Obturatia tip sandwich

reprezinta o structura monolitica intre material de restaurare si tesut dentar prin:

aderenta chimica a obturatiei de baza - CIS - la dentina

aderenta mecanica a rasinii compozite la smalt si obturatie de baza.

Recupereaza aprox 95% din rezistenta mecania initiala

CIS reprezinta elementul esential pentru ca el creaza 2 interfete:

- CIS - structura dentara

- CIS - material de restaurare

Caracteristicile obturatiei de baza in tehnica sandwich

adeziune chimica perfecta la dentina prin respectarea raportului pulbere lichid, de cel putin 31

Posibilitatea de a fi supusa unei gravari acide generatoare de microretentivitati, fara a fi deterioarate proprietatile fizico- chimice  si mecanice

Tipul I - Chituri adezive, raport pulbere-lichid 1,5 1,

Tipul II - Cimenturi de restaurare care pot fi:

-   tip II.1. Cimenturi pentru restaurari fizionomice care poate fi

autopolimerizabil si fotopolimerizabil, raportul pulbere-lichid

este 3 1 sau mai mare;

-   tip II.2. Cimenturi pentru restaurari armate, raportul  

pulbere- lichid este tot 3 1;

Tipul III - Cimenturi pentru obturatia de baza (se utilizeaza in

tehnica "sandwich", ca substituent dentinar, sunt radioopace,  

au reactie de priza rapida si se prepara in raport 3 1 al

pulberii cu lichidul).

Calitatile CIS tip III

cea mai buna rezistenta la presiune

Priza rapida in max. 5 minute

Radioopacitate

Permit gravarea acida la numai 5 min. de la inceperea spatularii

Necesita acelasi timp de gravare acida ca si marginile de smalt ale cavitatii

Se mai pot folosi:

Tip II. 2 - cimenturi cermet

Tip II. 1 - cimenturi fizionomice

Interfata obturatie de baza- plaga dentinara

legatura chimica intre acizii poliacrilici si ionii de Ca din hidroxiapatita - este important continutul in minerale al dentinei, pentru ca rolul colagenului este neglijabil

Prezenta DDR impune conditionarea plagii dentinare pentru eliminarea sa si evitarea interpunerii sale deoarece ar periclita adeziunea chimica

Conditionerul este solutia apoasa de acid poliacrilic care face parte din compozitia CIS

Timp de aplicare 10 sec.

Prin conditionarea plagii dentinare forta de aderenta a obturatiei de baza din CIS ajunge la valori de 2,7-6,8 Mpa comparativ cu valorile initiale de 2,2-4 Mpa.

Interfata obturatie de baza- rasina compozita

Gravare cu acid fosforic 37% concomitent baza si margini de smalt

prin gravare acida CIS se formeaza retentii superficiale

Gravarea se face dupa terminarea prizei primare a CIS

Pentru ca CIS prezinta contractie volumetrica minima comparativ cu compozitul pentru obtinerea unei adeziuni optime se aplica un strat mare de CIS in detrimentul compozitului.

CIS fotopolimerizabile nu necesita gravare deoarece contin in structura lor o rasina care se cupleaza chimic cu cea din materialul compozit

CIS fotopolimerizabile nu necesita conditionarea plagii deoarece contin HEMA care asigura cuplarea obturatiei la dentina.

Prepararea cavitatilor pe dinti devitali

Cea mai mare problema o reprezinta realizarea formei de retentie,

care presupune, nu de putine ori, apelarea la mijloace suplimentare

de retentie.

Restaurarea prin obturatie a dintilor devitali se face atunci cand pot

fi mentinuti din coroana dintelui cel putin doi pereti rezistenti,

paraleli intre ei. Pregatirea cavitatilor prezinta cateva particularitati

dintre care amintim:

-    conturul cavitatii se face in limitele procesului carios pentru a

nu lasa pereti nesustinuti de dentina;

-    indepartarea dentinei alterate se face in totalitate pentru a

preintampina aparitia cariei secundare si recidivei de carie ,

care evolueaza mult mai rapid pe un dinte devital;

-    rezistenta se asigura prin scurtarea peretilor nesustinuti,

casanti si refacerea lor cu material de obturatie;

-    finisarea marginilor consta in indepartarea smaltului crenelat;

-    bizotarea marginilor de smalt se face in functie de materialul

cu care se va realiza restaurarea coronara.

