|
|
|
Teste Medicina interna
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR
a. bacilul Koch
b. bacilul piocianic
c. E. coli
d. streptococul beta-hemolitic
e. Klebsiella pneumoniae
a. cardita
b. antecedentele personale de RAA
c. poliartrita
d. conjunctivita
e. rinoreea
a. dispneea
b. febra
c. leucocitoza
d. antecedente personale de RAA
e. splenomegalia
a. dilatarea orificiului mitral
b. dilatarea orificiului aortic
c. strimtorarea orificiului mitral
d. strimtorarea orificiului aortic
e. strimtorarea orificiului tricuspidian
a. sistolic
b. diastolic
c. sistolo-diastolic
d. toate variantele corecte
e. nicio varianta corecta
a. hemoptizia
b. febra
c. infectia urinara
d. edemul pulmonar acut
e. fibrilatia atriala
a. valvelor aortice
b. valvelor mitrale
c. valvelor tricuspide
d. toate variantele corecte
e. nicio varianta corecta
a. endocardita bacteriana acuta
b. endocardita bacteriana subacuta
c. endocardita bacteriana a copilului
d. endocardita bacteriana la protezatii valvulari
e. endocardita bacteriana la drogati
a. fungii
b. streptococii
c. bacilii Gram (-)
d. stafilococii
e. bacilul Koch
a. tuse cu expectoratie
b. febra
c. durere precordiala de tip pericardic
d. frecatura pericardica
e. eritem cutanat
a. radiografia toracica
b. rezonanta magnetica nucleara
c. electrocardiografia
d. examenul clinic
e. ecocardiografia
a. tuberculoza pulmonara
b. infarctul miocardic
c. traumatismul toracic
d. hipertensiunea arteriala
e. astmul bronsic
a. consumul de cafea
b. fumatul
c. virsta
d. dislipidemia
e. inaltimea
a. dispneea
b. febra
c. durerea abdominala
d. durerea precordiala
e. astenia fizica
a. stinga
b. dreapta
c. dureroasa
d. nedureroasa
e. nici o varianta corecta
a. de ventricul sting
b. de ventricul drept
c. subendocardic
d. atrial
e. toate variantele corecte
a. LDH
b. Ureea
c. Bilirubina
d. CK-MB
e. Troponina
a. flutterul ventricular
b. flutterul atrial
c. fibrilatia ventriculara
d. fibrilatia atriala
e. torsada virfurilor
a. paroxistica
b. cronica
c. globala
d. stinga
e. dreapta
a. BAV gr.I
b. BAV gr.II Mobitz I
c. BAV gr.II Mobitz II
d. BAV gr.III
e. Toate variantele de mai sus
a. dreapta
b. stinga
c. globala
d. dureroasa
e. nici o varianta corecta
a. greata
b. cefaleea
c. dispneea de efort
d. tusea
e. hemoptizia
23 Clasificarea NYHA a insuficientei cardiace se refera la :
a. dispnee
b. edeme
c. palpitatii
d. febra
e. varsaturi
a. TAsistolica >160 mmHg
b. TAsistolica > 170 mmHg
c. TAsistolica > 140 mmHg
d. TAdiastolica > 90 mmHg
e. TAdiastolica > 130 mmHg
a. renala
b. oftalmologica
c. endocrina
d. chirurgicala
e. cardiovasculara
a. obezitatea
b. fumatul
c. diabetul zaharat
d. hipercolesterolemia
e. toate variantele de mai sus
a. durere musculara
b. cefalee
c. greata
d. absenta pulsului
e. tulburari trofice
a. edemul piciorului
b. durerea musculara la efort
c. modificarile artrozice
d. caldura locala a piciorului
e. cianoza extremitatilor
a. practicarea unui sport
b. imobilizari prelungite
c. sarcina
d. obezitatea
e. contraceptive orale
a. a membrului inferior
b. a membrului superior
c. pelvina
d. nici o varianta corecta
e. toate variantele corecte
a. o complicatie tardiva a trombozei venoase profunde
b. poate apare in infarctul acut de miocard
c. frecventa la copii
d. rara la adulti
e. caracterizata de cefalee
TESTE GRILA
1. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii ce definesc bronhopneumopatia cronica obstructiva:
a) Este o inflamatie cronica nespecifica a peretelui bronsic;
b) Se produce o alterare a structurilor mucosecretante;
c) Se manifesta clinic prin tuse cu expectoratie;
d) Are o evolutie cronica de minim trei luni pe an, timp de minim doi ani con secutivi;
e) Nici o afirmatie nu este adevarata.
