Ce este hepatita B?, Ce fel de virus este virusul hepatitei B?, Care este diferenta dintre hepatita acuta si cea cronica?

Ce este hepatita B?

Hepatita B este o infectie serioasa a ficatului produsa de virusul hepatitei B (VHB). Hepatita B este una dintre formele care se raspandesc cel mai usor (contagioasa) de hepatita virala, care include hepatita A, B, C, D, si E.

Toate  tipurile de hepatita lezeaza celulele ficatului si pot duce la umflarea dureroasa a ficatului (inflamatie hepatica). Anumite tipuri pot produce lezarea permanenta a ficatului. La unele persoane infectia devine cronica, ducand la insuficienta hepatica, cancer hepatic sau ciroza - o afectiune care are ca efect cicatrizarea permanenta a ficatului.

Virusul hepatitei B este transmis prin contact cu sangele sau cu lichidele corpului unei persoane care este infectata. Hepatita B este de aproape 100 de ori mai infectanta decat HIV In anumite zone ale lumii, infectia virala cu hepatita B este prezenta permanent in populatie (endemica).

Ce fel de virus este virusul hepatitei B?
Virusul hepatitei B face parte din familia virusurilor ADN numite Hepadnaviridae. Aceste virusuri infecteaza primar celulele hepatice. Numele acestei familii vine de la Hepa, care inseamna ficat; DNA, se refera la acidul dezoxiribonucleic ADN, materialul genetic viral si viridae, inseamna virus. Alte virusuri din aceasta familie pot produce hepatita la anumite animale. Aceste virusuri includ virusul hepatitei la veveritele cataratoare si la veveritele de pamant, si virusul hepatitei ratelor. Virusurile familiei Hepadnaviridae sunt foarte asemanatoare unele cu altele. Ca atare au fost dezvoltate mai multe modele animale pentru a studia virusul hepatitei B si de a evalua noi medicamente pentru tratarea hepatitei B.

Cum produce hepatita virala B lezarea ficatului?
Virusul hepatitei virale B nu produce direct leziuni hepatice. Mai degraba raspunsul imun al organismului fata de virus (un corp strain) produce paradoxal leziunile. Astfel, intr-o infectie cu VHB raspunsul imun al organismului fata de virus este responsabil atat de eliminarea virusului din organism cat si recuperarea dupa infectie. In plus, in acelasi timp, lezarea celulelor hepatice este cauzata de acelasi raspuns imun fata de VHB in celulele hepatice.

Care este diferenta dintre hepatita acuta si cea cronica?

O infectie acuta trece de obicei singura, fara tratament. Unii oameni nu au nici un smptom. Majoritatea oamenilor care dezvolta simptome se simt mai bine in 2 pana la 3 saptamani si isi revin complet dupa 4 pana la 8 saptamani. Alti oameni au nevoie de mai mult timp pana isi revin. Dupa terminarea infectiei acute nu mai esti contagios. Deasemenea dezvolti anticorpi impotriva VHB care asigura protectie pe viata impotriva viitoarelor infectii. Majoritatea persoanelor care au hepatita acuta B nu dezvolta hepatita cronica B.

Infectia cronica apare cand virusul hepatitei B continua sa fie prezent in ficat si in sange timp de 6 luni sau mai mult. Hepatita cronica B va incadreaza la un risc crescut de a dezvolta boli hepatice serioase cum sunt ciroza si cancerul hepatic (carcinomul hepatocelular). Cand ai hepatita cronica B poti raspandi foarte usor boala.

In cat timp se transforma hepatita acuta in hepatita cronica?
Capacitatea individuala de a elimina virusul hepatitei B din corp si de a se reface dupa hepatita acuta B depinde de forta raspunsului imun al organismului fata de infectie. Cu cat raspunsul imun este mai puternic, cu atat este mai mai mare probabilitatea de a elimina virusul. In mod similar, totusi, cu cat raspunsul imun este mai puternic, cu atat este mai probabila lezarea acuta a ficatului si aparitia simptomelor. Pe de alta parte, un raspuns imun mai slab duce la o mai mica lezare a a ficatului si la mai putine simptome. In acelasi timp, totusi, cu cat raspunsul imun este mai slab eliminarea virala este mai mica si mai mare probabilitatea de a dezvolta infectie virala cronica cu VHB. Intr-adevar, majoritatea nou-nascutilor si copiilor care dobandesc hepatita virala B sunt asimptomatici, dar rata lor de dezvoltare a hepatitei cronice cu VHB este mai mare de 95 %.

Cine sunt purtatorii sanatosi ai virusului  hepatitei B?
Persoanele infectate cu virusul hepatitei B care au o faza usoara si scurta de reactie imuna inainte de  a trece la o faza inactiva (silentioasa) tind sa evolueze foarte bine. Aceasta inseamna ca au teste hepatice normale si nu au simptome. Ei sunt cunoscuti ca purtatori sanatosi de virus hepatitic B. Purtatorii sanatosi, totusi, pot sa transmita infectia cu VHB la ceilalti.

Care sunt simptomele hepatitei B?

Mai putin de jumatate dintre cei cu infectie acuta cu VHB au simptome. Simptomele includ:

Icter (pielea si albul ochilor devin galbene). Desi icterul este un semn definitoriu al hepatitei B, nu apare in majoritatea cazurilor. Icterul apare de obicei cand celelalte simptome au inceput sa dispara.

Slabiciune si oboseala

Febra usoara

Durere de cap

Pierderea apetitului

Greata si voma

Durere abdominala si discomfort permanent in partea dreapta a abdomenului sub marginea costala unde este situat ficatul

Diaree sau constipatie

Dureri musculare si articulare

Eruptii pe piele

Urina inchisa la culoare

Majoritatea persoanelor cu infectie cronica cu VHB nu au nici un simptom.
Pentru a fi infectat cu VHB trebuie ca sangele infectant, sperma sau secretiile vaginale sau saliva sa intre in corp. Nu va puteti infecta prin contact direct intamplator - imbratisare, dans, strangerea mainii - cu cineva care are hepatita B. Deasemenea nu va puteti infecta in nici unul din modurile urmatoare:

Intrarea in contact cu sudoarea sau lacrimile cuiva cu VHB

Folosind aceeasi piscina, telefon, sau scaun de toaleta cu cineva care are virusul

Donand sange

Cum se transmite hepatita B?

Transmiterea sexuala. Va puteti infecta daca aveti contact sexual neprotejat vaginal, anal sau oral cu un partener infectat al carui sange, saliva, sperma sau secretie vaginala intra in corpul dumneavoastra.

Transmiterea prin folosirea in comun a acelor. VHB este transmis usor prin ace si seringi contaminate cu sange infectat. Riscul poate creste daca va injectati frecvent droguri sau aveti un comportament sexual riscant.

Inteparea acidentala cu ace. Hepatita B este un motiv de ingrijorare pentru personalul sanitar si oricine altcineva care intra in contact cu sange uman. Daca faceti parte din vreuna din aceste categorii, vaccinati-va impotriva hepatitei B in plus fata de precautiile de rutina cand manevrati ace sau alte instrumente taioase.

Transmiterea de la mama la copil. Femeile insarcinate infectate cu VHB pot transmite virusul copiilor lor. Daca aveti hepatita B, vaccinati-va copilul cu imunoglobuline anti hepatita B la nastere, alaturi de prima doza din seria de trei vaccinuri de hepatita B, ceea ce va reduce in mare parte riscul bebelusului de a fi infectat cu virus.

Cine are risc crescut?

Aveti contact sexual neprotejat cu cineva care este infectat cu VHB.

Aveti o boala cu transmitere sexuala cum ar fi gonoreea sau chlamidia.

Utilizati in comun ace pentru droguri intravenoase (IV).

Aveti o meserie prin care intrati in contact cu sangele uman.

Faceti hemodializa pentru boala renala in stadiu final.

Diagnostic

Hepatita cronica B
Diagnosticul de hepatita cronica B poate fi facut prin definitie numai dupa sase luni de la instalarea hepatitei acute B. Majoritatea persoanelor cu hepatita cronica B raman asimptomatice (fara simptome) pentru multi ani. Pana la 20, 30 de ani. In acest timp testele sanguine hepatice sunt cel mult usor modificate iar inflamatia si cicatrizarea (fibroza) ficatului progreseaza foarte incet, daca nu deloc.

Ocazional, totusi, acesti indivizi, cu hepatita cronica B inactiva pot avea reizbucniri ale simptomelor acute (reactivari), cresterea valorilor probelor sanguine hepatice si inflamatie hepatica.Aceste reizbucniri seamana cu hepatita acuta, dar pot cauza progresia cicatrizarii cronice a ficatului (fibroza). La un moment dat, hepatita cronica poate progresa spre ciroza (cicatrizare severa sau fibroza) ficatului. Acesti pacienti pot apoi dezvolta simptome si semne de ciroza (elemente anormale evidentiate la examenul clinic). De exemplu, pot fi slabiti, obositi si susceptibili la infectii. Pot deasemenea sa piarda din masa musculara, in special pe umeri si coapse. De fapt, pot scadea in greutate si deveni subnutriti datorita digestiei anormale, malabsorbtiei sau alterarii metabolismului hepatic al nutrientilor. Astfel, apar deficientele, de exemplu, de vitamina A, care duce la alterarea vederiii pe timp de noapte, sau de vitamina D, care duce la rarefierea oaselor coloanei vertebrale sau a oaselor soldului (osteopenia).

Pacientii cu ciroza dezvolta adesea semne vizibile (stigmate) de ciroza, incluzand marirea sanilor (ginecomastia), micsorare (atrofierea) testiculelor, palme rosii (eritem palmar) si dilatarea caracteristica a vaselor pielii (angioame). Tardiv, progresia cirozei duce la ceea ce se numeste ciroza avansata, care este caracterizata de dezvoltarea anumitor complicatii. Ciroza avansata este numita uneori ciroza in stadiu terminal sau insuficienta hepatica cronica. Unii specialisti folosesc si termenul de ciroza decompensata ca sinonim pentru ciroza avansata. Altii, totusi, folosesc termenul de ciroza decompensata doar pentru ciroza avansata care prezinta una din complicatiile specifice care rezulta din hipertensiunea portala. Hipertensiunea portala este termenul pentru cresterea presiunii in sistemul venos portal care apare la pacientii cu ciroza avansata. (Sistemul venos portal dreneaza sangele din intestine si organele abdominale la ficat).

Cele mai obisnuite complicatii ale cirozei, care sunt produse in principal de hipertensiunea portala sunt: retentia lichidiana, encefalopatia hepatica (datorata ficatului) si sangerarea gastrointestinala. Retentia lichidiana duce la umflarea gleznelor (edeme) si a abdomenului (ascita). Cateodata, lichidul din abdomen se infecteaza (peritonita bacteriana spontana), producand febra si durere abdominala. Encefalopatia hepatica se manifesta cu somnolenta, confuzie si chiar coma. Venele marite (dilatate) din esofag si stomac (varice) care se rup pot produce sangerare. Drept rezultat, pacientii varsa sange rosu aprins sau pot elimina un scaun de culoare inchisa (melena). In cele din urma, la pacientii infectati cu hepatita virala cronica B se poate dezvolta cancerul hepatic ca o complicatie a cirozei avansate. Cele mai obisnuite semne si simptome de cancer hepatic sunt durerea abdominala si marirea abdomenului, un ficat marit, pierdere in greutate si febra. In plus, tumorile hepatice pot produce si elibera un numar de substante, inclusiv unele care maresc globulele rosii ale sangelui (eritrocitoza), scad zaharul din sange (hipoglicemia) si cresc calciul din sange (hipercalcemia). Cele mai utile teste de screening si diagnostic pentru cancer hepatic sunt: testul sanguin pentru alfa-fetoproteina si ecografia hepatica.

Diagnosticul bazat pe teste
Deoarece mule persoane cu hepatita B nu au semne si simptome, medicii pun diagnosticul de boala pe baza unuia sau mai multor teste de sange.Aceste teste includ:

Antigenul de hepatita B de suprafata (AgHBs). Antigenul de hepatita B de suprafata este invelisul extern al virusului. Testul pozitiv pentru acest tip de antigen inseamna ca puteti transmite usor virusul altor persoane. Un test negativ inseamna ca probabil nu sunteti infectat in prezent.

Anticorpi impotriva antigenului de suprafata VHB (anti-HBs). Un rezultat pozitiv  al acestui test inseamna ca aveti anticorpi impotriva VHB. Aceasta se poate datora fie unei infectii anterioare cu VHB pe care ati eliminat-o, fie ati fost vaccinat deja. In ambele cazuri, nu ii puteti infecta pe ceilalti sau sa fiti infectati deoarece sunteti protejat de vaccin sau de imunitatea  naturala proprie.

Anticorpi impotriva antigenului intern al hepatitei B (anti-HBc). Desi acest test identifica oamenii care au o infectie cronica, rezultatul poate fi uneori ambiguu. Daca aveti un test pozitiv pentru anti HBc, puteti avea o infectie cronica pe care o puteti transmite altora. Dar puteti si sa fiti in faza de vindecare a unei infectii acute sau sa aveti o imunitate usoara fata de VHB care nu poate fi detectata altfel. Modul de interpretare a acestui test depinde adesea de rezultatele celorlalte doua teste. Cand rezultatele sunt incerte, este necesara repatarea tuturor celor trei teste.

Teste suplimentare
Daca se confirma diagnostiocul de hepatita B, medicul poate efectua alte teste pentru a evalua severitatea infectiei cu VHB ca si starea ficatului dumneavoastra. Aceste teste includ:

Testul antigenului E. Acest test de sange evidentiaza prezenta unei proteine secretate de celulele infectate cu VHB.

Enzimele hepatice. Aceste teste sanguine evidentiaza cresterea nivelului enzimelor hepatice cum sunt alanin-aminotransferaza (ALAT,TGP) si aspartat-aminotransferaza (ASAT,TGO), care sunt eliminate in circulatia sanguina atunci cand celulele hepatice sunt lezate.

Testul pentru alfa-fetoproteina (AFP). Nivelul mare al acestei proteine in sange poate fi uneori semn de cancer hepatic.

Ecografie hepatica sau tomografia computerizata (CT) . Aceste teste vizualizeaza ficatul si evidentiaza complicatii cum ar fi cicatricile hepatice (ciroza) sau cancerul hepatic.

Biopsia hepatica . O biopsie hepatica este o parte importanta a analizelor unui pacient cu hepatita cronica B. Valoarea acestui test este data de faptul ca un mic fragment de tesut prelevat este reprezentativ pentru restul ficatului.
 

Tratament

Hepatita acuta B
Daca aveti simptome de hepatita acuta B, tratamentul medicamentos nu este necesar. Daca stiti ca ati fost expus la VHB, mergeti imediat la medic. Injectarea de imunoglobulina anti hepatita B in primele 24 de ore de la intrarea in contact cu virusul, poate ajuta la protejarea impotriva imbolnavirii cu hepatita B. Trebuie, deasemnea, sa primiti prima injectie dintr-o serie de trei cu vaccin de hepatita B. Tratamentul la domiciliu va amelioreaza simptomele si ajuta la prevenirea raspandirii virusului. Pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor si prevenirea raspandirii infectiei:

Reduceti activitatea la un nivel potrivit cu cel al energiei de care dispuneti.

Mancati corespunzator.

Pentru majoritatea persoanelor, greata si pierderea poftei de mancare se inrautatesc pe masura trecerii timpului. Incercati sa mancati consistent dimineata (nu mancaruri grele) si mai usor in cursul zilei.

Beti multe lichide pentru a evita deshidratarea.

Evitati alcoolul si drogurile.

Preveniti raspandirea VHB  prin informarea persoanelor cu care traiti sau dormiti despre boala dumneavoastra, nu imprumutati obiecte personale de toaleta ( cum ar fi lame de ras si periute de dinti), folositi prezervativul sau abstinenta sexuala.

Odata ce ati dezvoltat hepatita cronica, exista putine optiuni terapeutice. Cand leziunea hepatica

Terapiile este severa, transplantul de ficat poate fi singura optiune.medicamentoase
Medicii utilizeaza urmatoarele medicamente pentru a trata hepatita cronica cu VHB:

Interferon. Organismul dumneavoastra produce in mod natural interferon pentru a ajuta la protectia impotriva microorganismelor invadatoare cum sunt virusii. Prin administrarea aditionala de interferon care a fost produs in laborator se stimuleaza raspunsul imun al organismului la VHB si ajuta la prevenirea reproducerii intracelulare a virusului. Cele mai obisnuite efecte adverse sunt simptomele pseudogripale, cum ar fi febra, cefaleea, oboseala, greata, voma, si pierderea apetitului.

Lamivudina.  Aceasta medicatie antivirala ajuta la prevenirea replicarii intracelulare a virusului.

Adefovir dipivoxil. Acest medicament ajuta si el la prevenirea replicarii intracelulare a virusului.

Transplantul hepatic
Cand ficatul a fost sever afectat, transplantul de ficat poate fi o optiune. Vestea incurajatoare este ca aceste transplanturi au rata de succes in crestere. Din pacate, nu sunt disponibile suficiente organe pentru toate persoanele care au nevoie de transplant.
Alcoolicii care au si hepatita cronica cu VHB au un risc mai mare de a dezvolta ciroza (cicatrizarea severa a ficatului) si cancer hepatic primar (carcinom hepatocelular) decat persoanele care au fie alcoolism fie hepatita cronica cu VHB singure.
Monitorizarea functiei hepatice pe parcursul intregii vieti si screening-ul pentru cancer hepatic sunt  importante pentru adultii si copiii cu infectie cronica cu VHB. Daca copilul dumneavoastra a dezvoltat deja semne de afectare hepatica, medicul va va trimite la un specialist pentru ingrijiri suplimentare.

Prevenire (vaccinare)

Vaccinarea pentru a preveni raspandirea infectiei cu VHB este eficienta pana la  95%. Desi vaccinul nu este folosit pe scara larga la adulti, ar trebui vaccinati cei cu risc de infectare (cum ar fi personalul medical care intra in contact cu fluidele copului sau persoanele care au mai multi parteneri sexuali). Pentru o protectie activa, sau vaccinare, este administrat un antigen inofensiv de VHB pentru a  stimula sistemul imunitar sa produca anticorpi protectori impotriva virusului hepatitei B. Prin aceasta vaccinul previne infectarea cu virusul hepatitei B. Aproape oricine poate primi vaccinul, inclusiv sugarii, adultii in varsta sau cei cu sistem imun compromis. Sugarii primesc de obicei vaccinul in primul an de viata - tipic la doua, patru si noua luni de viata.

Vaccinarea este recomandata pentru:

Toti nou-nascutii.

Orice persoana mai mica de 18 ani care nu a primit anterior vaciinul.

Persoanele care isi injecteaza droguri ilegale.

Persoanele care au avut mai mult de un partener sexual in ultimele 6 luni sau care au istoric de boala cu transmitere sexuala.

Barbatii care au relatii sexuale cu alti barbati.

Membrii familiei si partenerii sexuali ai persoanelor care au hepatita B.

Persoanele cu tulburari de coagulare a sangelui, cum ar fi hemofilia, si care primesc factori de coagulare de la donatori umani.

Persoanele care au o boala renala grava care necesita filtrarea sangelui printr-un dispozitiv (hemodializa).

Personalul din domeniul sanitar care sunt expusi la sange.

Personalul si locuitorii inchisorilor sau institutiilor pentru persoanele cu dizabilitati.

In cazul in care o persoana nevaccinata a intrat in contact cu sange infectat, se aplica o schema de vaccinare acelerata.

Efectele adverse ale vaccinului tind sa fie usoare si pot include slabiciune, oboseala, cefalee, greata si durere sau umflatura la locul injectarii. Desi s-au ridicat suspiciuni ca vaccinul VHB poate creste riscul de boala autoimuna si, la sugari, sindromul de moarte subita, studiile nu au gasit nici o conexiune.

Desi vaccinarea este cea mai buna cale de a va proteja pe dumneavoastra si pe ceilati de hepatita B, urmatoarele masuri pot contribui la siguranta dumneavoastra.

Ingrijire personala

Daca nu sunteti infectat cu VHB
Urmatoarele masuri va pot proteja de infectarea cu VHB:

Educati-va pe dumneavoastra si pe ceilalti.

Aflati statusul VHB al oricarui partener sexual

Folositi un prezervativ nou de fiecare data cand faceti sex.

Folositi ace sterile.

Daca ramaneti insarcinata, testati-va.

Folositi manusi de latex sau de plastic daca trebuie sa atingeti sange.

Daca sunteti infectat cu VHB
Daca ati primit un diagnostic de VHB, urmatoarele indicatii pot ajuta la protejarea celorlalti:

Practicati sexul protejat.

Spuneti-i partenerului dumneavoastra sexual ca aveti VHB.

Nu imprumutati ace sau seringi.

Nu donati sange.

Nu imprumutati aparate de ras sau periute de dinti.

Daca sunteti insarcinata, spuneti-i medicului ca aveti VHB.

Hepatita B pe scurt

Virusul hepatitei B (VHB) este un virus ADN, unic, cu invelis, apartinand de familia de virusuri Hepadnaviridae. Virusul hepatitei B nu are legatura cu virusul hepatitei A sau cu virusul hepatitei C.

Purtatorii sanatosi ai virusului hepatitei B tind sa ramana sanatosi dar ei pot transmite virusul hepatitei B altor persoane.

Infectia cu hepatita B se transmite prin contact cu sange (de examplu, folosirea drogurilor intravenoase) si de la mama la copil, dar nu prin alimente, apa, sau contact intamplator.

Markerii serologici (din sange) specifici pentru virusul hepatitei B sunt folositi pentru a diagnostica infectia cu VHB.

Lezarea ficatului de catre VHB este cauzata in mod paradoxal de raspunsul imun al corpului, care este, de fapt, efortul organismului de a elimina virusul din celulele hepatice infectate. Leziunile nu sunt produse direct de virus.

Progresia hepatitei cronice B este insidioasa (subtila si graduala), de obicei de-a lungul mai multor decade. Evolutia este determinata in principal de varsta la care este dobandita infectia cu VHB si de interactiunea dintre virus si sistemul imun.

Tratamentul eficient este asociat cu o reducere a lezarii ficatului si a fibrozei (cicatrizarii), o scadere a probabilitatii de a dezvolta ciroza si complicatiile sale, incluzand cancer hepatic, si o supravietuire de durata.

Transplantul de ficat este de luat in considerare pentru pacientii cu insuficienta hepatica acuta (brusca, de scurta durata) indusa de hepatita virala B sau pentru pacientii cu hepatita cronica B avansata, ciroza cu complicatii netratabile sau cancer hepatic.

Hepatita B poate fi prevenita. Toti copiii si adultii cu risc crescut de infectare cu VHB ar trebui vaccinati. Imunizarea pasiva cu imuno-globuline specifice este disponibila pentru a proteja indivizii susceptibili, expusi.