Particularitati de preparare a cavitatilor pe dinti frontali devitali restaurati cu materiale compozite

-    indepartarea in totalitate a resturilor de dentina alterata care

transpar prin smalt si produc un efect fizionomic neplacut;

-    pe fata vestibulara, din motive fizionomice, se pot pastra

prisme de smalt nesustinute de dentina, situatie in care nu se

mai poate realiza bizotarea sa;

-    pe fata orala se indeparteaza tot smaltul nesustinut de dentina,

mai ales daca la acest nivel se realizeaza contactul dentar;

-   bizotarea se va face numai daca exista margine de smalt

sustinuta de dentina.

Particularitati de preparare a cavitatilor pe dinti laterali devitali restaurati cu materiale compozite

-    forma cavitatii va fi cea obtinuta dupa accesul la carie;

-    se face exereza totala a dentinei alterate;

-    formele preparatiei vor fi rotunjite, evitandu-se crearea de

unghiuri interne accentuate;

-    pastrarea smaltului in zona cervicala, in absenta sa obturatia

de compozit este contraindicata.

Restaurari coronare cu obturatie armata

Obturatia armata reprezinta o solutie de tratament

pentru restaurarea dintilor care nu pot beneficia

de tratament prin obturatie normala datorita distructiei

coronare intinse.

Aceasta metoda de tratament foloseste ca mijloc de

retentie suplimentara pivoturile ancorate in canalul

radicular sau pivoturile parapulpare.

Pentru dintii vitali, cele mai utilizate mijloace complementare de

obturatie sunt stifturile parapulpare si folosirea de materiale de

obturatie adezive. De remarcat ca aceste sisteme pot fi combinate in

scopul maririi retentiei.

Pivoturile metalice parapulpare pot fi:

-  confectionate extemporaneu in cabinet, din sarma de vipla cu  

diametrul de 0,2; 0,4; 0,8 mm

-  prefabricate

- simple

infiletate ( gen surub )

Dupa materialul din care sunt confectionate:

-  vipla

-  otel inoxidabil

-  aliaje Ni - Ti

-  aliaje aurificate la suprafata

- estetice

Fixate in dentina:

-  prin cimentare

-  prin frictiune

-  insurubare

Pivoturile prefabricate simple ce se fixeaza prin frictiune sunt in

truse speciale de marimi si grosimi diferite. Sunt confectionate din

oteluri sau aliaje speciale, la una din extremitati sunt subtiate si

conicizate, extremitate care intra in dentina.

Portiunea libera are diferite forme pentru a retine materialul de

obturatie. Alaturi de pivoturi, sunt livrate si frezele speciale pentru

crearea tunelului dentinar.

Pivoturile parapulpare gen surub, sunt fabricate din oteluri speciale

sau din titan. Cel mai adesea sunt prevazute cu filet pe 2/3 din

lungimea lor. Sunt prezentate in truse speciale, de lungimi si grosimi

diferite. Fiecare trusa este insotita de freze speciale cu care se

foreaza un tunel calibrat in dentina ce are diametrul mai mic decat

pivotul parapulpar cu 0,01 - 0,04 mm. Insurubarea pivoturilor in

tunelul dentinar creat (tunel) se poate face cu ajutorul unei chei

speciale

Alte tipuri de pivoturi parapulpare se livreaza in truse speciale in

care fiecare stift are un maner la capat (asemanator cu manerul

acului Kerr) iar fixarea in canalul dentinar se face manual

actionand pe acest maner. Prin suprainsurubare se produce

sectionarea la limita superioara a pivotului (unde are o usoara

incizura) iar manerul se detaseaza si se arunca.

Unele tipuri de pivoturi parapulpare, prezinta pe portiunea filetata,

la mijlocul ei, o incizura unde pivotul cedeaza prin insurubare,

portiunea care ramane putand fi folosita ca al doilea pivot. Acestea

sunt asa numitele pivoturi parapulpare "doua in unul' (two in one).