2. Complicatiile bronhopneumopatiei cronice obstructive nu includ:
a) Infectiile respiratorii;
b) Cord pulmonar cronic;
c) Encefalopatia hipercapnica;
d) Insuficienta respiratorie acuta;
e) Infectiile urinare.
3. Clasificarea tipului (formelor clinice) de bronhopneumopatiei cronice obstructive cuprinde:
a) Tipul A - cu predominanta emfizemului (pink-puffer);
b) Tipul B - cu predominanta bronsitei (blue-bloater);
c) Numai tipul A;
d) Numai tipul B;
e) Nici o afirmatie nu este adevarata.
4. Profilaxia secundara (a acutizarilor) in bronhopneumopatia obstructiva cronica nu include:
a) Evitarea trecerilor bruste de la cald la rece;
b) Evitarea ingestiei de lichide reci dupa efort;
c) Continuarea fumatului;
d) Evitarea expunerii la umezeala, mucegaiuri, pulberi, gaze, scame;
e) Imunizare prin vaccinari periodice la subiectii imunocompetenti sub 55 ani.
1. Astmul bronsic poate fi definit prin:
a) O afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene;
b) Este rezultatul unei hiperreactivitati bronsice;
c) Produce episoade recidivante de bradipnee expiratorie, tuse, wheezing, sibilante;
d) Episoadele obstructive survin in special nocturn sau dimineata devreme;
e) Nici o afirmatie nu este adevarata.
2. Factorii declansatori a crizelor de astm bronsic sunt:
a) Praful;
b) Polenul;
c) Mucegaiurile;
d) Fumatul;
e) Nici un raspuns nu este corect.
3. Explorarea paraclinica in astmul bronsic nu cuprinde:
a) Explorarea functionala respiratorie;
b) Explorarea radiologica toracica;
c) Examenul secretiilor bronsice;
d) Teste de provocare cu alergen specific;
e) Examenul coproparazitologic.
4. Tabloul clinic al astmului bronsic nu include:
a) Wheezing;
b) Tuse;
c) Dispnee - predominant expiratorie;
d) Tulburari de tranzit intestinal;
e) Anxietate.
1. Sunt manifestari clinice in pneumonii:
a) Tuse cu expectoratie muco-purulente;
b) Febra;
c) Lombalgii;
d) Junghi toracic;
e) Tumefierea membrului inferior stang.
2. In clasificarea etiologica a pneumoniilor sunt incluse:
a) Pneumonii bacteriene;
b) Pneumonii virale;
c) Pneumonii fungice;
d) Pneumonii neinfectioase;
e) Nici o afirmatie nu este corecta.
3. Nu este adevarata afirmatia privind indicatiile de spitalizare a pacientilor diagnosticati cu pneumonii:
a) Varstnici (60 ani);
b) Complicatiile supurative;
c) Incapacitatea ingrijirii ambulatorii;
d) Pacienti ce asociaza un fond patologic semnificativ (insuficienta renala, hepatica, respiratorie, neoplazii, imunodepresie);
e) Pacientii diagnosticati cu pneumonii nu necesita spitalizare.
4. In tratamentul igieno-dietetic al pneumoniilor nu se indica:
a) Repausul la pat;
b) Efortul fizic zilnic;
c) Alimentatie adaptata perioadei febrile si dupa defervescenta;
d) Hidratare corespunzatoare;
e) Masuri speciale de igiena bucala si prevenirea escarelor.
1. Despre supuratiile pulmonare se pot face urmatoarele afirmatii:
a) Sunt inflamatii acute ale parenchimului pulmonar;
b) Evolueaza cu necroza parenchimatoasa, excavare, puroi si sfaceluri;
c) Au intotdeauna evolutie favorabila;
d) Abcesul pulmonar este forma comuna a supuratiilor pulmonare;
e) Nu au solutii terapeutice.
