Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Bronhopneumopatia cronica obstructiva

Bronhopneumopatia cronica obstructiva

Plamini: suprafata de peste 500 mp expusa direct mediului inconjurator

Tractul respirator : laringele si bronhiile mari au terminatii nervoase senzoriale cu receptori implicate in reflexul de tuse

Superior mucoasa cu epiteliu ciliat

Nasul nazofaringele laringele inferior ; epiteliu ciliat

Inferior -

traheea bronhiile--- bronchiole terminale ( 64.000)

acinul = unitatea de baza a schimbului gazos pulmonar; cuprinde:



bronchiole respiratorii ramificate

- alveole :

- epiteliu plat ( pneumocite tip I)

- celule cuboidale ( pneumocite tip II) - care produc surfactant ( amestec de fosfolipide care reduce tensiunea de suprafata si contracareaza tendinta la colabare a alveolelor ; au o capacitate de diviziune si pot reconstitui pneumocitele de tip I dupa leziuni pulmonare- VEGF

Ventricului drept: pompeaza contra unei rezistente scazute - retea de capilare adiacenta peretelui alveolar - facilitarea schimbului gazos
Rezistenta vasculara pulmonara crescuta ( tromboembolism, leziuni distructive-BPCO) determina hipertrofie de VD

Schimbul gazos

- este optimal completat de ventilatie suficienta, distribuita uniform, flux sanguine uniform, membrane alveolo-capilara   integra anatomic si functional

schimb gazos deficitar:

hipercapnie: determinate in general de tulburari ale ventilatiei sau mixte ( ventilatie /perfuzie)

hipoxia: distributie neuniforma ventilatie /perfuzie, subventilatie alveolara, tulburari de difuzie, shunturi dreapta-stinga, capacitate redusa de transport a singelui

Mecanisme de aparare pulmonara expunere la peste 7.000 litri de aer /24 ore cu particule si microorganisme

1.fizice: mecanice si structurale

configuratia cailor aeriene : ramificatia continua a arborelui bronsic ( de 20 de ori) in subdiviziuni progresiv mai mici determina impactul , sedimentarea si difuzia materialului particulat din aerul inspirat- particulele mari -preluate de mucoasa nazala

- laringele - actioneaza ca un sphincter : tuse si expectoratie, protectie la inghitit si voma

2.clearance-ul mucociliar : particule cu d.0,5 μm sunt prinse in trahee si bronhii si eliminate de escalatorul mucociliar - interactiune complexa intre cili si mucus (pluta pe suprafata cililor )

mucusul : dilueaza subctantele nocive, lubrifierea cailor respiratorii, umidifierea aerului inspirit

secretat de celule caliciale din epiteliu respirator , glicoproteine +..

factori depresanti: fumul, anestezicele, produsi bacterieni, virali,

genetic: diskinezie primara ciliara : sinuzita, infectii de tract respirator, care duc la supuratii pulmonare si bronsiectazii

Mecanisme de aparare

3. surfactantul :

- tensioactiv

- proteine care opsonizeaza bacteriile ( proteina A)

- defensine ( peptide antibacteriene)

imunoglobuline

complement

4. macrofagele alveolare:

- celule multipotente

- genereaza mediatori ai inflamatiei

- prezentatoare de antigen

- functie scavenger

Deficite cumulative ale functiilor pulmonare apar ca rezultat al expunerii la atmosfera poluata ( dioxid de azot, vapori de acizi, material fin particulat, carbon) rezultind un FEV1 scazut la 18 ani

dezvoltarea pulmonara se intinde la fete pina la 18 ani, la sexul masculin se continua pina la 20 ani

- functia pulmonara redusa este un factor de risc pentru complicatii si deces la virsta adulta

Sindroame bronsice

Astmul bronsic

Bronsita acuta

Bronsita cronica

Bronhopneumopatia cronica obstructiva

Bronsita acuta: inflamatie acuta a arborelui traheobronsic, in general autolimitanta ,cu revenirea la normal (morfologic si functional)

Etiologie:

Expunere la temperaturi scazute

Virusuri- adenovirusuri,coronav.,gripal,sincitial respirator,coxakie,rhinov.,rujeolic,rubeolic

Chlamydia

Malnutritie

Expunere la poluanti ( bronsita acuta iritativa- pulberi,fum-solventi volatili ,acizi-,fumat)

Patologie

La nivelul mucoasei bronsice

Hiperemie

Descuamare

Edem

In submucoasa

Infiltrat leucocitar

Spasm al musculaturii netede

Rezulta: functie ciliara lezata,obstructie ,exudat mucopurulent, +/- invazie bacteriana

Simptome si semne

Stare de rau

Frisoane

Subfebra

Mialgii

Tuse iritativa uscata initial, apoi tuse productiva

Dureri toracice

Dispnee moderata

Raluri bronsice rare, +/- wheezing, (semne localizate sugereaza proces pneumonic) ,+aparitia /accentuarea semnelor de insuficienta respiratorie la pacientii pulmonarii cronici

Radiologic- normal

Tratament

Repaus

Hidratare

Antibotice

Antiinflamatorii

Bronhodilatatoare

Bronsita cronica sindrom caracterizat prin tuse cronica productiva,fiind rezultatul expunerii low-grade la iritante bronsice la un pacient fara hipersensibilitate a cailor aeriene

- productie excesiva de mucus asociat cu simptome respiratorii ( tuse,+..)mai multe zile cel putin 3 luni pe an, in decursul acel putin 2 ani ( se exclud bronsiectaziile, tuberculoza..)

Forme clinice

Bronsita cronica simpla,

Bronsita astmatiforma( obstructie persistenta, episoade de bronhospasm major)

Bronsita purulenta

Sindromul este asociat cu :productie crescuta de mucus, activitate ciliara redusa,rezistenta scazuta la infectii

Patologie -particulele intre 5-10 μ depozitate la nivelul bronsiilor,bronhiolelor si ducturilor alveolare

Iritatia cronica determina

Stimularea secretiei de mucus

Tuse

Retentia secretiilor

Clearance redus prin interferenta cu activitatea ciliara

Functie diminuata a macrofagelor alveolare

Colonizare bacteriana

Reactie inflamatorie cu leucotriene- episoade bronhospastice

Simptome si semne

Tuse

Expectoratie mucoasa

Wheezing ( mai ales in pozitie culcata prin retentia secretiilor)

Expectoratie purulenta (suprainfectii-H.Influaenzae,pneumococ..

Examen clinic : normal/ raluri bronsice

Factori de risc: infectii bacteriene,virale,fumat activ,poluarea aerului ambient,factori ocupationali,prezenta altor afectiuni

Laborator

Radiologie normala

Spirometrie : normala,obstructie in diferite grade

Ex.sputa: leucocite,eozinofilie,germeni

Tratament: incetarea fumatului,intreruperea altor iritanti bronsici, antibiotice (sputa noneozinofilica purulenta),corticoizi inhalatori

BPCO

BPCO este o afectiune caracterizata de limitarea fluxului aerian care nu este complet reversibila

Limitarea fluxului aerian este progresiva si asociata cu un raspuns anormal al plaminului la noxele particulate si gaze.

BPCO- afectiune caracterizata prin bronsita cronica si/sau emfizem + obstructie de cai aeriene, in general progresiva, care poate fi insotita de hiperactivitate bronsica partial reversibila

BPCO-amestec de : prevalenta 60%B>F

1.bronsita cronica

2. emfizem- largirea anormala permanenta a spatiilor aeriene distal de bronhiolele terminale cu distructia peretilor,fara fibroza extensiva.