Avantajul utilizarii pivoturilor prefabricate il reprezinta tehnica

simpla de aplicare si posibilitatea de a fi indepartate prin

desurubare, cu aceleasi chei folosite la fixare.

Observatiile clinice au aratat ca pivoturile parapulpare fixate prin

cimentare sau frictiune ofera o retentie mai mica decat cele fixate

prin infiletare.

Pivoturile radiculare pot fi:

- prefabricate

- confectionate in cabinet.

Pivoturile prefabricate se pot fixa in canalul radicular prin

- frictiune

- insurubare.

Pivoturile prefabricate fixate prin frictiune au o forma cilindrica sau

conica si sunt insotite de freze de canal speciale cu care se pregateste

canalul radicular, dupa ce a fost dezobturat pe 2 3 din lungimea sa.

Principiile de care trebuie sa se tina seama cand se alege un pivot

sunt:

-   grosimea sa sa reprezinte maxim jumatate din grosimea

radacinii pentru a putea sa asigure rezistenta obturatiei si a

radacinii dentare;

-   lungimea pivotului trebuie sa ajunga pana in treimea apicala

sau cel putin lungimea care patrunde in canal trebuie sa fie

egala cu portiunea coronara a sa;

-   portiunea coronara sa se opreasca la 1-3 mm de suprafata

ocluzala;

-   pregatirea canalului radicular se face la dimensiuni putin mai

mici ca pivotul, astfel incat acesta sa fie introdus fortat si sa se

realizeze frictiunea intre peretii canalului radicular si pivot.

Pivoturile intraradiculare confectionate in cabinet

Se confectioneaza din sarma de vipla.

Ele prezinta o portiune radiculara conica, pe care o realizam cu un

disc de carborundum si o portiune coronara sub forma unei anse.

Tehnica de realizare a obturatiei armate cu pivot confectionat din

vipla este urmatoarea:

pregatirea portiunii coronare dentare prin indepartarea dentinei

alterate, scurtarea peretilor subtiri;

-   dezobturarea canalului pe 2 3 din lungimea sa;

-   pregatirea canalului radicular prin folosirea alternativa a acelor Kerr si a frezelor Beutelrock cu turatie lenta, pana la obtinerea formei dorite;

-   alegerea unei sarme de vipla de grosime apropiata de cea a preparatiei radiculare si prepararea unui pivot conic care sa patrunda pina in 1 3 apicala;

realizarea portiunii coronare sub forma unei anse, care trebuie orientata spre peretele lipsa;

centrarea pivotului astfel incat in portiunea coronara materialul de obturatie sa patrunda de jur imprejurul lui;

-   cimentarea pivotului prin introducerea pastei de obturatie cu acul Lentullo in canalul radicular;

indepartarea resturilor de material de obturatie;

-   aplicarea materialului de obturatie direct sau cu ajutorul unor conformatoare coronare. Cele mai utilizate sunt conformatoarele anatoforme din acetat de celuloza, care se adapteaza pe dinte prin modelarea peretilor si in care se introduce apoi materialul de obturatie.

Clasificarea stifturilor estetice

Stifturile pot fi ramforsate cu fibre de carbon, de cuart si de sticla.

Stifturile din fibre de carbon reprezinta primele tipuri de stifturi estetice. Ele au un comportament mecanic bun datorita modulului de elasticitate apropiat de cel al dentinei, dar prezinta inconvenientul de a produce discromie la nivel radicular mai ales in situatia in care tabla osoasa este subtire.

Stifturile din fibre de cuatz reprezinta varianta estetica a celor de carbon.. Aspectul translucid permite difuzarea luminii si deci o buna fotopolimerizare prin intermediul stiftului.

Stifturile din fibre de sticla sunt albe sau transparente, prezinta modul de elasticitate apropiat de dentina dar sunt mai putin rezistente ca cele din cuatz.