2. Tabloul clinic in supuratiile pulmonare cuprinde:
a) Debutul simuleaza in general o pneumonie acuta;
b) Febra si alterarea starii generale;
c) Supuratiile pulmonare nu au manifestari clinice;
d) Tuse cu expectoratie;
e) Sputa purulenta in cantitate mare, fetida.
3. Nu este indicatie in tratamentul supuratiilor pulmonare:
a) Tratamentul igieno-dietetic;
b) Tratamentul antiinfectios;
c) Se aplica doar tratament conservator;
d) Drenajul;
e) Tratamentul chirurgical.
4. Nu este complicatie in supuratiile pulmonare:
a) Complicatii de vecinatate si prin diseminare hematogena,
b) Vindecarea cu fibroza retractila;
c) Aparitia litiazei renale;
d) Cronicizarea;
e) Cavitati reziduale care se pot reinfecta ulterior.
1. Sunt implicati in etiologia cancerului bronho-pulmonar urmatorii factori:
a) Fumatul - reprezinta cauza majora;
b) Poluarea atmosferica (fumul industrial);
c) Oxigenoterapie prelungita;
d) Factorii profesionali: azbest, uraniu, crom, nichel;
e) Leziuni pulmonare preexistente.
2. In cancerul bronho-pulmonar pot fi manifestari paraneoplazice:
a) Anemia (simpla, hemolitica);
b) Tromboflebite migratorii;
c) Anorexie;
d) Hipocratismul digital;
e) Cresterea imunitatii.
3. Este falsa afirmatia referitoare la manifestarile metastatice in cancerul bronho-pulmonar:
a) Pot apare metastaze la distanta - hepatice, osoase, cerebrale, cutanate;
b) Se poate constitui sindromul Claude-Bernard-Horner;
c) Poate evolua cu paralizie de nerv laringean superior (disfonie);
d) Determina obstructie traheala sau a marilor bronhii;
e) Nu determina niciodata metastaze la distanta.
4. Nu intra in protocolul de diagnostic al cancerului bronho-pulmonar urmatoarele investigatii:
a) Radiografia toracica standard;
b) Computer tomografia toracica,
c) Urocultura;
d) Bronhofibroscopia;
e) Examenul citologic al sputei.
1. Sunt factori de risc pentru tromboembolismul pulmonar:
a) Obezitatea;
b) Neoplaziile;
c) Imobilizarea prelungita la pat;
d) Infectiile urinare repetate;
e) Tulburarile de coagulare.
2. Profilaxia tromboembolismului pulmonar prevede urmatoarele masuri:
a) Mobilizare precoce si tratamentul antigoagulant pre si post-operator la pacientii cu risc;
b) Combaterea stazei venoase prin masaj, purtare de ciorapi elastici pentru compresie gradata, etc.;
c) Interventii chirurgicale cat mai putin traumatizante;
d) Cateterizari venoase atraumatice, aseptice;
e) Nici o afirmatie nu este adevarata.
3. Manifestarile clinice in tromboembolismul pulmonar nu includ:
a) Durere toracica violenta;
b) Dispnee;
c) Polakiurie;
d) Hemoptizia;
e) Sincopa.
4. Este falsa afirmatia despre tromboembolismul pulmonar:
a) Nu poate fi diagnosticat;
b) Este determinat de migrarea unui embolus in circulatia arteriala pulmonara;
c) Embolia pulmonara este mai rar cauzata de grasime, aer sau lichid amniotic;
d) Trombusii se pot forma in situ in arterele pulmonare;
e) Embolia pulmonara este in majoritatea cazurilor complicatie a trombozei venoase profunde.
1. Despre cordul pulmonar cronic se pot face urmatoarele afirmatii:
a) Hipertrofia ventriculara dreapta consecutiva afectiunilor care intereseaza functia si structura pulmonara;
b) Determina hipertensiune arteriala pulmonara;
c) Cordul pulmonar cronic se insoteste de grade variate de insuficienta respiratorie;
d) Nu evolueaza niciodata spre complicatii;
e) Nu se aplica nici o conduita terapeutica.
