|
|
|
INFLUENTA ULTIMEI CIMENTARI PROVIZORII BAZATA PE FORTA LEGATURILOR DINTRE 2 MATERIALE : UNUL RASINIC SI UN AGENT DE LEGATURA DENTINAR SI DENTINA UMANA
REZUMAT
Acest studio a evaluat efectul a 2 tipuri diferite de agenti de netezire ( cu eugenol si fara eugenol ) pe forta legaturilor intime dintre dentina si cele 2 sisteme de netezire bazate pe rasini (RelyXARC-Single Bond si Duo Link-One step ) dupa cimentarea cu doua tehnici diferite ( DB si tehnica conventionala ) Studiul a fost facut pe 100 de molari umani extrasi care au fost taiati exact in parallel cu axul original longitudinal pentru a expune suprafata dentinara plata su apoi au fost impartiti in 3 grupuri. Dup ace s-a facut tratamentul de suprafata pe fiecare specimen , agentul de netezire rasinic a fost aplicat intr-o matrita siliconica cilindrica (3,5 diametrul si 4 mm inaltime) plasat pe suprafata dentinara tratata in prealabil cu agent de bonding si polimerizate . In grupul de contraol(alcatuit din 20 de elemente) specimenele au fost impartite in 2 grupuri(10 elemente fiecare) si tratate imediat cu 2 sisteme rasinice de netezire diferite conform indicatiilor producatorului : RelyXARC-Single Bond (grupul I ) si Duo Link-One step(grupul II)
Primul grup de testat ( a cate 40 de elemente) a fost impartit in subunitati a cate 10 elemente :
Pe acesti dinti agentii de netezire au fost aplicati pe suprafata dentinara.Suprafata dentinara au fost apoi curatate cu gume abrasive fara F si au fost aplicate sisteme de netezire rasinice RelyXARC-Single Bond (GIE si GINE) si Duo Link-One step (GIIE si GIINE ) .
In grupul DB ( n=40 ) specimenele au fost imartine in 4 subgrupe a cate 10 elemente fiecare :
GINE - DB
GIINE - DB
GIE - DB
GIIE -DB
Specimenele au fost tratate cu single bond ( GIN,GIE si GIIN,GIIE) sau DB ( GIE si GIIE ) Dupa tratarea dentnei cu agenti bonding dentinar, ReliX NE a fost aplicat in GIND si GIIND si Relix E a fost aplicat pe GIED si GIIED . Suprafetele dentinare au fost apoi curatate dupa instructiunile grupului de testat si sistemele de netezire rasinice au fost aplicate. ReliXARC single bond (GIND si GIED) si Dual link ( GIIND si GIIED). Dupa 1000 de cicluri termice intre 5-55 grade C fosrta centrifuga a atins o viteza de 0,5mm/minut . One-way Anova, urmata de un test post hoc Tukey a fost facut. Sistemul dentina - rasina, la interfata a fost evaluat cu microscopul electronic , tehnica de scanning. A fost observata o reducere semnificativa la valorile medii ale fortelor de legatura intima ale grupurilor arondate tehnicii conventinale si DB.Compozitia sistemului de netezire provizoriu nu a creat nici o diferenta semnificativa in vederea reducerii valorilor fortei de aderare intima.Nu s-au obtinut rezultate semnificativ mai bune ale tehnici DB comparative cu tehnica conventionala.