Ultima generatie este reprezentata de stifturile din zirconiu au o rezistenta la flexie ridicata si aspect estetic optim. TZP un corodeaza, nu se modifica la schimbari extreme de temperatura. Se comercializeaza in ambalaje speciale care contin freze, stifturi pentru amprenta si stifturi de ziconiu cu diametru de la 1,3 la 1,5, cu lungimi de 11si 14 mm.

Metode de restaurare directa cu materiale compozite

Obiectivele restaurarilor cu materiale compozite consta in respectarea principiului biologic in prepararea cavitatilor.

Indicatiile restaurarilor directe cu rasini compozite

-   intinderea leziunii - procese carioase nu foarte extinse, in

distructiile mari exista riscul fracturarilor dentare

-   aspect estetic- zona frontala, dar si laterala, atunci cand fortele

exercitate pe obturatie nu sunt prea mari, pentru contracarare,

se mareste suprafata de adeziune si se foloseste o rasina mai

stabila

materialul restaurator, compozitele hibride sunt stabile si rezistente, compozitele cu microumplutura se finiseaza mai bine, deci au aspect mai fizionomic, dar sunt mai putin rezistente, de aceea se folosesc in combinatie cu cele hibride. Compozitele cu microumplutura se folosesc pentru restaurarea pierderilor de substanta situate in zone care afecteaza fizionomia, dar nu sunt supuse direct actiunii fortelor de masticatie.

Colajul amelo-dentinar trebuie sa fie de buna calitate pentru a nu se produce fracturarea dintelui sau a materialului de obturatie

Igiena orala trebuie sa fie f. buna pentru a se evita aparitia cariei secundare

INCHIDEREA UNOR TREME SAU DIASTEME CU RASINI COMPOZITEPRIN METODA DIRECTA

Elemente foarte importante ale scopului urmarit:

-    analiza surasului, a marimii dintilor frontali, a relatiei dintre dinti, diagnosticul etiologic;

-   cantitatea si calitatea gingiei si a papilei interdentare.

Diastema si tremele pot fi inchise estetic prin:

metoda directa cu materiale composite

prin fatete vestibulare din ceramica.

Atunci cand se recurge la metoda directa de inchidere a diastemei cu

ajutorul rasinilor compozite preparatia ce va rezolva situatia trebuie

sa fie minimala, cu un sant lejer in smalt. Restauratia va fi deplasata

spre versantul palatinal pentru a permite inchiderea ambrazurii

interdentare.

Medicul poate modifica forma dintilor si deci si surasul pacientului.

Spatiul interproximal este un element important din punct de vedere estetic,

inchiderea diastemei se poate face si cu un tratament ortodontic

dar pacientii sunt mai putin dispusi sa accepte un asemena tratament care este de lunga durata si exista posibilitatea unei recidive.

Inchiderea diastemei cu material compozit este o matoda rapida si eficace care permite o interventie minimala asupra dintelui.

Tratamentul se deruleaza in urmatoarele etape:

-    Suprafetele proximale care limiteaza diastema sunt prelucrate cu prudenta cu ajutorul unei freze diamantate realizandu-se un sant unic in smalt;

-    Se va adapta o matrice coronara transparenta pe dintii limitati ai diastemei sau se aplica materialul compozit strat cu strat;

-    Partea de smalt ce prezinta preparatia in sant va fi gravata cu acid fosforic 35-37% timp de 15 de secunde apoi spalata si uscata;

-    Se va aplica un strat fin de adeziv de colaj si se polimerizeaza;

-    Matricea preparata anterior se va umple cu compozit care este fotopolimerizat timp de 1 minut de fiecare parte (fata vestibulara si palatinala) cu o lampa de fotopolimerizare puternica

Daca este necesar, se va proceda la finisarea compozitului si la o stratificare suplimentara cu o tenta de culoare diferita;

-  Finisarea se efectueaza ca la orice restaurare de compozit si se va proceda la aplicarea unui strat fin de rasina cu vascozitate scazuta, uscata usor si polimerizata.

Aceleasi considerente trebuie avute in vedere si la inchiderea unor treme sau la rezolvarea unor defecte minore de pozitie ale dintilor pe arcada (linguo-pozitie, vestibulo-pozitie minima).