2. Semne de hipertensiune arteriala pulmonara sunt:
a) Pulsatii parasternale;
b) Radiologic: desen bronho-vascular accentuat, hiluri marite;
c) Modificari ale articulatiilor metatarso-falangiene;
d) Accentuarea/clivarea zgomotului II;
e) Durere la nivelul articulatiilor coxo-femurale.
3. In cadrul cordului pulmonar cronic nu sunt semne de insuficienta respiratorie cronica:
a) Dispneea de efort progresiva;
b) Dureri in fosa iliaca dreapta;
c) Cianoza calda a fetei si extremitatilor;
d) Hipocratism digital;
e) Poliglobulie.
4. Nu sunt complicatii ce apar in cordul pulmonar cronic:
a) Osteoporoza sistemica;
b) Encefalopatia hipercapnica;
c) Aritmiile;
d) Accidentele trombo-embolice;
e) Suprainfectiile pulmonare.
1. Diagnosticul de pleurezie este sustinut de:
a) Examenul clinic;
b) Lavajul gastric;
c) Examinarea radiologica toracica;
d) Examinarea radiologica a articulatiei pumnului;
e) Punctia pleurala.
2. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pleurezii:
a) Reprezinta acumularea intrapleurala de lichid cu caracter de exudat;
b) Lichidul poate fi liber - in marea cavitate;
c) Lichidul poate fi inchistat in pleura compartimentata;
d) Acumularea de lichid este consecutiva unui proces inflamator al foitelor pleurale;
e) Nu poate fi precizata niciodata etiologia pleureziilor.
3. In obiectivele tratamentului pleureziilor nu este inclus urmatorul:
a) Ameliorarea simptomatologiei;
b) Resorbtia lichidului;
c) Se practica doar tratament chirurgical;
d) Prevenirea sechelelor fibroase;
e) Refacerea functionala
4. Pleurezia tuberculoasa nu necesita pentru confirmarea diagnosticului urmatoarea explorare:
a) IDR la tuberculina;
b) Arteriografie;
c) Examenul lichidului pleural;
d) Biopsia pleurala;
e) Radiografia toracica.
SUBIECTE LICENTA
COLEGIU DE ASISTENTE MEDICALE
SUBIECTE CU COMPLEMENT SIMPLU:
1. Care sunt simptomele tipice pneumoniei pneumococice:
A. Febra, colaps circulator, hemoptizie
B. Frison solemn, febra, junghi toracic submamelonar
C. Astenie fizica, mialgii, febra, frisoane repetate
D. Dispnee de repaus cu ortopnee
E. Hipotensioune arteriala, palpitatii
2. Care este antibioticul de electie in pneumonia pneumococica:
A. Penicilina G
B. Tetraciclina
C. Gentamicina
D. Cloramfenicol
E. Biseptol
3. Tratamentul cu corticosteroizi pe cale inhalatorie in astm:
A. Este util numai in criza de astm
B. Reprezinta cea mai eficace medicatie antiinflamatorie locala
C. Se poate folosi in toate formele de astm
D. Nu se recomanda in astmul bronsic
E. Se foloseste numai in asociere cu alte medicamente bronhodilatatoare
