|
|
|
Instrumente necesare prepararii cavitatilor si obturatiei coronare - licenta
Bibliografie asociata temei:
A.lliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapie restauratoare, Ed. medicala, Bucuresti, 2001.
713. *Freza cilindrica nr.58 are diametrul de:
A. 0,8 mm
B. 1,2 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 1,7 mm
714. *Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spatiilor paralinguale este de:
A. 5-6 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D. 1,5 cm
E. 2,8 cm
715. *Freza cilindrica nr.259 are diametrul de:
A. 1,0 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 0,8 mm
E. 1,7 mm
716. *Freza cilindroconica nr.1169 este folosita la:
A. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali in cavitatile de clasa a I-a
B. paralelizarea peretilor laterali ai cavitatilor de clasa a I-a
C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate pe dintii laterali
D. bizotarea smaltului
E. finisarea amalgamului
717. Freza cilindroconica nr.1169 la nivelul varfului are diametrul de:
A. 0,8 mm
B. 0,5 mm
C. 0,3 mm
D. 0,7 mm
E. 1,0 mm
718. *Freza cilindroconica nr.169 L are o inaltime a capului de:
A. 4,3 mm
B. 5,2 mm
C. 5,6 mm
D. 5,8 mm
E. 6,1 mm
719. *Freza sferica nr.1/2 are un diametru al capului de:
A. 0,3 mm
B. 0,05 mm
C. 0,5 mm
D. 0,6 mm
E. 0,8 mm
720. *Ce tip de instrument de manǎ se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei:
A. dalta
B. bizotatorul de prag gingival
C. lingura Black
D. sapaliga
E. excavatorul
721. *Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces carios de pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice?
A. 2 mm
B. 1.5 mm
C. 2.5 mm
D. 1 mm
E. 0.5 mm
722. *Freza para nr. 330 are diametrul capului de:
A. 0.80 mm
B. 0.70 mm
C. 1.0 mm
D. 1.20 mm
E. 3 mm
723. *Lungimea rulorilor de vata variaza intre:
A. 1-2 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D. 3-4 cm
E. 5-6 cm
724. *Pozitia Trendelenburg a pacientului se utilizeaza in:
A. Prepararea cavitatilor
B. in caz de urgenta
C. in manoperele sangerande
D. in manevrele executate la maxilar
E. in manevrele executate la mandibula
725. *Factori de risc pentru sanatatea operatorului in timpul prepararii cavitatilor:
A. supraincalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin piesa cot
B. din cauza concentrarii intense in cazul unor cavitati dificile, operatorul poate scrasni din dinti provocandu si fisuri sau chiar fracturi ale smaltului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie
D. vibratia produsa de piesa cot poate produce afectiuni profesionale de tipul 'crampa scriitorului' sau sindromul Raynaud
E. aerosolul creat in timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate
726. *Mandrenul instrumentelor rotative:
A. poate fi incadrat in trei clase dupa OMS articolul nr.23 (piesa dreapta, cot si turbina)
B. este partea activa a instrumentului
C. este partea pe care se infileteaza capul frezei
D. este mansonul de plastic ce protejeaza capul frezei
E. se adapteaza si fixeaza la piesa de mana
727. *Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor:
A. desi aparent reduce riscul contaminarii, masca chirurgicala este de fapt un focar de infectie prin faptul ca se incarca cu microorganisme
B. prin clatirea gurii inaintea examinarii patogenitatea florei bucale este agravata deoarece sunt mobilizate siaduse la suprafata microorganismele ascunse in locurile retentive ale cavitatii bucale
C. bacteriile de pe incaltamintea operatorului se gasesc in gura pacientului chiar si dupa mai multe ore de la tratament
D. in cabinetul stomatologic se transmit maladii infectioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza
E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o crestere a incidentei si gravitatii urmatoarelor afectiuni: sinuzita, angina streptococica, bronsite etc.
728. *Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor:
A. contrar unor opinii mai vechi, in cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infectii este scazut
B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare
C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decat pe incaltamintea operatorului deci nu-i pericliteaza sanatatea
D. contaminarea nu este posibila decat daca pacientul stranuta sau tuseste pe medic
E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul inconjurator
729. *In prepararea moderna a cavitatilor nu se mai foloseste :
A. Freza sferica
B. Freza cilindrica
C. Freza cilindro-conica
D. Freza roata
E. Freza para
730. *Pentru clivarea smaltului si a dentinei se utilizeaza:
A. bizotatorul de prag gingival
B. lingura Black
C. dalta
D. sapaliga
E. excavatorul
731. *Freza para este utilizata in:
A. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu amalgam
B. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu compozit
C. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu amalgam
D. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu compozit
E. indepartarea dentinei infectate
732. *Lungimea capului frezei nr.245 este de:
A. 2,45 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 1 mm
E. 4 mm
733. *Freza cilindroconica nr.1169 se foloseste pentru:
A. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa IV
B. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa V
C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului lateral
D. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa I
E. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului frontal
734. *La turatii reduse presiunea efectuata pe instrument trebuie sa fie:
A. mare
B. continua
C. intermitenta
D. inconstanta
E. nici unul din raspunsurile de mai sus
735. *Care dintre urmatoarele avantaje nu caracterizeaza diga dentara:
A. Asigura vizibilitatea
B. Asigura camp operator curat
C. Asigura camp operator uscat
D. Nu se poate steriliza
E. Protejeaza impotriva instrumentelor taioase
736. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de presiunea exercitata asupra instrumentarului rotativ sunt adevarate:
A. presiunea mare poate sa fie continua, atunci cand lamele taietoare ale frezei sunt ascutite
B. presiunea mare este necesar a fi intermitenta pentru a scadea caldura frictionala
C. presiunea produce caldura in mod uniform, la nivelul tuturor peretilor cavitatii
D. actiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare
E. presiunea aplicata pe peretele pulpar produce mai multa caldura decat daca se directioneaza pe peretii laterali ai cavitatii
737. Dentina de reparatie:
A. se formeaza ca raspuns la un proces carios de intensitate mare
B. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare
C. se formeaza pe peretele cavitatii pulpare adiacent stimulului
D. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare mai accentuat adiacent peretelui pulpar
E. se formeaza ca raspuns la un stimul de intensitate medie
738. Frezele globulare sunt utilizate pentru:
A. pregatirea retentiei
B. bizotarea marginilor in cavitatile de clasa a III-a si a IV-a
C. indepartarea tesuturilor dure alterate
D. atacul primar al dintelui
E. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali ai cavitatilor de clasa a I-a
739. Grosimea cauciucului (rubber) digai poate fi:
A. medium 0,23 mm
B. gros 0,25 mm
C. subtire 0,18 mm
D. medium 0,20 mm
E. subtire 0,12 mm
740. Odontoblastii nou formati:
A. nu au capacitate secretorie
B. formeaza dentina de reparatie
C. nu exista ca si notiune, deoarece odontoblastii nu se regenereaza dupa moartea celulara
D. se formeaza in cazul actiunii unui stimul iritant de intensitate medie
E. se formeaza indiferent de intensitatea stimulului
741. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:
A. premolari voluminosi
B. molari de dimensiuni mari
C. molari de dimensiuni medii
D. premolari de dimensiuni reduse
E. incisivi superiori
742. Rama digai de tip Young este:
A. are forma de'U'
B. un cadru de metal
C. radiotransparent
D. un cadru de plastic
E. radioopac
743. Bolile infectioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt:
A. pneumonia
B. SIDA
C. TBC
D. hepatita
E. herpesul
744. Bratele clamelor cu care se fixeazǎ piesa de cauciuc a digǎi au urmǎtoarele forme:
A. clame circumferentiale
B. clame cu aripioare
C. clame fǎrǎ aripioare
D. clame de fixare si retractie
E. clame cu 5 puncte de fixare
745. Care din urmǎtoarele enunturi reprezintǎ avantajele digǎi:
A. oferǎ o bunǎ vizibilitate
B. protejeazǎ impotriva medicamentelor iritante
C. protejeazǎ pacientul impotriva aspiratiei sau inghitirii de debriuri sau instrumentar
D. asigurǎ evacuarea lichidelor
E. izoleazǎ pe termen scurt campul operator
746. Care din urmǎtoarele sisteme de rǎcire sunt indicate:
A. aerul
B. aerosolul
C. apa
D. spray-ul
E. parǎ de cauciuc
747. Cauciucul din componenta digǎi are grosimi diferite in functie de manopera unde se utilizeazǎ:
A. 0,10 mm
B. 0,12 mm
C. 0,14 mm
D. 0,20 mm
E. 0,21 mm
748. Diga prezintǎ unele dezavantaje:
A. neacceptatǎ de pacient din motive psihologice
B. consumǎ mult timp
C. nu se poate aplica pe dintii tineri insufficient erupti
D. asigurǎ retractia pǎrtilor moi
E. pǎstreazǎ concentratia optimǎ a medicamentelor
749. Din ce este format un instrument de manǎ:
A. manerul
B. gatul
C. lama
D. mandren
E. tija
750. Reactia pulpei dupǎ indepǎrtarea structurii dentare este in functie de:
A. mecanismele de protectie ale pulpei
B. varsta pacientului
C. nu depinde de tipul de instrument rotativ
D. modalitatea de activare
E. sisteme de racire
751. Aspirarea tesuturilor moi in orificiile canulei ejectorului de saliva provoaca:
A. durere
B. obliterarea ejectorului
C. singerare
D. aspiratie ineficienta
E. leziuni ale mucoasei planseului bucal
752. Cand se ia in consideratie reactia pulpara la actiunea instrumentelor rotative se va avea in vedere:
A. Mecanismul de protectie al pulpei
B. Varsta pacientului
C. Sistemele de racire
D. Tipul de structuri dentare expuse
E. Compozitia tesuturilor dentare
753. Cauciucul (rubber-ul) digai poate avea urmatoarele dimensiuni:
A. 12.5x12.5 cm
B. 14.5x14.5 cm
C. 15x15 cm
D. 13x13 cm
E. 10x10 cm
754. Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele cllame de diga:
A. Ivory 12
B. Ivory 13
C. Ivory 14
D. Ivory 3
E. Ivory 4
755. Pozitia de lucru in fata pacientului se utilizeaza in urmatoarele situatii:
A. La examinarea dintilor mandibulari anteriori
B. La examinarea dintilor maxilari anteriori
C. La examinarea dintilor mandibulari posteriori
D. La examinarea fetelor ocluzale ale dintilor posteriori drepti mandibulari
E. La examinarea fetelor linguale ale dintilor mandibulari anteriori
756. Utilizarea discurilor dentare trebuie insotita de:
A. Lumina eficienta
B. Aplicatie intermitenta
C. Precautie extrema
D. Buna izolare a campului operator
E. Separatoare cu Ivory
757. Diga:
A. elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente
B. asigura o buna vizibilitate
C. este bine tolerata de catre pacientii astmatici
D. asigura retractia partilor moi
E. protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor
758. Diga (rubber-dam):
A. nu este bine acceptata de catre pacienti
B. nu se poate aplica pe dintii tineri, insuficient erupti
C. se aplica pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown
D. cauciucul este de culoare alba pentru a nu produce un contrast prea mare cu dintii
E. cauciucul poate avea mai multe grosimi
759. Frezele sferice:
A. cu cat numarul de identificare atribuit de producator frezei este mai mic, cu atat freza are o dimensiune mai redusa
B. se folosesc la indepartarea tesuturilor dure alterate
C. sunt active numai la miscari laterale si de penetrare
D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitatilor
E. se folosesc la pregatirea c
760. Gatul sau colul instrumentelor rotative:
A. trebuie sa fie suficient de gros pentru a fi rezistent si suficient de subtire pentru a asigura acces si vizibilitate
B. din punct de vedere al operatorului este bine sa fie cat mai subtire pentru a asigura vizibilitate asupra partii active a instrumentului si manipulare usoara
C. transmite fortele ce se exercita asupra capului in sens rotational si translational
D. are forma conica, cu baza mare la nivelul capului si baza mica spre mandren
E. este partea intermediara ce leaga mandrenul de capul activ
761. Instrumente rotative:
A. instrumentele rotative al caror cap prezinta lame se numesc freze dentare
B. termenul de 'forma', aplicat unei freze dentare se refera la conturul si silueta capului instrumentului
C. frezele sunt actionate cu ajutorul pieselor de mana dar pot fi actionate si manual
D. inainte ca freza sa actioneze in dentina, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselina
E. dupa natura partii active instrumentele pentru prepararea cavitatilor pot fi taietoare sau abrazive
762. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor:
A. beneficiaza de o nomenclatura stabilita de Miller
B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si cuprinde trei clase
C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul reprezinta maniera de folosire iar clasa reprezinta forma partii active
D. sunt compuse din doua parti esentiale: manerul si gatul activ
E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu retentivitati
763. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor:
A. toporisca deriva din dalta si este un instrument pereche dreapta-stanga
B. dalta se foloseste pentru indepartarea pulpei coronare in cadrul pulpectomiei si pulpotomiei
C. sunt caracterizate printr o formula formata din trei cifre
D. bizotatorul de prag gingival se deosebeste de o toporisca doar prin latimea si lungimea lamei taietoare
E. in cazul in care marginea taietoare este in alt unghi decat 90s fata de lungimea lamei apare o a patra cifra in cadrul formulei instrumentului
764. Izolarea campului operator:
A. rulourile de vata pot fi mentinute pe maxilarul superior cu ajutorul automatomului
B. paralingual, daca exista suficient spatiu, se aplica 2-3 rulouri unul peste altul
C. la maxilar in zona frontala se aplica doua rulouri, de o parte si de alta a frenului
D. ejectorul de saliva elimina atat lichidele cat si fragmente solide
E. aspiratorul chirurgical se automentine sau este mentinut de catre pacient
765. Parti componente ale instrumentelor rotative:
A. gatul (colul)
B. bratul
C. capul (partea activa)
D. piciorul (tija)
E. mandrenul
766. Reactia pulpei la instrumentele taietoare rotative:
A. pulpa dintilor tineri este sensibila la injuriile provocate de prepararea cavitatii insa are o putere de recuperare mai mare decat pulpa imbatranita
B. frezele din otel produc mai multa caldura decat cele din carbid
C. frezele care sunt tocite produc mai putina caldura deoarece nu au o actiune atat de agresiva
D. in cazul folosirii turatiilor inalte temperatura este controlata prin scaderea presiunii, taierea intermitenta si folosirea racirii
E. daca grosimea dentinei ramase este sub 2 mm, raspunsul pulpar este prompt si intens
767. Sisteme de racire a frezelor:
A. spray-ul (apa + aer) este mai avantajos decat racirea cu apa
B. racirea cu aer este eficienta chiar si in cazul cavitatilor in care grosimea stratului de dentina este mai mica decat 2 mm
C. racirea cu aer produce aerosol nociv prin incarcatura microbiana
D. racirea cu apa este eficienta insa este necesar un sistem eficient de evacuare
E. in cazul racirii cu spray, este bine ca apa sa fie incalzita la cca 54 C
768. Un instrument de mana este format din:
A. tija
B. mandren
C. manerul
D. gatul
E. lama
769. Care din instrumentele de mana sunt pereche?
A. toporisca
B. bizotatorul de prag gingival
C. sapaliga
D. dalta
E. sonda dentara
770. Reactia pulpara la instrumentele rotative depinde de:
A. varsta pacientului
B. tipul de instrument activ
C. sistemele de racire
D. evolutia leziunii carioase
E. adancimea leziunii carioase
771. In cabinetul stomatologic sunt acceptate urmatoarele pozitii operatorii:
A. cu antebratul sprijinit pe umerii pacientului
B. in fata pacientului (ora 6)
C. in dreapta (ora 9)
D. in stanga (ora 9)
E. in spatele pacientului (ora 12)
772. In cabinetul stomatologic se pot transmite urmatoarele boli infectioase:
A. herpesul
B. hepatita
C. SIDA
D. TBC
E. pneumonia
773. Freza para are urmatoarele caracteristici:
A. unghi de intalnire cu partea laterala rotunjit
B. partea frontala plata
C. lungimea capului de doua ori mai mare decat latimea
D. lungimea capului de trei ori mai mare decat latimea
E. partea frontala convexa
774. La turatii inalte temperatura este controlata prin:
A. cresterea presiunii si utilizarea spray-ului
B. scaderea presiunii
C. taierea intermitenta
D. folosirea optionala a sistemului de racire
E. folosirea obligatorie a sistemului de racire
775. Bizotatoarele de prag gingival au urmatoarele caracteristici:
A. sunt toporisti modificate
B. lama bizotatorului este dreapta
C. lama bizotatorului este curba
D. sunt perechi
E. sunt necesare doua pentru cavitatea meziala si doua pentru cavitatea distala
776. Dupa designul capului instrumentele sunt impartite in:
A. instrumente sferice
B. instrumente cilindrice
C. instrumente cilindro-conice
D. instrumente taietoare
E. instrumente abrazive
777. Forma partii active se refera la:
A. conturul capului instrumentului
B. silueta capului instrumentului
C. gatul instrumentului
D. colul instrumentului
E. manerul instrumentului
778. Caracteristicile daltii sunt urmatoarele:
A. bizou pe o singura parte
B. bizou dublu
C. miscare de actiune prin apasare
D. miscare de actiune prin presiune
E. marginea taietoare si lama formeaza un unghi de 90 grade
779. Diga are urmatoarele dezavantaje:
A. Neacceptarea de catre pacient pe motiv psihic
B. Consumator de timp la aplicare
C. Nu se poate folosi pe dinti cu eruptie imcompleta
D. Nu asigura camp operator curat
E. Nu asigura o buna vizibilitate
780. Fiecare instrument rotativ este format din:
A. mandrenul
B. colul
C. partea activa
D. trei componente
E. nici un raspuns corect
781. Ce fel de instrumente taietoare cunoasteti:
A. sapita
B. dalta
C. bizotatorul de prag gingival
D. fuloarul de ciment
E. toporisca
782. Frezele sferice sunt utilizate pentru:
A. planarea peretilor axiali
B. atacul primar al dintelui
C. extensia prepararii
D. finisarea marginilor cavitatii
E. pregatirea retentiei
783. Sapita se foloseste:
A. printr-o miscare de tragere
B. prin apasare
C. pentru planarea smaltului si dentinei
D. toate raspunsurile corecte
E. nici un raspuns corect
784. Bizotatorul de prag gingival are urmatoarele caracteristici:
A. este o toporisca
B. este o toporisca modificata
C. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi altul decat 90 de grade
D. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi de 90 de grade
E. nici un raspuns corect
785. *Care este numarul minim de lame taietoare ale unei freze sferice?
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
786. * Freze cilindro-conice sunt frezele:
A. nr. 171
B. nr. 4
C. nr.57
D. nr.258
E. nr. 256
787. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm?
A. nr. ¼
B. nr. ½
C. nr. 1
D. nr. 2
E.. nr. 5
788. Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ?
A. nr. 4
B. nr. 3
C. nr. 1
D. nr.2
E. nr. 5
789. Care freze cilindrice au diametrul de minim 1 mm ?
A. nr. 56
B. nr. 257
C. nr. 258
D. nr. 259
E. nr. 256
790. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm?
A. nr. 56
B. nr. 256
C. nr. 57
D. nr. 257
E.. nr. 258
791. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ?
A. sferica nr. 1
B. sferica nr. 2
C. cilindrica nr. 57
D. cilindrica nr. 58
E. cilindro-conica nr. 170
792. In formula instrumentelor de mana:
A. prima cifra reprezinta lungimea lamei in zecimi de mm
B. a doua cifra reprezinta latimea lamei in mm
C. a treia cifra reprezinta unghiul format de lama cu axul manerului in sutimi de arc de cerc
D. a treia cifra reprezinta unghiul format de lama cu axul manerului in centigrade (cg)
E. a patra cifra reprezinta unghiul dintre marginea taietoare si axul manerului exprimat in grade
793. Dalta:
A. se foloseste pentru planarea smaltului si a dentinei
B. se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei
C. marginea taietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte
D. actioneaza printr-o miscare de apasare
E. actioneaza printr-o miscare de raclare
794. Frezele sferice se intrebuinteaza la:
A. indepartarea tesuturilor dure alterate
B. pregatirea retentiei
C. extensia preparatiei
D. atacul primar al dintelui
E. toate cele de mai sus
795. Cum se previne exfolierea mucoasei la indepartarea rulourilor de vata care adera?
A. utilizarea pensei dentare
B. lubrefierea mucoasei cu vaselina
C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina
D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc
E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa
796. Care freze genereaza comparativ mai multa caldura?
A. frezele de otel
B. frezele de carbid
C. frezele cu cutite helicoidale
D. frezele cu cutite drepte
E. frezele diamantate
797. In ce situatii racirea cu aer este ineficienta?
A. turatii de 5 000 rot/min
B. turatii de 100 000 rot/min
C. turatii de 50 000 rot/min
D. podeaua cavitatii groasa de 3 mm
E. podeaua cavitatii groasa mai putin de 2 mm
798. In ce conditii racirea cu apa functioneaza corect:
A. presiune continua
B. presiune intermitenta
C. debit 100 cmc/min
D. debit 150 cmc/min
E. debit 200 cmc/min
799. *Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de:
A. 0.5 mm
B. 1 mm
C. 2 mm
D. 3 mm
E. 10 mm
800. Metodele intrebuintate pentru controlul umiditatii in cavitatea bucala sunt:
A. ejectorul de saliva
B. aspiratorul chirurgical
C. rulourile
D. diga
E. matricile circulare
801. Rulourile de vata au grosimea de:
A. 0,1 cm
B. 0,9 cm
C. 1 cm
D.. 2 cm
E. 5 cm
802. Rulourile de vata pot fi mentinute in pozitie la maxilar cu:
A. automatomul
B. matase dentara
C. clame Harvard
D. pene de lemn
E. clame Haller
803. Pozitia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea:
A. fetelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta
B. fetele ocluzale ale lateralilor inferiori din stanga
C. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta
D. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din stanga
E. fetele vestibulare ale lateralilor superiori din stanga
804. Dezavantajele folosirii digai sunt:
A. produce retractia partilor moi
B. impiedica vizibilitatea
C. consuma timp
D. impiedica conversatia cu pacientul
E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infectii din cavitatea bucala