INTRODUCERE
Sistemele adezive dentinare moderne in comparative cu sistemele de netezire rasinice au multe avantaje pentru cimentarile definitive ale restauratiilor.Aceste avantaje include legaturi puternice cu structurile dentare, cresterea fortei mecanice , rezolvarea sensibilitatii postoperatorii si scaderea solubilitatii in fluidele orale. Gravarea acida a smaltului produce legaturi de durata in restaurarile cu materiale rasinice. Aceasta este in legatra cu omogenitatea structurii smaltului si a continutului cat mai mare in substante anorganice a tesutului. Cand dentina este expusa , acest tesut heterogen,cu un continut anorganic mare si umezeala extrinseca , produce schimbari cand aplicam bondingul in restauratie . In ultimii ani, odata cu introducerea unor noi agenti de bonding la nivelul dentineim este posibil sa creasca legatura dintre dentina si restauratie. Structura bifunctionala a acestor agenti de bonding produc legaturi puternice la nivelul interfatei dintre structura dentara si materialele rasinice restaurative sau agentilor de netezire rasinici. Desi performantee clinice ale acestor agenti nou introdusi sunt incurajatoare, este nevoie de o aplicare meticuloasa. Ca prima cerinta a aplicarii corecte a bondingului este izolarea de diversi contaminanti ai suprafetei pentru ca acesti contaminanti pot adduce prejudicii procesului de bonding.
Cand sunt luate in calcul procedurile clinice, majoritatea restaurarilor protetice au o faza intermediara(provizorie) . In timpul acestei faze, restaurarea provizorie sau definitive este fixata cu agenti de cimentare provizorie (PLA), ZOE (PLA)este larg folosit pentru cimentarea provizorie. Eugenolul e eliberat prin hidroliza egenolatului de Zn . De asemenea , eugenolul are si effect bactericid in preparatiile profunde si difuziunea lui poate cauza iritatie pulpara sau necroza. Chiar si o cantitate foarte mica poate elibera eugenol si theoretic, sa inhibe procesul de polimerizare al sistemului de netezire rasinic datorita reactiei de iritatie si de crestere a lantului polimerului cu radicali liberi. Efectele negative ale continutului de eugenol al PLA pe retentia restauratiei cu materiale rasinice include inmuierea restaurarii rasinice provizorii si deteriorarea adaptarii marginale. Dupa unii autori, continutul in eugenol al PLA nu are nici un fel de efecte negative asupra restauratiilor rasinice.
In anumite formule de PLA, eugenolul este inlocuit de acid carboxilix. Oricum o reducere considerabila a legaturii dupa cimentarea adeziva a fost observata la formulele fara eugenol. Acest lucru a fost relatat datorita ocluziei tubulilor dentinar cu reziduuri de PLA si datorita reactiei ZnO remanent cu primerul acid al unor sisteme adezive . Este indicate eliminarea PLA din dinte. Au existat mai multe metode diferite pentru a indeparta complet PLA. PLA residual s-a gasit pe suprafata dentinara dupa curatarea cu gume abrasive si apa. Curatarea dentinei cu sapun si gume abrasive nu doar ca nu a adus nici un beneficiu, ci , in unele combinatii de materiale , a redus puterea de adeziune. Regravarea acida a fost eficienta,dar majoritatea tubulilor dentinari au ramas in continuare cu continut de PLA. Unele studii indica folosirea conditionarii acide sau a agentilor de degresare inainte de aplicarea primerului pt a reface legatura pe care o reduce existenta PLA.
Tehnica Dual Bonding (DB) a fost propusa pentru a rezolva problemele, cum ar fi reducerea legaturilor comparative cu metoda conventionala in care agentul de bonding pentru dentina este aplicat la finalul procedurii , aceasta metoda cere hibridizare a suprafetei dentinare expuse imediat ce dintele a fost preparat si hibridizarea din timpul procedurii finale de finisare(netezire). Primul avantaj al acestei tehnici este sa protejeze dintele de consecintele invaziei bacteriene ce se produce imedat dupa terminarea preparatiei prin sigilarea microscurgerilor de apar la nivel dentinar. Sigilarea tubulilor dentinari reduce si sensibilitatea prin prevenirea scurgerii hirdaulice a fluidului prin tubuluii dentinari , care e asociata cu sensibilitatea postoperatorie. A fost demonstrate ce cimenturile pot fi impinse in tubuliii dentinari inaintea agentului de netezire, apoi micoorganismele su acest biprodus penetreaza postoperator tubulii dentinari. De aceea o sigilare imediata a tubulilor dentinari poate preveni si ocluzia acestora cu PLA remanent si prevenirea difuziunii eugenolului prin dentina , care mai tarziu inhiba polimerizarea agentului de bonding.
In acest caz au fost testate 2 ipoteze nule. Prima ipoteza a fost ca nu exista o scadere semnificativa a valorii fortei de aderare intima dupa cimentarea provizorie Daca vom gasi probe care sa infirme aceasta ipoteza nula , atunci acem o ipoteza alternative care spune ca cimentarea provizorie are un effect asupra valorilor fortei de legaturi intime. A doua ipoteza nula a fost aceea ca tehnica DB nu are nici un effect asupra fortei legaturilor. Daca gasim probe care sa infirme aceasta ipoteza , o ipoteza alternative este ca tehnica de DB are effect asupra valorilor legaturilor intime.In acesc scop am masurat valorile fortelor legaturilor intre dentina umana si diferitele tipuri de agenti de netezire rasinici dupa cimentarea provizorie cu diferite tipuri agenti de netezire rasinici dupa cimentarea provizorie cu diferite tipuri de PLA. Scanarea microscopica cu electroni a fost folosita pentru evaluarea interfatei dintre dentina si diferitele materiale folosite.
METODA SI MATERIALE
Au fost folositi in acest studiu 100 de molari pemanenti umani necariati , extrasi pentru probleme periodntale . Dintii au fost depozitati in solutii saline sterile, la 4 grade C si folositi la aproximativ o luna de la extractie.
Dintii au fost sectionati la nivelul jonctiunii smalt- cement cu ajutorul unor piese rotative cilindrice diamantate , la turatie joasa, sub jet de apa. Orice ramasite de tesut pulpar a fost indepartata si dintii au fost plasati cu Suprafata bucala si captusiti cu o cupa de sticla. Un tub de plastic lung de 5 cm si diamentrul de 4 cm a fost taiat V ~ 10 cc a fst asezat centrat in jurul fiecarui dinte. Fiecare dinte a fost imbibat intr-o rasina autopolimerizabila = polimetilmetactilat (PMMA)
PMMA a fost introdus lichid prin partea deschisa a tubului de plastic. Dupa polimerizare tubul de plastic a fost indepartat folosind un model de taiere , fiecare specimen a fost taiat parallel cu axul longitudinal original al dintelui pana cand o suprafata dentinara subtire sa fie expusa. Suprafata abrazata a fost apoi polisata sub jet de apa cu 600 pietre abrasive . Sistemele rasinice de finisare , PLA , procesul de apicare si compozitia chimica este prezentata in tabelul 1 . Toate materialele au fost folosite conform indicatiilor producatorului.
Specimenele de dinti au fost divizate in 10 grupuri a cate 10 dinti care au primit tratamente precum sunt prezentate in Tabelul 2 . Suprafetele dentiare ale fiecarui dinte au fost conditionate si agentul de bonding a fost aplicat. Suprafetele dentinare au fost pastrate umede pentru toate procedurile de bonding prin udarea lor cu o bucata de bumbac saturate cu apa distilata si uscate apoi cu aer filtrat1 secunda de la o distanta de 10 cm lasand suprafata vizibil umeda , asa cum e descrisa de Kanka . Agentul de netezire rasinic a fost amestecat si injectat intr-un tub de silicon de diametru 3,5 si 4 mm inaltime , in timp de tubul a fost pozitionat pe suprafete dentinare conditionate. Un instrument de forma cilindrica a fost aplicat peste agentul de netezire cu rolul de a asigura o umiditate suficiente a suprafetei dentinare . Ansamblul a fost polimerizat timp de 60 secunde cu o lampa cu halogen , intensitatea luminii fiind 500 Mw/mm2 . Apoi tubul de silicon a fost indepartat .
Procedura pentru testarea tariei legaturii este prerentata in figura 1 . In Grup I C si II C (control ) sistemul baza rasina-rasina a fost aplicat imediat ce dentina a fost expusa si polimerizata . In grupurile de testat( G I E , I N , II E , II N ) PLA a fost aplicast pe suprafata de dentina , specimenele au fost trimise in apa la temperature camerei petnru o saptamana . Dupa o saptamana o crusta a fost indepartata de pe suprafata dentinara. Orice ramasina mascrscopica au fost indepartate cu gume abrasive fara F amestecate in apa. Apoi s-a folosit spray-ul de apa pentru 10 secunde . Sistemul de netezire rasinic a fost aplicat pe suprafata dentinara si polimerizat . In G I ND , I ED , II ND , II ED ( DB grup ) a fost aplicat un agent de bonding dentinar imediat ce supreafata dentinara a fost expusa . Dupa hibridizare , suprafata dentinara a fost acoperita cu PLA. Dupa indepartarea PLA de pe suprafata agentul de bonding dentinar a fost aplicat pentru a doua oara. Sistemul de netezire rasinic a fost aplicat pe suprafata dentinara hibridizata si polimerizata .
Toate specimenele au fost supuse la 1000 de cicluri termice intr 5- 55 grade C (20 timp de ramanere la aceste temperature ) . Specimenele au fost tinute in apa pentur 1 saptamana la temperatura camerei inainte de a se incepe masurarea fortei de legatura intima. Pentru masurareaaaa valorilor fortei de aderare intima a fost folosit o masina universala de testat la viteza de 0,5 mm / minut ( figura 2 ) . Zona maxima de fractura pentru toate grupurile a fost divizata dupa suprafata de sectiune care a fost determinate a fi 9,61 mm2 si forta legaturii intime a fiecarui specimen a fost inregistrat in Mpa . Efectul diferitelor tehnici de bonding si agentilkor de finisare provizorie raportate la forta legaturii intime ale agentilor de finisare rasinici a fost aprobat statistic folosind o analiza "sens unic" a dezacordului. Testul post hoc al lui TuKey a fost folosit pentyru a procesa comparatiile multiple de perechi ale datelor pentru a determina diferente semnificative intre grupuri.
Pentru evaluarea SEM , specimenele au fost sectionate in sens vestibulo-lingual folosind un fierastrau de viteza mica sub racier cu apa.
Specimenele sectionate au fost puse in apa distilata si supuse curatirii ultrasonice intr-o unitate ultrasonica pentru 10 minute ( bioSonic UC50 ) .Specimenele au fost apoi lustruite cu hartie siliconica abraziva de granulatie 600 (Kovax Co, Tokyo , Japan) acid de concentratie 10% in solutie de acida de H3PO4 (Sigma Aldrich , diesenhofen , Germania) pentru 10 secunde si clatite in apa distilata timp de 60 de secunde.Specimenele au fost apoi plasate in solutie de NaOCl si clatite in apa distilata.Specimenele conditionate au fost imbracate intr-un strat subtire de aur folosind un aparat de imvracat prin stropire Polaron SC500 si apoi fotografiate cu un microscop SEM avand lentile cu capacitate de marire de 1500, 2500 si 3000 de ori.
REZULTATE
In tabelul 3 sunt prezentate rezultatele valorile fortelor de aderare . Figura 3 prezinta variatiile grafice ale acestei forte. Pentru fiecare system rasinic de netezire,valoarea fortei de adeziune intima scae semnificativ dupa aplicarea PLA. Valorile fortei de adeziune din grupul I C scad semnificativ de la 23.485 +/- 5.34 MPa la 15.633 +/- 4.79 MPa dupa aplicarea PLA baza eugenol (grup I E ) si la 12.692 +/- 5.47 MPa dupa aplicarea PLA fara eugenol (grup I N) . Nu sa gasit nici o diferenta majora intre grupurile I E si I N. La fel s-a inamplat si in cazul grupului II C , unde valorile au scazut de la 19.337 +/- 3.26 MPa la 11.990 +/- 2.82 MPa si la 12.2657+/- 3.26 MPa pentru grupurile II N si respective E. Cea mai mare valoarea a fortei a fost inregistrata la grupurile I ND (24.745 +/- 4.75MPa) , urmata de grupul I C (23.485 +/- 5.34 MPa) si grupul I ED (22.412 +/- 3.91 MPa). Diferentele dintre grupuri nu au fost statistic semnificative. Pentru Duo Link-One Step system de netezire, dupa aplicarea PLA, valorile fortelor de adeziune intima au scazut semnificativ de la 19.337+/- 5.85 ( grup II C ) la 12.567 +/- 3.26 (grup II E) la 11.990 +/- 2.82 (grup II N ) . Oricum, grupul II C a avut cele mai mare valori ale fortei (19.337 +/- 5.85 MPa) diferenta dintre grupurile II C si I ED (17.371 +/- 4.55 MPa ) si grupurile II C si II ND (17.352 +/- 4.96 MPa) nu au fost semnificative.
Analiza SEM a specimenelor a fost evaluate la nivelul interfatei bondingului. Metoda DB a rezultat in mai multe zone hibride distincte si zone rasinice mai lungi (figurile 4 si 5) decat tehnica conventionala de bonding(figurile 6 si 7 ) . Materialul granular, care se parea ca este originar din PLA remanent incastrat in agentul de bonding dentinar, a fost evident in SEM al grupului I N (figura 8 )
DISCUTII
Scaderea semnificativa a valorilor fortei legaturii intime in unele grupuri studiata dupa provizionalizare conduce la o refuzare a primei ipoteze si acceptarea ipotezei alternative in care provizionalizarea are effect asupra fortei legaturii intime. A fost o crestere semnificativa a valorilor fortei in grupurile DB studiate , comparate cu grupurile provizionale. De aceea , a doua ipoteza nula, in care tehnica DB nu are nici un effect asupra fortei legaturii a fost refuzata , si ipoteza alternativa in care tehnica DB arte effect asupra fortei a fost acceptata. Rezultatele acestiu studiu demonstreaza ca scaderea valorilor fortei , care este legata de contaminarea agentilor de netezire provizorii , poate fi reactivata ce ajutorul tehnicii DB.
Suzuki si Altii au stability ca recuperarea pulpara in urma traumei preparatiei este posibila prevenind scurgerea de bacterii. Desi dintii vitali sunt mai rezistenti la invazia bacteriana in canaliculele dentinare decat dintii devitali si miscarile fluidului exterior reduce difuziunea interna a toxinelor bacteriene , dentina care este expusa mecanic necesita provizionalizare pentru a reduce sensibilitatea si microscurgerile bacteriene. A fost aratat ca sensibilitatea dintelui in relatie cu preparatia este profunda in prima saptamana dar scade in timp . De aceea , sigilarea dentinei expuse folosind agenti de dentina , imediat dupa preparare si fabricarea restaurarilor provizorii care sa asigure protectie pentru un dinte fata de efectele negative ale stimulilor temici si stabilizarii sptiale sunt recomandate.
Studiile anterioare care au diferite sisteme bonding , agenti de netezire , si metode de aplicare au aratat ca metoda Dual Bonding a crescut valorile rezistentei bondingului comparativ cu tehnicile conventionale . Aceasta a fost relationata cu prismele rasinice mai lungi si o zona hibrida mai mare.Intr-un studiu a lui Dagostin si Ferarri in care DB a fost evaluata , a fost folosita o combinare a 4 agenti diferiti pentru sigilare initiala a suprafetelor de dentina preparata . In studiul lor , aceeiasi agenti de legatura si finisare au fost folositi inaintea cimentarii definitive pentru a reduce diversele efecte ale bondingului. Oricum, in studiul de fata , 2 agenti de bonding diferiti si rasinile lor de finisare au fost folosite in cojmbinatie cu 2 agenti de finisare provizorie. Aplicarea agentilor de bonding de aceeasi marca ca si rasinile de finisare optimizeaza procedurile cliniceiar agentii de bonding dentinar si rasini de finisare sunt distribuiti impreuna de producator si denumiti sisteme de finisare pe baza de rasini. Ar trebui notat faptul ca rezistenta legaturii materialelor composite la structurile dentare si proprietatile lor mecanice sunt proportionale cu continutul. Desi continutul de rasini folosit ub acest studiu au relativ similare, alti factori, cum ar fi compozitia matritei polimer, poate afecta proprietatile mecanice ale rasinilor.De aceea,folosirea diferitelor tipuri de rasini poate sa creasca variabilele bondingului ca si interfata adeziva. In acest studiu, a fost identificata cresterea valorii fortei legaturii intime in metoda DB comparata cu grupul controla.Cresterea valorilor forte legaturii intime la grupurile la care s-a folosit metoda DB a fost considerabila comparativ cu grupurile om care dentina a fost contaminata cu PLA inainte de procedura de finisare. Diferenta dintre alte constatari si acest studiu poatefi relatata ca fiind datorita folosiri unui sistem diferit de evaluare a finisarii si datorita cresterii variabilelor bondingului.
In acest studiu , suprafata dentinara a fost contaminata cu doua tipuri diferite de PLA avand compozitie diferita(cu eugenol si fara eugenol.In studiile precedente, s-a pornit de la premisa ca gravarea acida si clatirea erau suficiente pentru a indeparta contaminantii de pe suprafata dentinara.Pentru acest studiu ,aplicarea prioritara a PLA a condos la scaderea valorilor fortei sistemelor de netezire rasinice studiate,ignorand compozitia PLA.
In examinarile SEM , au fost observate substantele granulare , crezute a fi originare din resturile PLA si localizate intre agentul bonding-dentinar si suprafata dentinara . Watanabe si Altii au atestat substante granulare la suprafata dentinara dupa gravarea acida si au indicat ca ele ar putea fi originare din resturile PLA. Contrar Xie si altora , care au observat ca regravarea dupa restaurarea provizorie reda valorile originare ale fortei ,alti autori au atestat faptul ca aceste substante sunt responsabile de reducerea fortelor.
In acest studiu a fost folosit PLA pe vaza de eugenol.S-a luat in seaman faptul ca dentina este o bariera mnajora in difuziunea eugenolului catre interior si ca ZOE e o bariera eficienta impotriva difuziei ZnO nereactionat din compozitia PLA . Corelatia dintre inductia hidraulica si difuzia eugenolului in dentina nu este semnificativa pentru eugenol care este eliberat din cimentul ZOE. In studiile anterioare specimenele de dinti au fost tratate cu PLA ZOE si rezultatele au indicat faptul ca concentratiile de eugenol pulpar nu au fost citotoxice celulelor pulpare. Oricum. Brannstrom si Nyborg au raportat cazuri de iritatie pulpara in relatie cu difuzia eugenolului cand grosimea dentinei era scazuta. Bertschinger si altii au atestat ca aplicarea initiala a agentului bonding dentinar sigileaza dentina impotriva penetrarii de catre moleculele de eugenol. Oricum folosirea metodei DB poate sa reduca efectul sedativ al eugenolului pe dentina din cauza stratului care se scurge al agentului bonding.Efectele metodei DB au fost gasite a fi similare pentru ambele procese de netezire. Metoda DB a fost eficienta in restaurarea valorilor fortei de aderare intima care a scazut dupa ce s-a aplicat PLA in vitro . Ar trebui notata ca aceasta metoda este mai mult consumatoare de timp decat precizie tehnica. In vreme ce folosesc metoda DB , clinicienii trebuie sa fie avertizati de riscul crescut de desprindere care ar interfera cu fenomenul de inchidere marginala ale restauratiile indirecte in timp ce se foloseste metoda DB. In acest studiu in vitro doar doua sisteme diferite rasinice si care folosesc conditionanti pe baza de acid fosforic au fost folosite ; acestea reprezinta limitele studiului. Este nevoie de evaluarea clinica pe termen lung a metodei DB pentru a valida rezultatelestudiului in vitro . Ar fi interesant sa fie evaluat efectul metodei DB si aplicarii PLA pe generatii noi de sisteme bonding autogravante acolo unde sunt folositi conditionanti mai putin agresivi .
Datorita limitelor acestui studiu s-a concluzionat:
