare variaza mult (lampi scialitice, lampi cu globuri de diferite marimi);

- dispozitive pentru apa rece si apa calda prin care sunt racordate la instalatia generala a cladirii;

- aerul comprimat necesar functionarii turbinei dentare sau proiectarii printr-un sistem spray pe campul operator este realizat de un subansamblu, compresorul aditionat sau nu unitului dentar;

- VDT (Visual Display Terminal) cu touch control (fig. 9) care simplifica considerabil utilizarea unitului. Dispunerea verticala permite vizualizarea clara a informatiei din diverse pozitii. Luminozitatea este ajustabila conform conditiilor de iluminat ale cabinetului.

Fig. 9

Informatiile afisate ghideaza medicul stomatolog in campul terapiei iar parametrii functionali pot fi ajustati prin simpla tastare.

Prin programe sofisticate se pot obtine recomandari pentru terapie: timp, intensitate, numarul tratamentelor, dispunerea electrozilor, punctele de iradiere, etc. (fig. 10)

Amplasarea compresorului in cabinetul de stomatologie nu este conforma normelor de igiena (Gall) recomandabila fiind amplasarea compresorului intr-o incapere separata, nepoluata si bine ventilata. Alte subansamble de echipare ale unitului dentar sunt: pulpatest, electrocauter, aparat de detartaraj cu ultrasunete, etc.

Fig. 10

Exista si unituri dentare portabile autonome (fig. 11) pentru situatii de urgenta, in conditii speciale.

Fig. 11. Unit dentar portabil autonom dotat cu micromotor, autoclava pentru piese de mana,

seringa multifunctionala, adaptor de control al riscului si instrumente de mana

5.7 Dotarea cu instrumentar medical pentru medicul stomatolog

Instrumentarul medical este dispus de la stanga la dreapta, in functie de frecventa cu care se foloseste fiecare instrument in parte (fig. 12).

Fig. 12

Seringa multifunctionala este asezata aproximativ vertical; celelalte instrumente prevazute cu furtunuri respectiv cabluri sunt dispuse inclinat inspre in fata. Ele vor fi apucate asa cum se apuca un pix.

Seringa multifunctionala - pentru conceptul de baza 1: in cazul in care masa mobila este prevazuta cu o zona speciala unde sa fie posibila asezarea instrumentelor prevazute cu furtunuri pe parcursul pauzelor de lucru seringa multifunctionala va fi scoasa din dispozitivul ei de sustinere pentru mai mult timp decat turbina sau micromotorul. (fig. 13)

Fig. 13. Aparat electro-analgezic cu sistem de management al durerii si scalare cu ultrasunete

5. Incaperea stomatologica

Turbina

Micromotorul cu modul electronic de control (fig. 14. si 15) - se poate lucra si cu un singur micromotor: daca exista un al doilea micromotor, procesul de tratament se realizeaza mult mai rapid; in functie de modalitatea de lucru este recomandabil ca pentru fiecare micromotor sa se selecteze turatia dorita de exemplu pentru motorul cel mai des folosit se programeaza turatie maxima si spray, iar pentru cel de-al doilea motor turatii minime (cu sau fara spray) pentru indepartarea dentinei afectate sau pentru prelucrarea protezelor; in cazul in care in cabinetul in care se desfasoara tratamentul, se fac interventii scurte sau se iau masuri, se poate renunta la o turbina; in cazul in care este nevoie de preparate se va folosi unul dintre micromotoare setat la turatia maxima.

Fig. 14. Modul de control electronic pentru micromotoare electrice; poate fi incorporat in aproape toate tipurile de scaune dentare; cu functie de programare a vitezei unghiulare optime fata de contra-unghiul utilizat permitand prepararea radacinii canalului fara riscul de rupere a instrumentarului rotativ din aliaj de nichel-titan; cu convertor pneumo-electric pentru operatiile cu echipament pneumo.

Fig. 15. Modul electronic de control ultrasofisticat pentru micromotoare; prezinta optiuni de convertor pneumo-electric, de sursa de alimentare cu lumina rece a instrumentelor cu fibra optica.

Folosirea ultrasunetelor pentru curatarea dintilor (fig. 16) - chiar daca curatarea dintilor prin folosirea ultrasunetelor se realizeaza intr-un spatiu separat, este totusi bine sa existe un astfel de aparat cu ultrasunete si in cabinetul de tratament. In cazul pacientilor care vin regulat la control, de multe ori nu este nevoie decat sa se indeparteze tartrul. Acest lucru se poate face imediat dupa controlul medical, fara ca pacientul sa fie nevoit sa mearga intr-o alta incapere. Aceasta decizie depinde insa de cel care stabileste structura cabinetului.

Fig. 16. Aparat profilactic cu ultrasunete cu irigatie sterila si sistem de iluminat cu fibra optica.

Chirurgie electrica (fig. 17) - acest aparat apartine grupei de aparate nr. 1, conform normelor pentru aparate medicale; in cazul in care acesta este conectat electric la unitatea de instrumente destinate medicului stomatolog, spatiul de manipulare al acestuia este inclus de asemenea in grupa 1. Se poate folosi eventual un aparat separat, care sa fie amplasat aproape de unitatea de instrumente destinate medicului stomatolog. (fig. 18. si 19)

Fig. 17. Aparat electrochirurgical cu curenti de inalta frecventa.

5. Incaperea stomatologica

Fig. 18. Micromotor chirurgical multiclinic cu generator de ultrasunete pentru perio-implant

Fig. 19. Micromotor chirurgical pentru implantologie

Evolutia tratamentului endodontic cuprinde introducerea instrumentarii rotative crown-down cu instrumente de nichel-titan (Ni-Ti) si utilizarea de gutaperca termoplastifiata pentru obturarea canalelor. Astfel, a fost dezvoltata o tehnica sistematica ce asigura o abordare simplificata a instrumentarii si obturarii canalelor radiculare.

Avantajele decurg din reducerea suprasolicitarii manuale prin utilizarea instrumentelor groase de otel inoxidabil in canalele curbe, posibilitatea abordarii canalelor curbe fara transpozitia apexului, posibilitatea de a prepara canalele cu o conicitate continua de patru numere sau mai mult si posibilitatea consecutiva de a adapta apical conuri cu numere mai mari ceea ce limiteaza transportarea lor apicala prevenind depasirile.

Instrumentarul rotativ modern utilizat presupune:

Freza Dia Twister cu interior gol si fante de ventilare pentru acrilat si lingura individuala: mega granulatie; pentru gips: super granulatie care, nu se incarca, au durata lunga de utilizare si vibratii reduse (fig. 20).

Fig. 20

Freze extradure pentru taiat, cu profilele FX si RFX pentru titan si aliaje nenobile (fig. 21).

Fig. 21

Longlife Perio Pro - diamant cu textura extrafina pentru curatarea si finisarea furcatiilor (fig. 22).

Fig. 22

5. Incaperea stomatologica

Freze extradure cu noul profil SX pentru prepararea si excavarea cavitatilor cu vibratii mult mai reduse. Pentru o mai buna identificare, disponibile doar in varianta aurita (fig. 23).

Fig. 23

CD - diamante cu santuri de racire si megagranulatie pentru taiat linguri individuale fara ca freza sa se incarce, durata lunga de utilizare. Frezare cu vibratii reduse (fig. 24).

Fig. 24

Tehnica endodontica simplificata (Simplified endodontic techniques - SETs), elimina posibilitatea fracturarii instrumentului sau a radacinii, precum si necesitatea exercitarii unei forte verticale excesive.

Considerandu-se tehnica de instrumentare, este evident ca evolutia tehnicilor endodontice a progresat de la mizarea pe obturatia cu ciment (nu poate fi aplicat adecvat), la eliminarea virtuala a necesitatii cimentului (trebuie sa fie prezent intr-un strat foarte subtire), in final, la o tehnica ce presupune aplicarea adecvata a unui strat de ciment care realizeaza o sigilare corecta intr-o maniera simpla.

Aparate de polimerizare (fig. 25) - aparatele moderne au:

Pornirea lent exponentiala care reduce stresul din timpul polimerizarii - prin apasarea unui buton pentru a porni lampa in modul "start - lent". Intensitatea luminii creste exponential pe parcursul primelor 15 s, incepand la 200 mW/cmp, pana la puterea maxima pentru timpul ramas. Polimerizarea cu start lent este indicat cu un simbol pe ecran.

Racire puternica cu un nou sistem de ventilare a aerului - aerul din sistemul de racire silentios, iese prin partea inferioara a piesei de mana, fara sa perturbe operatorul sau pacientul.

Se poate fixa in diferite moduri - soclul drept se potriveste in aproape orice sertar. Este conectat la piesa de mana printr-un cablu de 2 m lungime. Acest soclu permite asezarea piesei de mana oriunde este nevoie, fara sa alunece. Exista si soclu pentru montarea pe perete, disponibil ca accesoriu optional.

Alegerea intensitatii luminii - cu ghidul luminos standard de 8 mm se poate obtine o putere de maxim 900 mW/cmp. Aceste cifre sunt chiar mai ridicate decat ar trebui pentru o polimerizare performanta a materialelor opace sau a obturatiilor din cavitati adanci.

Temporizare automata - timpul de polimerizare este contorizat descrescator pe ecran. Un semnal se va auzi la fiecare 20 s.

Efect de memorie - Ultimul timp de polimerizare utilizat este memorat automat pentru urmatoarea sesiune de polimerizare.

Intensitatea luminii se verifica rapid - dioda zona de testare a bazei ofera detalii despre eficienta lampii. Acest lucru permite ca intensitatea luminii sa fie monitorizata si asigurata in orice moment.

Ergonomie inteligenta pentru un mod de lucru relaxat - piesa de mana se potriveste perfect mainii dumneavoastra. Este ergonomica, iar greutatea sa este echilibrata perfect. Este placut si sigur de utilizat datorita partii siliconice care poate fi dezinfectata. Ecranul se afla spre ochii operatorului tot timpul. Butoanele pot fi la fel de usor apasate si de utilizatori stangaci.

Noile lampi de fotopolimerizare bazate pe tehnologie LED

q nu are bec, nu incalzeste, nu are ventilator, nu are fibra optica, functioneaza cu o baterie minuscula de ultima tehnologie care se reincarca prin inductie, portabila, usor de manevrat, fara fir; cantareste 65 g si are 24 cm lungime. Are 4 programe prestabilite. Indicator de baterie foarte usor de programat. Led-urile sunt in varful lampii angulate la 15 pentru acces usor indiferent de zona; fara cablu de alimentare, radiometru incorporat baterie fara memorie, designe ergonomic.

Fig. 25

Echipament pentru malaxarea automata a materialelor de amprenta - amestec omogen fara bule de aer, calitate constanta de fiecare data, flexibilitate si rapiditate printr-o singura apasare de buton, materialul de amprenta polieter Impregum Penta, pentru tehnica monofaza, disponibil in cartuse.

Fig. 26. Mixer de viteza ridicata pentru capsule predozate de amalgam si ionomer de sticla.

Cavitron SPS Technology - aparatul de referinta in terapia paradontala si detartrajul cu ultrasunete. Tehnologia valabila la ora actuala in aparatele Cavitron este cea mai avansata si permite obtinerea unor rezultate clinice remarcabile, greu de atins prin proceduri clasice sau utilizarea altui aparat ultrasonic. Tehnologia SPS permite mentinerea eficacitatii maxime a inserturilor chiar la o frecventa foarte joasa a vibratiilor (situatie foarte necesara la pacientii cu grad mare de hiperestezie dentinara ce suporta extrem de greu detartrajul) chiar si in cazul unor depozite grosiere pentru care, in mod normal, avem nevoie de o intensitate foarte mare. Pacientii suporta foarte bine detartrajul, se simt mult mai confortabil, fara a face rabat de la eficienta si eficacitatea clinica a detartrajului fie ca este supra sau subgingival.

Tehnologia SPS este foarte eficienta in terapia paradontala datorita design-ului special al inserturilor slim line (foarte subtiri cu care se pot accesa lejer pungile parodontale de pana la patru milimetrii adancime).

In comparatie cu scalling-ul si root planning-ul manual, terapia parodontala cu Cavitron SPS si inserturi slimline inseamna rezultate clinice cel putin la fel de bune si in plus:

mai putin agresiv la nivelul cementului si al dentinei; inserturile slimline conserva stratul de cement, suportul cheie pentru refacerea si insanatosirea parodontiului;

acces mai bun in pungile parodontale;

mai eficient la indepartarea placii bacteriene / tartru;

mult mai confortabil pentru medic si pacient.

Modul de utilizare ergonomic al FSI Slimline presupune:

Alegerea Insertului potrivit functie de suprafata dentara tratata (fig. 27) care se efectueaza cu ajutorul tabelului 3.

Fig. 27

Tab. 3

Utilizarea puterii celei mai mici.

Ajustarea jetului de apa la minim.

In timpul lucrului se aplica o presiune minima, actionand prin manevre blande.

Pozitionarea Insertului cu partea activa paralela cu suprafata dintelui (fig. 28). Miscarea trebuie sa fie de "periere" a suprafetei (fig. 29).

Fig. 28                   Fig. 29

5. Incaperea stomatologica

Aseaza pacientul in cea mai ergonomica pozitie pentru a avea acces vizual maxim (fig. 30).

Fig. 30

La masuta medicului pot fi dotati:

r modul cu patru cai pentru fibra optica Midwest;

r lampa operatorie cu racire TSC forma 2000;

r modul Midwest cu patru cai;

r modul cu detartraj EMS;

r sistem de incalzire cu Spray;

r negatoscop integrat.

La grupul hidric:

r sistem de incalzire a apei la pahar;

r lampa de polimerizare Faro;

r separator de amalgam pentru sedimentare;

La sistemul de igiena:

r By-pass;

r lampa cu ultraviolete pentru igienizarea apei la retea;

La sistemul de aspiratie:

r aspiratie cu inel de aer, separator si pompa de drenaj;

r valva de aspiratie cu inel de aer.

La fotoliu:

r joy-stick pentru comandarea fotoliului;

r cotiera mobila dreapta.

Alte optiuni:

r masuta auxiliara aplicata pe bratul lampii;

r kit multimedia.

Scaun:

r scaun special pentru medic.

Compresor Fiac / Compact cu:

r 20L rezervor;

r 80L / min iesire;

r 8 bari;

r 57 dB zgomot;

r regulator de presiune 0,56 kW.

In ultima perioada de timp laserul tinde sa inlocuiasca freza dentara. Acest laser are capacitatea de a emite o radiatie laser ce energizeaza un jet de apa si aer, ce este directionat fie pe dinte in dreptul cavitatii ce urmeaza sa fie preparata , fie in zona de mucoasa orala ce se incizeaza si este indicat spre a fi folosit atat la copii cat si la adulti. Confortul pe care il ofera atat pentru medic dar mai cu seama pentru pacienta fost apreciat ca fiind cu 98,5 mai buna decat in cazul sistemelor clasice. Pentru aceasta s-a apelat la sisteme randomizate de studiu in cadrul Universitatii Pacific din SAU. Confortul se datoreaza urmatoarelor caracteristici:

laserul nu produce vibratii ,caldura, si aceasta datorita prezentei spray-ului de apa si aer. Din aceasta cauza durerile au intensitate minora in cursul preparatiilor pe dinte, anestezia nefiind necesara in cazul cavitatilor superficiale sau de adancime mijlocie.

totodata produce un zgomot foarte redus acesta semanand cu cel al floricelelor de porumb atunci cand se coc, fiind incomparabil mai bine suportat decat turbina.

precizia de lucru a sistemului este mult mai mare decat in cazul frezelor dentare care lasa   de cele mai multe ori cavitati pline cu rumegus dentinat. Jetul energizant curata rapid si permanent zona de impact permitand un bun control intra si postoperator nemaifiind necesare lavaje suplimentare.

pe tesuturi moi sistemul reduce la maxim sangerarea, fiind de aceea indicat in incizia unor leziuni sau formatiuni cu grad mare de vascularizatie. Pentru aceasta se apeleaza la piese de mana speciale care au capacitatea de a emite o radiatie laser cu o precizie mare in suprafata si profunzime.