Distructie- largire neregulata a spatiilor aeriene ,rezultind o arhitectura modificata a acinului si pierderea functionalitatii

3.astm 10-15% din cazuri- componenta obstructiva este importanta pentru ca este potential reversibila

Declin progresiv al functiei pulmonare la persoane genetic susceptibile

Factori de risc in BPCO

Factorii gazdei:

genetici :deficit de α1-antitripsina Deficit genetic de α-1 antitripsina- nivelul enzimei in lichidul de lavaj bal fenotip normal MM,heterozigoti MZ,fenotip ZZ afectiuni respiratorii severe

Echilibrul proteaze/antiproteaze

hiper responsivitate bronsica

Factori de crestere pulmonara- polimorfism al genei VEGF ( asociat cu dezvoltarea si inlocuirea epiteliului alveolar

Expunere :

- fumul de tigara numar crescut de macrofage alveolare si PMN in plamin (distructie proteazica- este inactivat inhibitorul -1)

- pulberi ocupationale

- chemicale

Infectii

Stare socioeconomica

Mecanisme patologice:

Proces persistent inflamator

Celule:neutrofile,limfocite T, macrofage, proteina bazica eozinofilica in sputa

Mediatori:LTB4,TNF-α,IL-8,GRO-α ( eliberati din neutrofile),citokine,chemokine.

Proteaze implicate:neutrofil elastaza, catepsine , metalproteinaze- colagenaza, elastaza, gelatinazaB, granzime, perforine

Stress oxidativ

Efectele inflamatiei pe caile aeriene periferice: metaplazie epiteliala,secretie de mucus,fibroza intensa,distructii parenchimatoase



Patologie

Inflamatie in caile aeriene

Celule secretoare de mucus hiperplaziate

Dilatarea ductelor aeriene

Zone focale de metaplazie scuamoasa

Hipertrofia musculaturii netede

Distrugerea fibrelor de elastina -nu mai este mentinuta tensiunea in peretii alveolari- colaps si ingustarea bronhiolelor- este limitata iesirea aerului din plamin

Patogeneza BPCO


Fiziopatologie BPCO


Emfizemul- distructia peretelui alveolar cu largirea neuniforma a spatiilor aeriene ,aspectul acinului este dezorganizat,spatii aeriene putine si destinse

Emfizem centrolobular - comun,la fumatori- procesul este mai sever in portiunea centrala a acinului- evolutie spre emfizem panacinar

Emfizem panacinar ( asociat frecvent cu deficitul de α-1 antitripsina)- defectul este uniform

Emfizem acinar distal: -apical,- paraseptal sau subpleural apare subpleural sau in lungul septurilor fibroase interlobulare - evolueaza cu aparitia unor bule gigante

Emfizem paracicatricial (limitat)- complica afectiunile asociate cu fibroza ( tuberculoza,sarcoidoza,silicoza)

Schimb gazos deficitar :
ingrosarea peretilor bronsiolei si pierderea elasticitatii alveolare determina ingustarea unor bronhii medii si inchiderea bronhiilor mici,
asociat cu eventualele dopuri de mucus

Arborele bronsic prezinta o tendinta la colabare -aerul intrat nu poate fi eliminat-

Dezechilibru ventilatie /perfuzie : efort suplimentar din partea musculaturii respiratorii - determina hipoventilatie

Semne si simptome

Simptome:

Dispnee,tuse , wheezing, cefalee matinala( hipercarbie)

Hemoptizie - rara -determinata de eroziuni ale mucoasei( inflamatie severa)

Infectii respiratorii recurente - cu scaderea progresiva a functiei pulmonare

Scadere ponderala

Debut insidios (asociat de pacient cu o infectie respiratorie acuta)

semne

Expectoratie mucopurulenta.

Initial examen fizic normal

Diametrul a.p.marit + reducerea matitatii cardiace

Cianoza centrala

Flapping tremor si puls accelerat si saltaret ( hipercapnie)

Raluri bronsice

Coborirea traheei in inspir

Contractia scm. si scalenilor in inspir

Deprimarea foselor supra- si subclaviculare in inspir + depresia spatiilor intercostale

Edeme periferice

Semne de ICC..

Comparative


Cauze de limitare a fluxului aerian

Reversibile

Acumularea celulelor inflamatorii, mucus, exudat plasmatic in bronhii - Contractia musculaturii netede in caile aeriene periferice si centrale

Hiperinflatie dinamica in cursul efortului

Cauze de limitare a fluxului aerian

Ireversibile

Fibrozarea si ingustarea cailor aeriene

Pierderea revenirii elastice din cauza distructiei alveolare

Distrugerea suportului alveolar care mentine patenta cailor aeriene mici

Factori care determina severitatea bolii

Severitatea simptomatologei

Severitatea limitarii fluxului aerian

Frecventa si severitatea exacerbarilor

Prezenta complicatiilor BPCO

Prezenta insuficientei respiratorii

Comorbiditatiile

Starea generala de sanatate

Medicatia necesara tratamentului afectiunii

Clasificare dupa severitate

Stage  Characteristics

0: At risk Normal spirometry

Chronic symptoms (cough, sputum) 

I: Mild FEV1/FVC < 70%; FEV1 ³ 80% predicted With or without symptoms (cough, sputum)

BPCO (initial) minor- FEV1 60-79%- tuse de fumator,dispnee de efort

II: Moderate FEV1/FVC < 70%; 30% £ FEV1 < 80% predicted

(IIA: 50% £ FEV1 < 80% predicted;

IIB: 30% £ FEV1 < 50% predicted)

With or without chronic symptoms (cough, sputum, dyspnea)

BPCO moderat: FEV1 40-59% dispnee de efort, wheezing, tuse, sputa

III: Severe FEV1/FVC < 70%; FEV1 < 30% predicted or FEV1 < 50%predicted plus respiratory failure or clinical signs of right heart failure

BPCO sever : FEV1 <40% dispnee, tuse, wheezing, sputa, ICC ( hipertensiunea pulmonara este legata de severitatea hipoxiei

Clasificare

BPCO (initial) minor- FEV1 60-79%- tuse de fumator,dispnee de efort

BPCO moderat: FEV1 40-59% dispnee de efort, wheezing, tuse, sputa

BPCO sever : FEV1 <40% dispnee, tuse, wheezing, sputa, ICC ( hipertensiunea pulmonara este legata de severitatea hipoxiei

Classification of Severity of COPD GOLD stage characteristics

0: At risk Normal spirometryChronic symptoms (cough, sputum production) 

I Mild COPD FEV1/FVC < 70%FEV1 ≥ 80% predicted ( with or without chronic symptoms : cough, sputum production)

II Moderate COPD FEV1/FVC < 70%50% ≤ FEV1 < 80% predicted ( with or without chronic symptoms : cough, sputum production)

III : Severe COPD FEV1 < 70%30% ≤ FEV1/FVC <50% predicted ( with or without chronic symptoms : cough, sputum production)

IV : Very severe COPDFEV1 /FVC < 70%FEV1 <30% predicted orFEV1 < 50% predicted plus chronic respiratory failure

Oximetria +   spirometrie

Masurarea gazelor arteriale trebuie efectuata la toti pacientii patients cu FEV1 < 40% din valoarea prezisa, sau cu semne clinice sugestive de insuficienta respiratorie sau cardiaca.

Pacientii cu tuse cronica, cu productie de sputa si cu istoric pozitiv de expunere la factori de risc trebuie testati din punctul de vedere al functiilor pulmonare ( limitarea fluxului aerian ) chiar daca nu prezinta dispnee.

Forme clinice tip A ( emfizematos)

Virsta- 50-70 ani

Dispnee lent progresiva

Sputa redusa,mucoasa

Scadere ponderala marcata

Stadii terminale-ICC torace hiperinflat,wheezing

extremitati reci, evolutie progresiva spre ICC

Radiologic: hipertransparenta,atenuarea regionala a vaselor

Functionalitate : FEV1redus,VR crescut,CPT crescuta, capacitate de difuzie redusa marcat,Pa02 usor redusa,PaC02 normala,sau scazuta PAP normal in repaus, DC scazut

Tip B(bronsitic)

Virsta 40-50 ani

Dispnee rara ( in cursul infectiilor)

Sputa abundenta,purulenta

Scadere ponderala absenta

Raluri bronsice,hiperinflatie usoara,evolutie lent progresiva ,ICC frecvent

Radiologic: prezenta de afectiuni inflamatorii

Functionalitate: FEV1redus,CPT normala,VR moderat crescut, Pa02 scazuta,PaC02 crescut cronic, PAP crescuta in repaus,DC normal

Astm / BPOC

Evolutie    variabila

Fumat fara legatura directa



Simtome    intermitente

Obstr,   reversibila

Raspuns la bronhodilatatoare +

Hipoxie   episodica

Evolutie    variabila

Progresiva

Legatura directa

Cronice, progresive

Cronica, persistenta

Variabil

Cronica in boala avansata

Incet progresiva

Investigatii

Hemograma:

eritrocitoza,eozinofilie : poate indica o componenta obstructiva partial reversibila

Radiologic : initial normal,hiperinflatie,spatiu crescut retrosternal,atenuarea regionala a vaselor

Teste ventilatorii: reducere persistenta in fluxul expirator cu cresterea volumului rezidual si a capacitatii pulmonare totale; capacitate de difuzie foarte scazuta - emfizem extensiv;

Scintigrama pulmonara ventilatie/perfuzie- zone de diminuarea perfuziei

ECG: initial normala, apoi ax la dreapta (unda R-V1-2,   r V5,6, unda P ampla

Spirometria in BPCO


Evolutie -afectiune progresiva supravietuire 10-15 ani

Prognostic prost: FEV1 scazut,tahicardie de repaus,hipoxemie,hipercarbie,aspecte de cord pulmonar

Markeri de evolutivitate: episoade de tuse, dispnee, infectii intercurente

Complicatii: scadere marcata a ventilatiei alveolare in timpul somnului

Insuficienta respiratorie acuta

Cord pulmonar

Pneumotorax

Modalitati evolutive


Obiectivele tratamentului

Prevenirea progresiei afectiunii

Ameliorarea simptomatologiei

Imbunatatirea tolerantei la effort

Imbunatatirea starii de sanatate

Preventia si tratamentul exacerbarilor

Preventia si tratamentul complicatiilor

Reducerea mortalitatii

Minimalizarea efecterlor secundare ale tratamentului

Tratament

Reversibilitatea componentei obstructive partiale

Controlul tusei

Controlul productiei de sputa

Tratamentul si prevenirea infectiilor respiratorii

Controlul complicatiilor

Eliminarea fumatului

Medicatie utila : bronhodilatatoere inhalante

Anticolinergice

Corticoizi

Oxigen

Ventilatie asistata

Astmul bronsic

Astmul este un sindrom complex, cu multiple fenotipuri clinice atit la adult cit si la copil, caracterizat prin episoade recurente de un grad variabil de obstructie a cailor aeriene, hiperresponsivitate bronsica, si inflamatie a cailor aeriene.

Epidemiologie:

5% F=B, debut la virsta tinira

Histologie:

Caile aeriene centrale si periferice prezinta

edem si hiperemie

infiltratie cu neutrofile si eozinofile, mastocite degranulate, limfocite ( celulele prezinta semne de activare)

ingrosare a membranei subbazale

pierderea integritatii celulei epiteliale

ocluzia lumenului bronsic cu mucus

hiperplazia si hipertrofia musculaturii bronsice si a celulelor caliciale

Inflamatia alergica in astm

Anticorpi de tip IgE au fost asociati cu initierea raspunsului imun la alergenii respiratori

alergen inhalat- celula dentritica din mucoasa cailor respiratorii- migrare celulei in gg- prezentarea ag.procesat la celulele T si B

pentru ca celula B sa produca IgE ( un anume izotip) sunt necesare doua semnale:

- IL-4 sau IL-13

- CD40 se leaga de CD40L de pe celula T

Inflamatia alergica in astm

Semnale aditionale pentru up-reglare: prin integrine si molecule de adeziune

Ab.IgE circula scurt prin singe pina sa se lege de receptorii cu mare afinitate de pe mastocite in tesuturi sau bazofile, si de receptorii de mica afinitate de pe limfocite, plachete, macrofage.

Puntile moleculare ale receptorilor de mare afinitate care apar cind alergenul leaga anticorpul IgE legat de celule activeaza celulele si determina eliberarea mediatorilor preformati sau nou generati.

Celulele implicate in inflamatie din astm:

Mastocitele ( CD34+) : privin din maduva, migreaza in submucoasa si mucoasa respiratorie unde apare maturatia specifica.Doua tipuri: mastocite cu triptaza si

mastocite cu triptaza si chimaza. Contin si proteoglicani cu rol de suport pentru alte proteine, rol in diferentiere si remodelarea mucoasei cailor resp.Secreta IL-1, IL-2, IL-3-5, INF-gama, TNF-alfa, GM-CSF . Reactia cu alergenul induce activarea si secretia de histamina , si initierea sintezei de metaboliti ai acidului arahidonic.Mastocitul intervine atit in faza acuta ( care se rezolva in o ora), faza tirzie ( care apare dupa 5-6 ore de la contactul cu alergenul) si este rezultatul actiunii citokinelor si chemokinelor din celulele inflamatorii rezidente, cit si in faza cronica a inflamatiei

Eozinofilele:

eozinofilopoeza medulara este reglata de IL-3, IL-5 si GM-CSF. Granulele celulei mature sunt sursa de:

proteine proinflamatorii: proteina bazica majora ( lezeaza direct epiteliul respirator, degranuleaza mastocitele, accentueaza hiperreactivitatea bronsica)

leucotriene ( mai ales cistenil leucotriena C4- contracta musculatura bronsica, creste permeabilitatea vasculara, recruteaza eozinofile)

Participarea eozinofilului la reactia alergica impune migrarea din circulatie in caile aeriene , fenomen mediat de P-selectina de pe suprafata eozinofilului ( cell rolling), integrine, VCDM-1, -pentru migrarea transendoteliala.

Chemochinele produse de epiteliu, macrofage, limfocite : RANTES, MIP-alfa, eotaxine ( exista o corelatie pozitiva intre nivelul de chemochine si concentratia eozinofilelor la 4 ore

Leucotriene - produsi enzimatici prin actiunea5-lipooxigenazei pe acidul arahidonic

Leucotriene : A4- intermediar instabil hidrolizat in leucotriene B4( LTB4)- chemokina pt.celulele mieloide

LTB4,LTC4,LTD4- receptori pe musculatura neteda si pe leucocite ( in astmul aspirin indus -LTC4 sintetaza este crescuta in leucocite)

Actiuni:

Contracta musculatura bronsica

Edem submucos

Stimulare secretiei de mucus in caile aeriene

Recruteaza eozinofilele

limfocitele

in mucoasa din astm exista celule TCD4+ si TCD8+ care dezvolta un raspuns Th2 ( produc IL4,-5, -6, -9, -13).

IL-4 contribuie la inflamatia alergica si altfel decit prin reglarea sintezei de IgE. In astm exista un dezechilibru complex intre raspunsul Th1 si Th2. Numerosi factori care includ : infectii anterioare, repetate expuneri la alergeni, utilizarea extensiva a antibioticelor determina predominenta unui raspuns Th2 si duc la expresia unor bolii alergice cum este astmul. Raspunsul Th1 este asociat cu imunitate protectiva.

Remodelarea cailor respiratorii in astm

ingrosarea peretilor cailor aeriene : cresterea tesutului submucos, adventiciei,

musculaturii netede

Alte substante

NO

ET-1

PAF

clinic

Simptome:

dispnee ( apare dupa effort, ingestie de aspirina, expunere la alergen ( astm extrinsec), sau cauza nu este identificabila ( astm intrinsec), aer rece si uscat( caracteristic)

tuse

wheezing

pozitie de respiratie fortata

anxietate extrema

istoric pozitiv ( expuneri ocupationale: alergenii si iritantii sunt depozitati in caile aeriene mari de fluxul turbulent , determinind modificari inflamatorii)



istoric pozitiv ( expuneri ocupationale: alergenii si iritantii sunt depozitati in caile aeriene mari de fluxul turbulent , determinind modificari inflamatorii)

In astmul cu latenta : proteine biologice cu masa moleculara mare- lina, textile,cereale, crustacee, latex - stimuleaza productia de IgE specifica; pacientii cu istoric de atopie sau fumatori sunt la risc crescut; substantele cu masa moleculara mica ( isocianati) determina sensibilizare fara a mai produce IgE ;

profil genetic : HLA-DQB1

frecventa si severitatea simptomelor variaza cu pacientul si la acelasi pacient in timp, atacul de astm poate incepe brusc , zgomotos , sau insidios

aud mai multe zgomote, raluri ronflante si sibilante; ascultatie silentioasa este semn de gravitate

semne

polipnee

tahicardie

puls paradoxal ( diminuare exagerata in inspir a presiunii sistolice)

cianoza

stare confuzionala

epuizare respiratorie- ventilatie asistata

examen fizic :

tiraj costal

utilizarea musculaturii respiratorii accesorii

toracele hiperinflat cu expir prelungit

palpare: v v diminuate,

percutia: hipersonoritate difuza

ascultatie : wheezing ( ami accentuat in faza expiratorie)- polifonic -se aud mai multe zgomote, raluri ronflante si sibilante; ascultatie silentioasa este semn de gravitate

laborator

teste ventilatorii

volumele expiratorii fortate ( FEV1- forced expiratory volume in first second, peak expiratory flow rate PEFR, maximal midexpiratory flow rate MMEFR) sunt diminuate in timpul crizei de astm, si se normalizeaza dupa atac, cu evntuala persistenta a unor valori usor diminuate la astmaticii vechi

Capacitatea pulmonara totala este crescuta ( FVC forced vital capacity)

Volumul rezidual este crescut in timpul atacului si se normalizeaza dupa

Gaze arteriale:

nemodificate la astmul blind

PaCO2 scazuta ( cind este normala la un astmatic sever , este un indicator de gravitate- lipsa compensarii mecanice

Alte teste :

eozinofilie sanguina ( astmatici sunt in general atopici)

IgE seric crescut

Enzime de necroza musculara crescute ( effort?)

Radiologie:

normal

hiperinflatie ( depresia diafragmului si hipertransparenta)

cmplicatii: pneumomediastin, pneumotorax,

EGC:

normala , cu tahicardie sinuzala

axa deviata la dreapta cu BRD, P pulmonar, modificari ST,T in cursul astmului sever

Examenul de sputa

redusa

clara

perlata ( cenusie)

contine eozinofile, cristale Charcot-Leyden - eozinofil lisofosfolipaza cristalizata, spirale Curschmann - cilindrii bronsici compusi din mucus si celule, corpi Creola- gramezi de celule epiteliale cu cili identificabili

Complicatii:

pneumotorax

atelectazie

emfizem subcutanat si mediastinal ( prin ruperea alveolelor si disectia aerului in lungul vaselor)

cord pulmonar

Diagnostic diferential

bronsiolite acute

aspiratie de corpi straini

stenoze bronsice

insuficienta cardiaca

bronsita cronica

fibroza chistica

pneumonie cu eozinofile

compresii extrinseci bronsice ( gusa toracica, limfom, etc..

cancer pulmonar

carcinoid

sarcoid endobronsic

embolie pulmoara

mastocitoza sistemica

vasculita sistemica ( Churg- Strauss)

tratament

bronhodilatatoare : beta adrenergice, teofiline, aminofilina,

antiinflamatoare : corticoizi , cromoglicat disodic, ciclosporina, methotrexat

antagonisti de receptori: antihistaminice, anticolinergice ( atropina, ipratropium bromid,

antagonisti de leucotriene

evitarea expunerii

Insuficienta respiratorie apare in afectiuni in care functia pulmonara este inadecvata necesitatilor metabolice ale pacientului

Schimbul gazos intrapulmonar este optimal -ventilatie eficienta/distribuita uniform la diferitele parti ale plaminului in echilibru cu distributia uniforma a fluxului sanguin

Acinul- unitatea de baza a schimbului gazos pulmonary

Hipoxemie - tulburarea schimbului gazos intrapulmonar (capacitatea de difuzie a CO2 >ca a O2 si zonele hipoventilate cu preluare inadecvata de CO2 pot fi compensate de ventilatia crescuta a altor zone pulmonare

Hipercapnie - (+/-hipoxie): modificari ale proceselor care mobilizeaza gazele in/ si inafara plaminului

Hipoxemie

Cauze:

scaderea presiunii partiale a O2 inspirat: altitudine,inhalare de gaze toxice..

hipoventilatie cu perfuzie normala

dezechilibru ventilatie /perfuzie- (atelectazie,obstructie,consolidare,edem pulmonar..)

tulburari de difuzie :fibroze interstitiala,reducerea suprafetei cu pierderea patului capilar-emfizem

shunturi- maladii cardiace congenitale cianogene,fistule arteriovenoase, ..

capacitate redusa de transport - anemii,..

Insuficienta respiratorie acuta tip I-hipoxemie

acuta

Gaze:PaO2 scazuta sever

PaCO2 N /scazuta

pH N/scazut

HCO3- N

Cauze:astm acut,TEP, EPA,ARDS,pneumotorax,pneumonie

cronica

PaO2 scazuta

N

N

N

Cauze: emfizem,fibroza pulmonara,limfangita carcinomatoasa,shunturi d/s,anemie

Semne si simptome

Nespecifice: utilizarea musculaturii accesorii,tahipnee, tahicardie,pattern neregulat al respiratiei,miscare paradoxala abdominala

Aritmii cardiace,stare confuzionala, coma, hipotensiune arteriala,vasoconstrictie alveolara ( hipoxie cronica alveolara) si rezistenta pulmonara crescuta determinind hipertensiune pulmonara,cord pulmonar

Cauze de IRA tip I pe fond cronic :retentie de secretii,infectii, bronhospasm,embolii pulmonare,ICC,fracturi costale,pneumotorax,narcotice

Tratament

Oxigen in concentratie crescuta >35% pe masca oronazala,ventilatie asistata, ventilatie mecanica

Oximetrie la 20 minute

Tratamentul cauzei ( antibiotice, bronhodilatatoare , corticoizi

Masuri suportive ( aspirarea secretiilor,umidifierea aerului,pozitie- decubit lateral,prone

Hipercapnia generata in general de conditii asociate cu hipoventilatie alveolara sau dezechilibru ventilatie /perfuzie

Cauze:

Centrale- depresia centrului respirator- leziuni cerebrale,sedative ( opiacee, benzodiazepine),hipotermie,hipotiroidism,

Neuromusculare: miastenia gravis, miopatii, polineuropatii

Perete toracic- cifoscolioza, SpA, traumatisme

Pulmonare: tulburari ventilatie/perfuzie :BPCO, astm sever

Insuficienta respiratorie tip II- hipercapnie + hipoxie

Acuta( asfixie)

Gaze PaO2 scazuta

PaCo2 crescuta

pH scazut

HCO3 - normal

Cauze: astm sever, epiglotita acuta,corp strain,paralizie a musculaturii respiratorii,narcotice,leziuni cerebrale

Cronica

Scazuta

Crescuta

Scazut sau normal

HCO3- crescut

Cauze: BPCO, hipoventilatie primara alveolara, cifoscolioza, SpA

Semne si simptome

Hipercapnia determina acidoza respiratorie (compensata in IRC prin cresterea bicarbonatului

Cefalee,confuzie marcata,narcoza,mioclonii,asterixis,edem papilar( creste presiunea in LCR),hipotensiune, aritmii cardiace severe,hipertensiune pulmonara,hiperkalemie,vasodilatatie sistemica, coma

Tratament

IRCa - apare retentia de CO2 cu acidoza respiratorie acuta severa- indepartarea cauzei, suport ventilator   ( neinvaziv, ventilatie mecanica)

IRC retentie cronica de CO2- cu compensarea acidozei prin conservarea renala a bicarbonatului, si pH in jurul valorilor normale:

mentinerea cailor aeriene, tratamentul cauzei precipitante,aspiratie faringiana,bronhodilatatoare nebulizatoare,oxigen controlat (24% pe masca), antibiotice, diuretice

PaCO2 creste progresiv- stimulante respiratorii-doxapram, ventilatie asistata

asistenta sociala

frumusete






Upload!

Trimite cercetarea ta!
Trimite si tu un document!
NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate.