|
GHID DE MANAGEMENT IN HEMORAGIILE DIGESTIVE INFERIOARE ACUTE
Definitie:
HDI acuta se defineste ca sangerarea cu sediul distal de ligamentul lui Treitz, cu debut recent (maxim 3 zile) si care poate determina instabilitate hemodinamica, anemie si/sau necesitatea transfuziilor (1,2). Frecvent se manifesta sub forma hematocheziei, necesitand spitalizare, evaluare si management de urgenta (3).
Tabelul 1 Cauze de hematochezie
Leziune
Frecventa
Comentarii
Boala diverticulara
17-40%
Oprire spontana la 80% din cazuri ;a fost necesara interventia chirurgicala la 60% din pacientii care au necesitat >4 unitati de sange/24 de ore (4)
Ectazie vasculara colonica
2-30%
Variabilitate mare in diferite studii a acestor leziuni;frecventa mai mare a hemoragiei in cazul ectaziilor vasculare ale colonului proximal (5)
Colita (ischemica, infectioasa, IBD,proctita radica)
9-21%
Colita ischemica se manifesta frecvent prin durere abdominala si hematochezie autolimitate.Colita este segmentala, cel mai frecvent afectand unghiul splenic (6)
Diareea cu sange reprezinta simptomul cel mai frecvent al colitei infectioase si a RUH.
Neoplasm colonic/sangerare post polipectomie
11-14%
Sangerarea post polipectomie este frecvent autolimitata si poate sa apara pana la 14 zile dupa polipectomie.
Cauze anorectale (inclusiv hemoroizi, varice rectale)
4-10%
Anuscopia trebuie sa faca parte din evaluarea initiala a acestor pacienti.
Hemoragie digestiva superioara ( inclusiv ulcer duodenal/gastric, varice)
0-11%
Aspiratul nazogastric negativ nu exclude HDS
Sediul hemoragiei la nivelul intestinului subtire (inclusiv ileita Crohn, ectazia vasculara, diverticulul Meckel, tumori)
2-9%
Evaluare prin enterocapsula /enteroscopie dupa remiterea episodului de hemoragie acuta
Colopatie indusa de AINS
Consumul de AINS creste riscul de hemoragie diverticulara(7,8)
Poate exacerba leziunile de IBD preexistente
Fistula aortoenterica
Leziuni Dieulafoy
Ulceratii colonice
Evaluarea initiala
Evaluarea severitatii episodului de HDI:
Anamneza
aspectul si durata sangerarii ( inclusiv culoarea si frecventa scaunului)
simptomele asociate : durere abdominala, modificari recente ale tranzitului defecatie imperioasa/tenesme, scadere ponderala
antecedente : episoade anterioare de HDI, traumatisme, chirurgie abdominala, boala ulceroasa in antecedente, istoric de IBD, istoric de radioterapie la nivelul abdomenului si pelvisului
medicatie recenta (AINS, aspirina si anticoagulante)
prezenta/absenta durerilor precordiale/palpitatiilor, dispnee la repaus
Examenul clinic :
monitorizarea semnelor vitale (scaderea TAS cu >10 mmHg sau cresterea FC cu > 10 batai/min indica o pierdere sanguina de peste 800ml (3) ; iar tahicardia si tahipneea marcata asociate cu hipotensiune si alterarea starii de constienta indica o pierdere de sange de peste 1500 ml (3).
evaluare cardiopulmonara, abdominala
efectuarea tuseului rectal (TR).
Testele de laborator :
hemograma completa, ionograma serica, urea, creatinina evaluarea coagularii : PT/PTT ( daca exista istoric de hepatopatie consum de anticoagulante), determinarea grupului da sange
Inainte de endoscopia diagnostica si terapeutica se va proceda la resuscitarea si reechilibrarea bolnavilor. Bolnavii socati si cei cu risc crescut prin comorbiditati severe vor fi monitorizati in sectii de terapie intensiva (1,2,3).
Determinarea cauzei sangerarii
Evaluarea tractului digestiv superior
- Este necesara efectuarea gastroscopiei la bolnavii la care nu s-a evidentiat o sursa de sangerare la colonoscopie sau la cei cu antecedente de boala ulceroasa sau anemie( !,2,7).
- aceasta deoarece pana la 11% din cazuri - sursa sangerarii este deasupra unghiului Treitz (1,2,3)
Colonoscopia :
se incepe cu pregatirea rectosigmoidiana cu 2-3 clisme evacuatorii pentru excluderea unei cauze rectosigmoidiene.
- se recomanda in evaluarea precoce a bolnavilor cu HDI.
- se efectueaza dupa pregatirea in prealabil a colonului cu solutie de polietilenglicol (PEG) (1,2) (in administrare oral sau pe sonda nazogastrica (1l la 30-45 min). In acest mod se imbunatateste vizualizarea endoscopica si sansa unui diagnostic corect si scade riscul de perforatie.
- rata de diagnostic la colonoscopie: 48-90%
- momentul colonoscopiei :12-48 de ore de la internare .
- efectuarea precoce a colonoscopiei se asociaza cu durata de spitalizare mai redusa(8).
Metode diagnostice de linia a2-a
Scintigrafia cu hematii marcate cu Tc
- detecteaza sangerarile cu debit scazut, de pana la 0,1 ml/min (permitand selectionarea cazurilor care beneficiaza de terapie angiografica)(1,4).
Angiografia (arteriografia) (permite si atitudine terapeutica-angioterapie)
-detecteaza sangerari cu debit crescut (>1 ml/min).
-indicata la bolnavii cu hemoragie masiva, in situatiile in care nu se poate efectua endoscopia sau atunci cand este prezenta hematochezie persistenta/recurenta, iar colonoscopia nu a evidentiat sursa sangerarii.
Modalitati de terapie in functie de cauza sangerarii (1):
HDI de origine diverticulara :
-injectarea de adrenalina
-termocoagularea (heatprobe)
-electrocoagularea (bipolara)
-hemostaza mecanica (montarea de clipuri)
Acestea se pot folosi independent sau asociat.
HDI prin malformatii vasculare
-eficienta in oprirea sangerarii la 87% din cazuri. Se pot folosi atat metodele termice cat si cele de injectare.
HDI prin colita radica (leziuni telangiectatice multiple la nivelul colonului distal) : poate fi tratata eficient prin termocoagulare, terapie laser sau coagulare cu plasma cu argon (APC).
HDI dupa polipectomie : poate apare imediat sau tardiv dupa efectuarea manevrei
-in majoritatea cazurilor se opreste spontan.
-terapeutica endoscopica: electrocauterizarea asociata sau nu cu injectarea de adrenalina, montarea de endoloop-uri, de clipuri metalice si APC.
HDI de cauza anorectala
-fisuri, hemoroizi (<10% din cazurile de sangerare).
-tratamentul endoscopic: injectarea de adrenalina sau agenti sclerozanti sau ligatura elastica a hemoroizilor interni.
este obligatorie efectuarea colonoscopiei totale in vederea excluderii unei posibile surse proximale a hemoragiei.
Tratamentul chirurgical de urgenta este indicat in caz de
esec al celorlalte metode terapeutice
persistenta sau recidiva precoce a hemoragiei (care necesita transfuzie masiva sau repetata
Colectomia segmentara
-indicata numai dupa evidentierea in prealabil a sediului hemoragiei sau la pacientii cu boala diverticulara limitata la nivelul colonului stang la care sangerarea este persistenta sau recurenta.
Colectomia totala "blind"se indica numai la bolnavii cu diverticuloza difuza a colonului si in situatia in care nu s-a putut identifica cu precizie sediul hemoragiei (7).
-HDI se defineste ca sangerarea cu localizare
distala de unghiul Treitz, cu manifestari clinice variate
(inclusiv pierdere sanguina fecala oculta, anemie
feripriva, melena, hematochezie intermitenta si
sangerarea acuta). -Colonoscopia
este importanta atat in diagnosticul cat si in tratamentul HDI. -Este
necesara efectuarea gastroscopiei la bolnavii la care nu s-a
evidentiat o sursa de sangerare la colonoscopie sau la cei cu
antecedente de boala ulceroasa sau anemie. -Modalitatile
terapeutice endoscopice (incluzand termocoagularea, electrocoagualrea
si/sau injectarea de adrenalina) pot fi utilizate in tratamentul
HDI prin boala diverticulara, ectazie vasculara sau
postpolipectomie. Angiografia
si/sau scintigrafia cu hematii marcate cu TC pot fi utilizate in cazul
sangerarilor active ca metode diagnostice si/sau terapeutice de
linia a 2-a. -Este
necesara localizarea preoperatorie a sursei sangerarii inainte de
interventia chirurgicala. -Consumul
de aspirina si AINS se poate asocia cu HDI si ca urmare se
indica intreruperea tratamentului la pacientii cu istoric de HDI.
DE RETINUT