5.8 Dotarea cu instrumentar medical pentru asistenta

In cazul in care unitatea cu instrumentar pentru asistenta este amplasata in partea stanga a scaunului de tratament, aceasta trebuie sa se poata misca in paralel cu axul scaunului pentru ca instrumentele sa fie mereu amplasate intr-o zona favorabila folosirii lor de catre asistenta. In cazul in care unitatea se poate deplasa lateral, este posibil ca pe langa asistenta care lucreaza in pozitie sezanda, sa poata sa lucreze in picioare si o a doua asistenta.

• Furtunul de absorbtie, care are urmatoarele proprietati:

- este lucios atat in interior cat si in exterior (impiedica astfel depozitarea de praf si face posibila curatirea fara efort);

- este usor si flexibil (nu solicita mult bratul si incheietura mainii asistentei);

- are stabilitate mecanica mare (durata mare de viata);

- rezistenta chimica impotriva substantelor de dezinfectie si curatare;

- trebuie sa fie suficient de lung, pentru a putea fi folosit in toate pozitiile de absorbtie. In cazul in care furtunul ajunge pana la chiuveta de pe partea asistentei, este posibil ca dupa efectuarea tratamentului sa se lasa sa treaca apa peste el, mai ales daca au mai ramas pe el resturi de carie si de sange.

Seringa multifunctionala

Furtun de absorbtie a salivei (aceleasi proprietati ca si furtunul de absorbtie)

Este inutil sa se doteze cabinetul cu o chiuveta pentru eliminarea salivei daca gura pacientului este curatata regulat si sistematic prin stropire si aspiratie. In timpul tratamentului pacientul este lasat sa hotarasca daca doreste sau nu sa-si clateasca gura, iar la terminarea tratamentului pacientul isi va clati gura doar daca doreste.

Chiuveta pentru eliminarea salivei reprezinta un punct sensibil atunci cand este vorba despre igiena; dezinfectia si curatarea sunt lucruri necesare. O palnie pentru eliminarea salivei legata la furtunul de absorbtie este tot atat de inutila din punct de vedere igienic ca si chiuveta pentru eliminarea salivei. Se poate accepta doar o palnie care se poate demonta si dezinfecta (de preferat termic). Diametrul minim este de 16 cm.

Pe de alta parte, multi pacienti considera ca daca lipseste chiuveta pentru clatire, serviciile oferite de cabinetul medical nu sunt optime. In acest caz se poate folosi ca si solutie de compromis palnia pentru eliminarea salivei. Gura pacientului se va curata bine prin pulverizare cu apa si aspiratie. In cazul in care aveti la dispozitie o chiuveta pentru eliminarea salivei si pacientul doreste, acesta o poate folosi. Dupa cateva folosiri aceasta chiuveta se va dezinfecta.

5.9 Mobilierul din cabinetul de stomatologie

Mobilierul este alcatuit din masutele pentru instrumente, dulapuri pentru instrumente, materiale si instrumente, scaunele pentru personal, biroul pentru medic.

Masutele pentru instrumente: fiecare unit dentar are o masuta care este utilizata pentru asezarea pe un camp steril a instrumentelor necesare unui anumit act terapeutic; masuta de instrumente, mobila, trebuie sa fie la indemana medicului si a ajutorului sau, plasata de regula, in spatele fotoliului, usor in dreapta sau in dreapta acestuia; pana de curand era folosita masuta de tip M.S. cu dimensiuni 0,60 0,40 0,80 m prevazuta cu doua cristale (superior si inferior).

Pe cristalul superior, acoperit in timpul lucrului cu un camp steril, sunt asezate in ordine medicamentele si instrumentarul, etichetate si acoperite. Pe cristalul superior sunt asezate tavite renale de variate dimensiuni sau cutii speciale in care se aduna instrumentarul utilizat. In prezent exista o gama larga de module destinate acestui scop.

Aceasta masa se recomanda atat medicului stomatolog, cat si asistentei, ea fiind spatiul de depunere / asezare a instrumentarului . Pe ea trebuie sa se poata aseza 1 sau 2 tavite, trebuie sa fie cat mai ingusta posibil si cat mai usor de deplasat.

Aceste cerinte importante nu sunt indeplinite daca pe ea sau in ea sunt asezate aparate conectate la furtune. Din cauza aparitiei norilor de aerosoli nu este voie ca pe masa mobila sa se aseze recipiente cu role de vata, medicamente si instrumente pentru gaurire si slefuire.

In partea dreapta a mesei mobile trebuie sa existe un dispozitiv pe care sa se aseze instrumentele conectate la furtune (turbine, micromotoare, instrumentar chirurgical si aparatul cu ultrasunete) in perioadele in care acestea nu sunt folosite. Caile de acces la acestea trebuie sa fie cat mai scurte.

Dulapurile pentru instrumente, materiale si medicamente

Intr-un cabinet de stomatologie sunt necesare:

truse (cutii metalice) pentru instrumente mari pentru:

- terapie odonto-parodontala;

- extractii dentare;

- tratament protetic.

truse (cutii metalice) pentru instrumente mici: freze dentare, ace pentru tratament de canal, pietre pentru slefuirea dintilor, etc.;

cutii cu materiale pentru terapia odontala;

cutii cu materiale pentru terapia protetica;

medicamente in flacoane / cutii;

cutii sau cristalizatoare pentru fiolaje;

casolete pentru comprese, campuri sterile, tifon, vata;

tavite renale sau cutii speciale pentru instrumente folosite;

cristalizarea pentru amprente, modele, piese protetice in diferite faze;

Aceste obiecte trebuie amplasate astfel incat sa permita o manuire usoara si o pastrare in conditii adecvate, respectandu-se cateva principii:

- medicamentele in flacoane trebuie asezate separat de materialele utilizate in terapia odontala si protetica, pastrate permanent inchise, intr-o atmosfera uscata;

- medicamentele si materialele nu trebuie amplasate in acelasi loc cu instrumentul stomatologic;

- gruparea instrumentarului in functie de anumite operatii care se executa in cabinet;

Pentru un cabinet de stomatologie sunt necesare doua dulapuri (tip M.S.) pentru instrumente si materiale si un dulap suspendat pe perete, pentru medicamente. Intr-un dulap se vor depozita trusele cu instrumente mari si mici, casolete, etc. si inventarul de birou si gospodaresc; in celalalt dulap se aseaza, pe categorii: materiale pentru terapia protetica, amprente, modele, piese protetice in diferite faze de lucru. Amplasarea acestora se face, de regula, pe peretele din stanga al incaperii, in spatiul rezervat asistentei medicale (Gall, 1971).

Dulapul central

Instrumentele si materialele care nu sunt folosite permanent pot fi depozitate intr-un dulap central in incaperea centrala a cabinetului (de exemplu instrumentele chirurgicale in pungi de folii si casete, instrumentele endodontice, materiale speciale de amprenta). Inainte ca medicul stomatolog si asistenta sa intre in incaperea de tratament, drumul lor va trece prin fata dulapului central. Cu aceasta ocazie instrumentele si materialele necesare pot fi luate in incaperea de tratament. Si aparatul pentru materiale de amprenta se poate afla in incaperea centrala .

Rezultatul: materialele si aparatele mai rar folosite nu trebuie deplasate in fiecare incapere, dar sunt usor accesibile . In incaperile de tratament va fi nevoie de mai putin loc pentru dulapuri, ceea ce inseamna investitii materiale mai scazute. Instrumentele chirurgicale pot fi puse imediat dupa sterilizare in dulapul central din apropiere.

Dulapuri in sala de tratament

Functie de scop, medicul si echipa sa (instrumentari, ajutoare) vor stabili planul de asezare al dulapurilor.

Sertarele dulapului cele mai importante se afla in spatele stomatologului.

Daca cabinetul este proiectat dupa sistemul camerei "centrale" (intermediare), in sala de tratament se afla un dulap de dimensiuni reduse. Pentru medic un modul de (50 50 50) cm, pentru asistenta 3 module; suprafete de munca (50 50) cm si inaltime pentru medic si asistenta pentru activitate in pozitia sezand.

In cazul in care dulapul este situat in spatele scaunului, trebuie sa se tina seama la unele operatii (extractii in partea dreapta, preparari si obturari ale molarului), stomatologul e asezat in pozitia 11 sau 12 (§ 7), adica in spatele pacientului. De aceea partea anterioara trebuie sa aiba o distanta de 45-50 cm pana la tetiera scaunului.

La dulapul montat fix in pozitia 12, medicul este asezat in pozitia 9, asistenta in pozitia 3, la o distanta de 50 cm de masa de lucru si de sertarele dulapului, se ajunge la acestea printr-o intindere mare a bratelor, prin deplasarea cu scaunul de lucru sau prin renuntarea pozitiei de lucru a pacientului. In cazul unui dulap mobil, se pot aduce sertarele si suprafata de lucru in pozitiile dorite.

Aparatura, scurgerea apei, aer sub presiune, aspiratia va fi adusa cel mai bine in partea stanga a scaunului de tratament. Asistenta poate manui echipamentele flexibile atat cu mana stanga cat si cu cea dreapta.

Instalatia tehnica a aparaturii situata la stanga scaunului de tratament este mai simpla si mai ieftina de folosit decat lucrand in pozitia 12.

Din experienta acumulata se recomanda ca si compromis rezonabil un concept in legatura cu dispozitia aparatelor (echipamentele medicului in dreapta, cele ale asistentei in stanga scaunului pacientului)cat si un dulap mobil in spatele acestuia.

Scopurile urmarite in alegerea unui dulap sunt:

- dulapuri rezistente la actiunea umiditatii;

- suprafete usor de curatat, rezistente impotriva mijloacelor de dezinfectie, medicamente;

- sertare practice prevazute cu mecanisme care sa impiedice o redeschidere nedorita a acestora;

- suprafetele de alunecare a sertarelor-silentioase si usor de deschis;

- manere de deschidere a sertarelor proeminente.

In dulapuri se gasesc si sertare culisante. Ordinea, marimea si adancimea sertarelor corespunde compartimentelor dulapului, distanta de la baza pana la primul sertar permite o curatare mai usoara.

Instrumentele vor fi asezate in sertare astfel incat sa poata fi luate usor si igienic; mai multe instrumente pot fi grupate pentru a putea fi luate cu o singura manuire.

Exemple de asezare a sertarelor in dulap:

Pentru medic

I. Primul sertar: articole pentru micromotor si turbine, dispozitive de fixare si expulzare a instrumentelor rotative, 8-10 mici suporturi in set cu instrumente rotative pentru umplere (plombare), suporturi mai mari cu piese de schimb pentru gaurit si lustruit.

II. Sertar nr. 2: suluri de vata, matrite, icuri (pene) interdentare, excavator

Mobilierul gospodaresc din cabinetul de stomatologie este reprezentat de:

- un birou pentru personalul medical;

- un fotoliu-scaun de birou pentru medic;

- un fotoliu-scaun pentru bolnav, in fata biroului;

- una, doua oglinzi.