4. Criteriile de diagnostic ECG ale fibrilatiei atriale sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Prezenta de unde P neregulate
B. Absenta undelor P
C. Activitatea electrica atriala este reprezentata de undele "f"
D. Prezinta frecvent semne de ischemie miocardica
E. Frecventa undelor de fibrilatie este 400-600/min
5. Care din urmatoarele trasaturi caracterizeaza angina pectorala stabila:
A. Aparitia recenta a anginei (< 1 luna) la o persoana asimptomatica anterior
B. Dureri anginoase la efort
C. Aparitia precoce a anginei dupa un infarct miocardic acut
D. Durerea este perceputa ca o "lovitura de cutit"
E. Durata crizei anginoase depaseste 24 de ore
6. Factorii implicati in etiologia HTA esentiale sunt urmatorii, cu exceptia:
A. Ereditatea
B. Aportul excesiv de potasiu
C. Fumatul
D. Sedentarismul
E. Obezitatea
7. Care este etiopatogenia cea mai frecventa a infarctului de miocard:
A. Embolie coronariana
B. Disectie coronariana
C. Stare de soc
D. Infectie sistemica
E. Accident vascular cerebral
8. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta urmatoarele caractere:
A. Apare ca o pierdere de substanta la nivelul careia se evidentiaza H. pylori
B. Pliurile mucoasei gastrice apar ingrosate si se opresc la distanta de nisa
C. Apare ca o opacitate semicirculara, cu contur regulat
D. Nisa are dimensiuni mari, cu contururi neregulate
E. Determina ingustare filiforma la nivelul pilorului
9. Cel mai frecvent agent etiologic al infectiilor urinare necomplicate este:
A. Proteus
B. Klebsiella
C. E. Coli
D. Pneumococul
E. Stafilococul auriu
10. Tratamentul PNA la gravide se face cu:
A. Negram
B. Tetraciclina
C. Eritromicina
D. Gentamicina
E. Biseptol
1. In etiologia BPOC sunt implicati urmatorii factori:
A. Fumatul
B. Poluarea atmosferica
C. Infectiile bronsice
D. Hiperreactivitatea bronsica
E. Insuficienta ventriculara stanga
2. Diagnosticul diferential al bronsitei cronice obstructive se face cu:
A. Astmul bronsic
B. Bronsiectazia
C. Neoplasmul bronsic
D. Pleurezia marii cavitati
E. Cordul pulmonar cronic
3. Examenul clinic in emfizemul pulmonar evidentiaza:
A. Expir prelungit
B. Torace dilatat "in butoi"
C. Sindrom de hiperinflatie pulmonara
D. Numeroase raluri bronsice, mai ales sibilante
E. Matitate la ambele baze
4. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator:
A. Salbutamolul
B. Ketotifenul
C. Beclometazona
D. Aminofilina
E. Penicilina G
5. Care sunt agentii etiologici cei mai frecventi ai pneumoniei nosocomiale:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Streptococcus pneumoniae
C. Staphilococcus aureus
D. E.coli
E. Haemophilus influenzae
6. Astmul bronsic extrinsec se caracterizeaza prin:
A. Debut precoce, in copilarie sau sub 35 de ani
B. Numeroase raluri crepitante diseminate bilateral la auscultatia pulmonara
C. Are o stransa corelatie cu atopia
D. Factorul declansator este de obicei un alergen inhalat
E. Beneficiaza de tratament cronic cu cortizon
7. Criteriile clinice majore in endocardita infectioasa sunt:
A. Febra, 38 C
B. Stare generala alterata
C. Sufluri cardiace noi
D. Aparitia de vegetatii la examenul ecocardiografic
E. Sindrom inflamator important
8. Simptomele cel mai frecvent intalnite in stenoza aortica sunt:
A. Crizele anginoase
B. Hemoptiziile
C. Sincopele
D. Dispneea de efort
E. Ralurile crepitante la ambele baze
8. Manifestarile clinice de debut in infarctul miocardic acut sunt:
A. Durere precordiala cu durata de zeci de minute - ore
B. Sediul cel mai frecvent al durerii este precordial
C. Durerea se amelioreaza la administrarea de nitroglicerina s.l.
D. De obicei durerea se asociaza cu anxietate extrema
E. Tulburari de somn
9. In stadiul II al HTA esentiale (clasificarea OMS) exista:
A. Encefalopatie hipertensiva
B. Insuficienta cardiaca
C. Hipertrofie ventriculara stanga
D. FO stadiul II
E. Insuficienta renala cronica
10. HTA maligna se caracterizeaza prin:
A. Edem papilar
B. Insuficienta cardiaca
C. Encefalopatie hipertensiva
D. Accidente vasculare cerebrale
E. Insuficienta renala rapid progresiva
11. Urgente hipertensive sunt considerate:
A. Encefalopatia hipertensiva
B. Insuficienta cardiaca congestiva globala
C. Disectia de aorta
D. Edemul pulmonar acut
E. Atacul de glaucom
12. Criteriile de diagnostic ECG ale TPSV includ:
A. Frecventa atriala este situata intre 140-220/minut
B. Undele P au aceiasi morfologie cu undele P de origine sinusala
C. Ciclurile P-P si R-R sunt neregulate
D. Dupa fiecare unda P urmeaza un complex QRS
E. Apar modificari severe de faza terminala
13. Edemul pulmonar acut poate fi precipitat de:
A. Infarctul miocardic acut
B. Efortul fizic excesiv
C. Hipovolemii
D. Infectii respiratorii
E. Stari febrile
14. Factorii precipitanti ai insuficientei cardiace pot fi:
A. Febra
B. Anemia
C. Tulburarile de ritm sau de conducere
D. Emboliile pulmonare
E. Pleurezia masiva
15. Care dintre criteriile de mai jos permit stabilirea cu certitudine a diagnosticului de ciroza hepatica:
A. Aspect microscopic de remaniere a arhitecturii hepatice asociat cu procese de regenerare ce nu respecta arhitectura ficatului
B. Varice esofagiene evidentiate endoscopic
C. Prezenta ascitei
D. Hipergamaglobulinemia
E. Anemia
16. Simptomatologia clinica in litiaza veziculara se caracterizeaza prin:
A. Durere colicativa in hipocondrul drept;
B. Durerea se insoteste de greturi si varsaturi alimentare si bilioase;
C. Uneori se poate palpa vezicula biliara;
D. Icterul este intotdeauna prezent;
E. Scadere ponderala
17. Sindromul nefrotic are urmatoarele semne si simptome clinice:
A. Edeme
B. HTA
C. Tendinta la scadere a diurezei
D. Paloare
E. Febra
18. Cauzele deficientei de fier sunt:
A. Sarcina
B. Gastrectomia
C. Dieta vegetariana
D. Hematuria recidivanta
E. Febra
19. Care sunt semnele clinice din anemia Biermer:
A. Anorexie
B. Parestezii
C. Disfagie
D. Paloare cu usoara tenta subicterica
E. Febra
20. Care sunt aspectele clinice caracteristice anemiei hemolitice:
A. Durerile precordiale
B. Icterul sclero-tegumentar
C. Deformatiile osoase
D. Splenomegalia
E. E. Tulburari trofice
6. Urmatoarele afirmatii privind pneumoniile nosocomiale sunt adevarate:
a. reprezinta o forma de pneumonie capatata in spital
b. afecteaza pacientii cu status imunologic normal
c. din etiologie fac parte germeni rezistenti, selectati in spital
d. necesita tratament antibiotic energic, asociat, prelungit
e. necesita intotdeauna spitalizare
7. Privind tratamentul pneumoniilor urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:
a. pneumococul este sensibil la penicilina G
b. pneumonia stafilococica se poate trata cu oxacilina
c. H. Influenzae este sensibil la ampicilina
d. Pneumonia cu Klebsiella se poate trata cu tetraciclina
e. Pneumonia cu Mycoplasma se poate trata cu eritromicina
8. In abcesul pulmonar bronhoscopia este obligatorie deoarece:
a. infirma posibilitatea unui cancer bronhopulmonar excavat
b. permite aspiratia puroiului stagnant
c. permite extragerea eventualilor corpi straini
d. creste eficienta terapiei antibiotice
e. creste capacitatea de aparare a organismului
9. Examenul obiectiv la pacientii cu pleurezie a marii cavitati releva:
a. retractia peretelui toracic si ingustarea spatiilor intercostale
b. cresterea amplitudinii miscarilor respiratorii ale hemitoracelui afectat
c. matitate la percutie
d. scaderea pana la abolire a murmurului vezicular la ascultatie
e. focar de raluri crepitante local
10. In pleurezii efectuarea punctiei pleurale este obligatorie deoarece:
a. confirma prezenta lichidului
b. ofera informatii asupra caracterului lichidului pleural
c. permite evacuarea lichidului din pleura
d. nu necesita premedicatie si se poate efectua fara precautii
e. creste raspunsul la tratament
11. Urmatoarele afirmatii privind pleurezia TBC sunt adevarate:
a. reprezinta cea mai frecventa localizare seroasa a TBC
b. se insoteste de subfebrilitate/febra
c. diagnosticul de certitudine il pune biopsia pleurala
d. trebuie suspectata numai la pacientii varstnici
e. se asociaza intotdeauna cu alte diseminari ale bolii
12. Complicatiile pleureziilor pot fi:
a. transformarea purulenta
b. embolia pulmonara
c. pahipleurita
d. cordul pulmonar cronic
e. pneumonia nosocomiala
13. In infarctul miocardic acut durerea anginoasa are urmatoarele caracteristici:
a. dureaza peste 30 minute
b. intensitatea este deosebit de mare
c. sediul cel mai frecvent nu este retrosternal
d. este declansata intotdeauna de efort
e. se asociaza intotdeauna cu febra
14. Modificarile ECG in infarctul miocardic acut releva:
a. unda Q patologica (necroza)
b. supradenivelarea segmentului ST (leziune)
c. unda T negativa (ischemie)
d. unda U negativa
e. tahicardie
15. Diagnosticul enzimatic al necrozei miocardice se pune pe cresterea:
a. CPK (creatin-fosfokinaza) serica
b. TGP (transaminaza glutam-piruvica)
c. LDH (lactic dehidrogenaza)
d. Mioglobina
e. Hemoglobina
16. Complicatiile precoce ale IMA sunt:
a. complicatii electrice (aritmii sau blocuri)
b. complicatii mecanice (IVS, soc cardiogen, anevrism de VS )
c. complicatii hemoragice
d. moarte subita
e. pleurezie stanga
17. In etapa prespitaliceasca primele gesturi terapeutice in infarctul acut de miocard constau in:
a. combaterea durerii
b. oxigenoterapie
c. prevenirea aritmiilor ventriculare cu xilina
d. montarea unei linii de asteptare iv.
e. Termometrizare la trei ore
18. Factorii precipitanti sau agravanti ai insuficientei cardiace sunt:
a. efortul fizic excesiv
b. stari infectioase
c. regimul hiposodat
d. anemii severe
e. tratamentul vitaminic
19. Edemul pulmonar acut (IVS) se manifesta clinic prin:
a. dispnee cu ortopnee
b. tuse cu expectoratie mucopurulenta
c. anxietate, agitatie
d. raluri crepitante diseminate bilateral ce urca de la baze spre varfuri
e. dureri precordiale de intensitate mare
20. Tratamentul medicamentos al insuficientei cardiace cuprinde:
a. cardiotonicele (digoxin, dopamina)
b. vasodilatatoarele (IECA , NTG)
c. calcium-blocantele (nifedipina, verapamilul)
d. diureticele (tiazidice, de ansa, economizatoare de potasiu)
e. antibioticele
21. Tratamentul edemului pulmonar acut cuprinde:
a. oxigenoterapie
b. administrare de furosemid intravenos
c. digoxin intravenos
d. piafen intravenos
e. transfuzii de sange
22. Cauzele HTA secundare pot fi:
a. renale (parenchimatoase si vasculare)
b. endocrine (feocromocitom, sdr. Cushing, sdr. Conn)
c. hematologice (anemii, leucopenie)
d. cardiovasculare (coarctatie de aorta, BAV total
e. infectioase
23. Cele mai frecvente microorganisme implicate in producerea glomerulonefritelor acute sunt .
a. streptococul
b. stafilococul
c. E.Coli
d. Leptospira
e. Mycoplasma
24. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin prezenta urmatoarelor elemente:
a. proteinurie masiva (> 3,5 g724 ore)
b. hipoproteinemie (< 6g/dl)
c. hipoalbuminemie (< 3g/dl)
d. scaderea colesterolului si a lipidelor plasmatice
e. febra
25. Cauzele sindromului nefrotic sunt:
a. boli glomerulare primitive
b. neoplazii (limfoame, mielom multiplu)
c. boli de sistem (vasculite, colagenoze)
d. afectiuni metabolice
e. anemii severe
26. Agentii bacterieni cei mai frecvent implicati in producerea infectiilor tractului urinar sunt:
a. E. Coli
b. Proteus mirabilis
c. Klebsiella
d. Streptococul beta hemolitic
e. pneumococul
27. Diagnosticul paraclinic al pielonefritei acute se bazeaza pe:
a. prezenta sindromului inflamator
b. leucociturie sau chiar piurie
c. proteinurie masiva (>3,5 g/24 ore)
d. cilindri leucocitari
e. hematurie macroscopica
28. Complicatiile pielonefritei acute sunt:
a. pionefrita
b. flegmonul perinefretic
c. septicemie
d. insuficienta renala acuta
e. insuficienta cardiaca
29. Etiologia hepatitelor cronice este:
a. virala (VHB; VHC; VHD)
b. toxica (alcool, medicamente)
c. metabolica (hemocromatoza, boala Wilson)
d. autoimuna
e. infectioasa
30. Transmiterea infectiei cu virusul hepatitei C nu se poate face prin:
a. transfuzii si preparate de sange
b. dializa peritoneala
c. pe cale sexuala
d. coabitarea cu subiecti infectati
e. tratamente stomatologice
31. Complicatiile cirozei hepatice pot fi:
a. hemoragia digestiva superioara
b. encefalopatia hepato-portala
c. complicatii renale
d. cancer hepatic
e. stenoza pilorica
32. Encefalopatia hepato-portala nu poate fi precipitata de:
a. hemoragia digestiva superioara
b. excesul de glucide alimentare
c. constipatie
d. consumul de etanol
e. tratament excesiv cu diuretice
33. Cauzele deficientei de fier in anemia feripriva sunt:
a. alimentatie inadecvata
b. depozite de fier insuficiente
c. nevoi crescute de fier
d. sangerari cronice
e. stare febrila
34. Pacientii cu anemie feripriva pot prezenta urmatoarele simptome cu exceptia:
a. stomatita angulara
b. bradicardie
c. disfagie
d. dispnee
e. febra
35. Examenul sangelui periferic in anemia feripriva releva:
a. hemoglobina scazuta
b. VEM crescut
c. HEM crescut
d. globule albe scazute
e. trombocite scazute
36. Cauzele anemiei megaloblastice sunt:
a. aport alimentar insuficient de vitamina B12 sau/si de acid folic
b. consum crescut de vitamina B12 sau/si de acid folic
c. necesar crescut in sarcina si lactatie
d. absorbtie scazuta
e. sindroame febrile prelungite
37. Diagnosticul paraclinic in anemia megaloblastica releva:
38.Urmatoarele afirmatii privind anemia post-hemoragica acuta sunt false:
a. este o anemie normocroma, normocitara
b. survine dupa o hemoragie unica, abundenta
c. gravitatea anemiei nu depinde de sediul si viteza hemoragiei
d. sindromul anemic nu este evident decat dupa corectarea volemiei
e. este o anemie regenerativa
39.Anemiile hemolitice au urmatoarele caracteristici:
a. sunt anemii hipocrome, microcitare
b. durata de viata a hematiilor este normala
c. se pot insoti de aparitia icterului
d. reticulocitele sunt normale
e. sunt anemii regenerative
40.Tratamentul anemiei feriprive consta in:
a. transfuzii de sange daca Hb este sub 5 g/dl
b. regim dietetic cu alimente bogate in fier
c. tratament cu vitamina B12
d. administrare de saruri de fier pe cale orala, i.m. sau i.v.
e. vitaminoterapie
41.Tratamentul profilactic al anemiei feriprive nu se aplica la:
a. gravide
b. hemodializati
c. donatorii de sange
d. gastrectomizati
e. febrili
42. Care sunt complicatiile majore ale ulcerului gastric:
a. stenoza duodenala
b. stenoza pilorica
c. perforatia
d. penetratia
e. malignizarea
43. Care sunt principalele simptome in ulcerul duodenal:
44. Care sunt principalele cauze care determina aparitia ulcerului:
45. Care sunt principalele alimente recomandate in tratamentul ulcerului:
