|
|
|
BOLI PROFESIONALE
In art. 29 al Legii nr.90/1996, bolile profesionale sunt definite ca afectiuni care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. Legea recunoaste ca boli profesionale si afectiunile suferite de elevi, studenti si ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale.
Legislatia romana prevede ca bolile profesionale se declara, se cerceteaza si se iau in evidenta, chiar daca nu sunt urmate de incapacitate de munca.
Bolile legate de profesiuni sunt boli cu determinare multifactoriala, factorii profesionali avand o contributie semnificativa.
Bolile profesionale si suspiciunile de boli profesionale se semnaleaza obligatoriu de catre toti medicii care depisteaza astfel de imbolnaviri cu prilejul oricarui fel de prestatie medicala.
Semnalarea bolii se face prin completarea fisei BP.
Fisa de semnalizare BP se transmite la directia de sanatate publica judeteana, respectiv, a municipiului Bucuresti, care stabileste cine va face cercetarea.
Cercetarea bolilor profesionale are ca scop confirmarea diagnosticului de boala cu caracter profesional si stabilirea cauzelor care au favorizat imbolnavirea. Confirmarea diagnosticului de boala profesionala se face de catre medicii de medicina muncii care efectueaza in acest scop investigatii de specialitate.
Imbolnavirile de pneumoconioze se confirma numai pe baza diagnosticului precizat de catre comisiile teritoriale de pneumoconioze.
Cercetarea bolii profesionale porneste de la analiza procesului de munca, pentru a se stabili situatiile periculoase care au determinat geneza bolii si momentul declansarii.
In cursul cercetarii, se urmaresc la locul de munca al persoanelor bolnave, noxele existente care pot fi agenti etiologici ai bolii, rolul unor factori datorati organizarii productiei (efort, ritm de lucru, regimul pauzelor).
Fisa individuala de consultatii a persoanei bolnave trebuie cercetata cu atentie pentru a se stabili daca boala este cauzata direct de factorii de risc de la locul de munca sau numai agravata de acestia. Investigatiile se extind si asupra colegilor de la locul de munca al persoanei bolnave.
In urma cercetarii cauzelor imbolnavirii profesionale se intocmeste un proces verbal in care se mentioneaza factorii determinanti, cauzele care au favorizat aparitia bolii si masurile ce se impun pentru prevenirea unor situatii similare, responsabilitatile pentru declansarea bolii respective.
Termenele pentru remedierea deficientelor constatate se stabilesc impreuna cu conducerea persoanei juridice.
Directia de sanatate publica - Medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca urmaresc eliminarea sau reducerea factorilor generatori de imbolnaviri profesionale si aplicarea masurilor stabilite cu ocazia cercetarii.
Declararea bolii profesionale se face de catre Directia de sanatate publica - Medicina muncii, prin completarea formularului BP2, care se inainteaza la Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si Conducere Bucuresti, in cursul lunii in care s-a confirmat imbolnavirea.
Directiile judetene pastreaza evidenta actualizata a bolilor profesionale confirmate si inregistrate intr-un registru care contine rubricile din fisa BP2. Cazurile de pneumoconioze, ca si cele de cancer profesional, se inregistreaza la ultima intreprindere unde a lucrat bolnavul si unde exista noxe care puteau produce aceste imbolnaviri.
Lunar, directia de sanatate publica va trimite la inspectoratul teritorial de munca situatia statistica a bolilor profesionale. Evidenta bolilor profesionale este tinuta atat la nivelul agentilor economici, fie de medicul de intreprindere, fie de serviciul de medicina a muncii, cat si de centrele de medicina a muncii.
Evidenta bolilor profesionale, ca si a bolilor multifactoriale, constituie documentatia de baza in evaluarea starii de sanatate a angajatilor in raport cu factorii de risc si stabilirea unor masuri eficiente de profilaxie.
Periodic, serviciile medicale de intreprindere, cabinetele de medicina a muncii si directia de sanatate publica vor face analize ale bolilor profesionale si a celor legate de profesiune din intreprinderile a caror supraveghere medicala o realizeaza, pentru a stabili cauzele care au favorizat imbolnavirile si masurile de profilaxie necesare.
Bolile legate de profesiune nu se declara, doar se inregistreaza in evidenta speciala a unitatii care acorda asistenta medicala persoanelor respective.
Analiza morbiditatii prin boli profesionale
Scopul relevarea cauzelor care au determinat
aparitia bolilor profesionale
pentru a se orienta corect eforturile de prevenire.
Principiul de baza: raportarea numarului de boli profesionale existente intr-un anumit interval de timp la numarul total de persoane expuse la noxe profesionale in sisteml analizat.
Indicatori:
indicele de frecventa
indicele de gravitate
indicele duratei medii a incapacitatii temporare de munca
If = Numar certificate medicale initiale pentru boala profesionala x 100
Numar mediu scriptic de
personal muncitor
Ig = Numar zile concediu medical
platite pentru boli profesionale x 100
Numar mediu scriptic de personal muncitor
IDM =
Numar zile concediu medical platite pentru boli profesionale x 100
Numar de certificate initiale de concediu medical pentru
boli profesionale
MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE MUNCA SI BOLILOR PROFESIONALE
Masurile de prevenire reprezinta modalitati tehnice, organiza-torice, igienicosanitare
etc., prin care se realizeaza securitatea muncii .
Concret, prin intermediul lor se elimina, evita sau diminueaza actiunea
factorilor de risc asupra organismului uman . In mod uzual, in prima situatie se
utilizeaza notiunea de " prevenire ", iar in celelalte doua, de " masuri de protectie " .
Deoarece factorii de risc sunt specifici in raport cu fiecare dintre elementele
sistemului de munca ( executant - sarcina de munca - mijloc de productie - mediu de
munca ) masurile de prevenire se refera, de asemenea, la cel putin unul din aceste
elemente . De exemplu masurile care-l vizeaza pe executant ( examenul medical,
examenul psihologic, instruirea personalului etc.) au ca scop eliminarea factorilor de
risc proprii acestuia : omisiunile si actiunile gresite sau a substratului lor cauzal, lipsa
unor atitudini fizice si psihice, lipsa cunostintelor de securitate a muncii, atitudine
necorespunzatoare fata de risc .
Corespondenta biunivoca intre cauza si masura de prevenire nu este totdeauna
posibila . De multe ori, acelasi factor se poate elimina prin mai multe masuri si invers -
o singura masura combate mai multi factori de risc .
Masurile de prevenire pot fi impartite in doua mari categorii :
- masuri organizatorice, care vizeaza in special executantul si sarcina de munca ;
- masuri tehnice, referitoare in special la mijloacele de productie si mediul de
munca .
Principalele masuri organizatorice de prevenire a accidentelor de munca si
bolilor profesionale sunt :
- examenul medical ;
- examenul psihologic ;
- instruirea personalului ;
- propaganda in domeniul SSM ;
- organizarea activitatii si a locului de munca .
Masurile tehnice de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale se
impart, la rindul lor, in patru categorii :
- protectia individuala ;
- protectia colectiva ;
- protectia intrinseca ;
- protectia integrata .