Necesitatea dulapurilor sau a cuierelor pentru imbracaminte este discutabila in cadrul unui cabinet de stomatologie, situatie acceptata doar in cazurile cand este imposibil de realizat o sala de asteptare pentru pacienti sau spatii speciale pentru personalul medical.

Inaltimea suprafetei de lucru presupune:

- mentinerea dreapta a coloanei vertebrale;

- in cazul muncilor manuale efectuate in ortostatism I=5-10 cm sub nivelul coatelor.

Daca munca cere precizie mare, suprafata de lucru poate fi mai inalta cu 8-10 cm. In muncile usoare, cu un efort muscular moderat, inaltimea este sub nivelul coatelor cu 5 cm. In muncile grele, suprafata de lucru va fi situata mai jos cu 15-20 cm sub nivelul coatelor, iar in activitatile manuale (sezand), inaltimea este cu cativa cm sub nivelul coatelor. Eforturile fizice mari indica coborarea inaltimii la nivelul genunchilor.

Sfera de munca

Este descrisa de miscarea circulara a membrelor superioare cu pivot in umar sau cot, fiind determinate de caracteristici antropometrice. In interiorul sferei de munca pacientul lucreaza cu bratele intinse sau flexate. Toate materialele se aseaza in sfera de munca.

Masa de lucru

Lungimea si adancimea planului de lucru depind de dimensiunile obiectelor muncii si este prescrisa prin standarde internationale. Suporturile impiedica sprijinirea permanenta pe varful picioarelor. Inclinarea trebuie efectuata comod si mentinand o circulatie buna.

Dimensiunea suportului: 300-400mm

Scaunul de lucru

Inaltimea platformei de la sol, trebuie sa fie reglabila intre 360-480mm, iar latimea platformei de sezut sa fie de 400mm. Adancimea - 420mm (femei), - 450mm (barbati). Suprafata trebuie sa fie ondulata usor si sa fie acoperita cu un material destul de subtire. Marimea din fata a platformei trebuie sa fie rotunjita si nu taioasa, iar spatarul va fi curbat pentru a adera la forma spatelui, nu mai lat de 320mm. Spatarul are o inaltime de 125-175 mm, fiind inclinat in fata si rabatabil din fata in spate: reglabil pe verticala pentru a fi pozitionat in regiunea lombara. Scaunul trebuie sa fie reglabil pe verticala si sa aiba stabilitate. Reazemul pentru brate trebuie sa existe. Atunci cand munca presupune miscari ample se renunta la reazemele pentru brate (fig. 8).

Din punct de vedere al activitatii suprafata se imparte in doua jumatati: cea din dreapta este a medicului, in timp ce jumatatea stanga este a ajutorului. Fotoliul si unitul dentar sunt pozitionate (fig. 31) astfel incat medicul sa poata manevra usor accesoriile, iar bolnavul sa aiba acces lejer la fotoliu.

5. Incaperea stomatologica

Fig. 31

Compresorul se plaseaza in unghiul din stanga facut de peretele frontal cu peretele lateral. Pe peretele din stanga sunt asezate dulapurile pentru instrumente si pentru medicamente. Tot pe acest perete se monteaza chiuveta pentru personalul mediu inclusa in modulele de mobilier: la aceeasi inaltime se va construi un blat de beton faiantat sau mozaicat lat de 0,47 m. Blatul se foloseste pentru manopere efectuate de ajutor - preparari de materiale, depozitarea instrumentelor care se spala si se pregatesc pentru sterilizare. Tot aici se aseaza si aparatele pentru sterilizare.

In cealalta jumatate a cabinetului, in coltul din spate se va plasa un birou pentru medic si doua scaune fotoliu. Pe peretele din dreapta se va plasa chiuveta medicului. Port-deseul cu pedala se va amplasa in dreapta si in fata fotoliului spre a fi manevrat cu piciorul de catre medic. Pe peretele din dreapta biroului se poate aseza un tablou, un calendar sau un ceas de perete.

Amplasamentele moderne ale cabinetelor de stomatologie dispun de spatii cu incaperi separate pentru:

- consultatie primara, profilactica;

- tratamente odonto-protetice;

- tratament de chirurgie stomatologica;

- radiografii dentare;

- birou pentru personalul medical.

Toate acestea sunt plasate intr-un circuit functional, accesibil si clar pacientului, de regula pornind dintr-un hol central, fiecare cu tablite indicatoare, usor sesizabile de catre pacient. O atentie speciala se acorda salilor de asteptare, ambientate astfel incat sa contribuie la o destindere psihomatica a pacientului care, de cele mai multe ori asteapta intr-o stare de incordare, chiar anxioasa intrarea in cabinetul de stomatologie (in special urgenta sau la prima solicitare).

In figura 32 se prezinta o unitate stomatologica multipla cu toate accesoriile cu care trebuie sa fie dotat un cabinet stomatologic.

Fig. 32

Intretinerea igienica a instrumentelor

Intretinerea igienica a instrumentelor cuprinde activitatile din cabinetul stomatologic care slujesc dezinfectia, sterilizarea si depozitarea igienica fara obiectii a instrumentelor si a mijloacelor de ajutor.

Pentru a diminua pericolul de contaminare si deranjamentele sonore intretinerea trebuie sa fie efectuata in afara incaperii de tratament, intr-un spatiu propriu, unde se poate ajunge repede. Centrul igienic in incaperea centrala a cabinetului stomatologic. Aici va fi efectuata intretinerea instrumentelor ca decurgerea sistematica a lucrului dupa "sistemul in 7 pasi".

Dupa tratament asistenta duce instrumentele contaminate (folosite), mijloacele de ajutor si deseurile ramase de la tratament (inclusiv si prosoapele de unica folosinta) in centrul de igiena, unde sistemul se dovedeste foarte eficient.

Deseurile de tratament vor fi adunate in centrul de igiena. In incaperile de tratament nu sunt necesare cosuri de gunoi care trebuie sa fie zilnic golite, centralizarea indepartarii gunoiului este igienic si rational. Instrumentele contaminate si mijloacele de ajutor vor fi rational supuse dezinfectiei asigurate si curatirii. La o organizare rationala putine miscari de mana efectuate sunt mai igienice si mai rapide. Exista presiune de timp in cabinet (urgente cu tratamente specificate) materialele folosite pot fi depozitate in afara campului vizual al pacientului conform principiilor igienice de baza, cinci-sase ore, si in cazul folosirii termo-dezinfectantului. Asistenta merge imediat mai departe in urmatoarea incapere de tratament, executa igiena de mana si asista la tratamentul pacientului. Medicul stomatolog nu va fi deranjat in incaperea centrala de intretinerea instrumentelor. Incaperea de tratament este pregatita repede pentru urmatorul pacient. Asistenta nu pierde timp cu intretinerea instrumentelor ci este pregatita pentru asistarea pacientului. Sarcina intretinerii va fi impreunata in timp si spatiu. Drumurile de circulatie sunt scurte, economisind timp si este asigurata securitatea igienica.

6 Asezarea pacientului pentru tratament

Pozitia optima din punct de vedere psihologic, comoda din punct de vedere fizic prevede ca: la persoane de ambele sexe si corpolenta diferita sa se elimine forta gravitationala, care impiedica o relaxare totala a muschilor, pozitie determinata prin experimente subacvatice - intre trunchi si coapsa ca si intre coapsa si gamba trebuie sa existe un unghi de cca 140 (unghi de inclinare a soldului si genunchilor) (fig. 33).

Astfel o reglare unghiulara a spatarului, suprafetei de asezare si a celei pentru proptirea picioarelor da posibilitate pacientilor sa stea comod indiferent de varsta si statura. In cazul copiilor este necesar ca: spatarul sa fie lasat puternic pe spate, astfel incat capul sau sa fie usor accesibil pentru stomatolog si asistenta.

Fig. 33

La scaunul de tratament sunt posibile trei miscari :

ridicarea intregii parti superioare a scaunului;

speteaza independent de suprafata de asezare poate ocupa pozitie verticala sau orizontala;

intreaga parte superioara poate fi miscata inainte sau inapoi, fara a schimba unghiul dintre speteaza si suprafata de asezare.

La unele modele de scaune sunt combinate miscarile spetezei si ale intregului ansamblu.

Pentru a face principiile de pozitionare ale pacientului mai usor de invatat si de inteles a fost dezvoltat, sistemul in patru faze al pozitionarii pacientului: (fig. 34)

Prima faza - pozitie de urcare (intrare pe scaun); pregatirea scaunului pacientului

Daca pacientul s-a asezat pe scaun, speteaza fiind in pozitie verticala, pentru tratament, speteaza trebuie lasata pe spate. Aceasta miscare este resimtita deseori de pacient ca neplacuta. Nu foarte rar, pacientul asteapta dupa asezarea in scaun pana la inceputul tratamentului un timp. Cand intra in incapere stomatologul si asistenta, pacientul are des emotii. Daca in acest timp se coboara speteaza si astfel corpul pacientului este intins se accentueaza pentru pacient disconfortul. I se pare ca va cadea pe spate, se simte fara aparare si vulnerabil. Intregul tratament in pozitie culcata i se va parea neplacut, ceea ce poate ingreuna munca stomatologului si a asistentei.

Pentru a evita aceasta situatie neplacuta este necesar, ca inca inainte de asezarea pacientului in scaun sa fie coborata speteaza pana la obtinerea unui unghi de cca. 140⁰ intre speteaza si portiunea de asezare. La pregatirea scaunului pacientul nu trebuie sa se afle inca in sala de tratament.

 

Fig. 34

A doua faza. Asezarea pacientului in scaun.

Numai cand scaunul se afla in pozitia corecta pentru asezare, asistenta conduce pacientul in sala de tratament si il roaga sa ia loc in scaun, "sa se intinda pe scaun ". Pacientul se va aseza cu picioarele pe partea dreapta a scaunului, pe podea. Spatele pacientului este in partea stanga a scaunului, pacientul se intoarce spre axa scaunului, isi reazema spatele si isi aseaza picioarele pe scaun.

La pacientii mai batrani sau invalizi se procedeaza astfel: pacientul se aseaza pe scaun, picioarele stau pe partea dreapta a scaunului pe podea. Spatele pacientului este indreptat spre partea stanga a scaunului. Asistenta isi pune mana stanga in jurul umarului pacientului si sprijina cu mana stanga spatele pacientului iar cu mana dreapta bratul drept al pacientului, in timp ce pacientul isi lasa incet spatele pe speteaza si isi aseaza picioarele pe scaun.

La cazurile speciale de invaliditate poate veni in ajutor si o a doua asistenta sau insotitorul la pozitionarea pacientului: o asistenta sprijina spatele, o a doua ridica in acelasi timp picioarele pacientului pe scaun.

Daca pacientul este pentru prima data in acel cabinet, asistenta ii explica necesitatea pozitiei "culcat", de exemplu: "Tratamentul va fi terminat mult mai repede pentru ca stomatologul si asistenta pot vedea mult mai bine cavitatea bucala", "Din cauza vizibilitatii mai bune calitatea tratamentului este mai buna. Plomba Dumneavoastra va fi mai buna si mai frumoasa", "Stomatologul si asistenta lucreaza mai sanatos (fara dureri de spate )", "Daca stomatologul Dumneavoastra nu are dureri de maini si de umeri va trateaza mai exact si mai rapid."

A treia faza. Pozitia de tratament

Pacientul ramane in pozitia initiala pana aproape de inceputul tratamentului. Cand medicul stomatolog e gata sa inceapa tratamentul si sta langa pacient, asistenta actioneaza comanda pentru intregul dispozitiv (din cauza igienei cel mai bine este ca aceasta comanda sa fie de picior ).

Intreaga parte superioara a scaunului va fi lasata in spate fara sa se modifice pozitia spetezei si astfel se intinde corpul pacientului. (fig. 35)

Fig. 35

Pentru tratamentul maxilarului superior dispozitivul scaunului este actionat pana cand capul si picioarele pacientului se gasesc la aceeasi inaltime. Linia formata intre capul si picioarele pacientului este paralela cu podeaua. Scaunul este ridicat pana cand stomatologul care sta in dreapta isi poate pune picioarele sub speteaza. Daca stomatologul are picioare lungi si speteaza este groasa, este posibil ca distanta dintre ochii stomatologului si pacient sa fie prea mica. Pacientul este prea aproape (prea sus ). Atunci stomatologul trebuie sa-si puna piciorul drept langa scaun, piciorul stang ramane sub speteaza, astfel intreaga parte superioara a scaunului va fi coborata pana se obtine distanta corecta dintre ochi si obiect pentru stomatolog. Daca inaltimea asistentei difera mult de cea a stomatologului trebuie modificata inaltimea de sedere a asistentei. O asistenta mica de inaltime se va aseza mai sus decat stomatologul.

Pentru tratamentul la maxilarul inferior se imagineaza o linie intre suprafetele de mestecat ale molarilor maxilarului inferior care trebuie sa fie paralela cu podeaua dar usor inclinata inspre pozitia dorsala. Capul nu are voie sa fie inclinat spre spate. Barbia pacientului trebuie sa ajunga pana la piept. Aceasta pozitie este posibila cu ajutorul pernitei de cap livrata impreuna cu scaunul.

Pentru tratamentul de durata la maxilarul superior cand pacientul are gura deschisa, linia imaginara dusa intre suprafetele de mestecat ale molarilor superiori trebuie sa fie perpendiculara fata de podea. Aceasta linie va fi inclinata spre pozitia dorsala. La operatiile cavitatii pe suprafetele dintilor frontali ai maxilarului superior ajunge o inclinare mica dorsala, iar operatiile molarilor maxilarului superior pentru o vedere directa, capul pacientului trebuie inclinat mult dorsal.

In pozitia de tratament, in special cand este folosit sprayul, capul pacientului trebuie sa fie aplecat in pozitie dorsala astfel incat limba sa cada inapoi si sa inchida intrarea in gat.

Daca pacientul este culcat numai partial, speteaza este mai mult sau mai putin aplecata pe spate, partea inferioara a scaunului ramane in pozitie initiala si picioarele pacientului atarna si apare o pozitie periculoasa a reflexului inghitirii. Obiecte straine pot fi usor inghitite sau aspirate.

Pozitia corecta a spetezei si a inaltimii scaunului trebuie sa fie adaptate modului de lucru individual al stomatologului si al asistentei.

A patra faza. Ridicarea de pe scaun a pacientului

Daca s-a terminat tratamentul, asistenta aduce scaunul la pozitia de baza. Pacientul paraseste scaunul. El ridica spatele, se intoarce, isi intoarce picioarele la dreapta si se ridica. La pacientii mai batrani sau invalizi se procedeaza exact invers ca la asezare.

Este necesar ca scaunul sa fie astfel programat incat la miscarea din pozitia de tratament in pozitia de baza, speteaza sa nu fie ridicata automat. Astfel scaunul se afla in pozitie de asezare pentru urmatorul pacient:

Pozitia de baza = Pozitia de asezare = Pozitia de ridicare.

S-a afirmat ca pentru pacientii mai in varsta este neplacut sa ia loc/sau sa se ridice intr-un scaun al carui speteaza este aplecata intr-un unghi de 140⁰. Acest argument este fals. Daca un pacient se poate intinde fara probleme intr-un pat sau sa se ridice din el, atunci si pozitionarea descrisa este posibila. Bineinteles ca asistenta va ajuta pacientul la nevoie in modul descris mai sus.

Pozitionarea capului pacientului

Din cauza diferentei de lungime a liniei cap-gat-umeri, suprafata pe care se aseaza capul trebuie sa fie variabila. Trebuie sa se fixeze capul pacientului si sa permita intoarcerea acestuia la dreapta sau la stanga cu un unghi de cca. 45⁰. Pacientul trebuie sprijinit in partea dorsala a capului si a regiunii umerilor.

Pentru tratamentul la maxilarul superior se potriveste pernita de umeri a lui Schon pentru comoditatea pacientului si astfel vizibilitatea stomatologului si a asistentei sunt optime. Capul nu trebuie sa stea pe pernita ci deasupra ei si partea dorsala a capului sa atinga scaunul deasupra pernitei. De aceea, pernita trebuie impinsa destul de departe sub umeri.