|
BOLI INFECTIOASE - TEST GRILA LICENTA
R: b, c, e
R: e
3. Aparitia constanta intr-un teritoriu a unui numar redus, dar constant, de imbolnaviri, fara legatura evidenta intre ele, caracterizeaza:
a. periodicitatea
b. endemicitatea
c. sporadicitatea
d. epidemia
e. pandemia
R: b
4. In fata unui pacient cu boala infectioasa, nursa trebuie sa stie:
a. daca pacientul necesita izolare obligatorie in spital
b. modul de transmitere a infectiei
c. ce masuri specifice se iau fata de contacti
d. numarul de internari din anul precedent
e. ce masuri de igiena personala se iau
R: a, b, c, e
5. Prelevarea exudatului intranazal se face pentru:
a. diagnosticul bolilor cu transmitere aerogena
b. stabilirea starii de purtator sanatos de germen
c. diagnosticul hepatitei acute virale tip B
d. diagnosticul difteriei
e. diagnosticul trichinelozei
R: a, b, d
6. Erori frecvente in practica antibioterapiei pot fi considerate:
a. antibioprofilaxia la tineri cu infectii virale pentru prevenirea suprainfectiei bacteriene
b. administrarea de oxacilina la un pacient cu S.aureus in exudatul faringian
c. utilizarea antibioticelor la pacienti febrili cu granulocitopenie
d. utilizarea de rutina a antibioticelor la un pacient febril
e. schimbarea antibioticului dupa 3 zile daca nu se obtine imbunatatirea simptomatologiei
7. La un tanar cu angina streptococica i se va prescrie de prima intentie:
a. penicilina G sau eritromicina daca este alergic la beta-lactamine
b. cefalosporine gen.II
c. oxacilina
d. tetraciclina
e. ciprofloxacina
R: a
8. Infectia nosocomiala este:
a. infectia dobandita in primele 24 ore de la externarea din spital
b. infectia dobandita in afara unei unitati spitalicesti
c. infectia dobandita numai de copii
d. infectia dobandita prin muscatura de animal necunoscut
e. infectia dobandita in spital sau orice unitate de asistenta medicala, indiferent de profilul medical sau chirurgical.
R: e
9. Care din masurile urmatoare sunt utile in profilaxia infectiilor nosocomiale:
a. profilaxie cu antibiotice cu spectru larg la pacientii din grupele de risc
b. izolarea corespunzatoare a pacientilor
c. supraveghere si control permanent
d. curatenie, dezinfectie si sterilizare corect efectuate
e. evitarea spitalizarilor inutile
R: b, c, d, e
10. Prevenirea infectiilor urinare nosocomiale implica:
a. folosirea sondelor urinare
b. evitarea utilizarii sondelor urinare
c. respectarea asepsiei in timpul montarii sondei
d. sonda urinara inchisa
e. administrarea profilactica de nitrofurantoin
R: b, c, d
11. Exantemul din scarlatina are urmatoarele caracteristici:
a. respecta palmele, plantele
b. este accentuat la nivelul plicilor de flexiune
c. este insotit de semnul Koplik
d. apare initial la nivelul fetei
e. este urmat de descuamatie
R: a, b, e
12. Tratamentul de electie in scarlatina se face cu:
a. ampicilina
b. penicilina
c. clormafenicol
d. cefalosporine
e. tetraciclina
R: b
13. Elementele clinice sugestive pentru rujeola sunt:
a. eruptie polimorfa
b. catar oculo-nazal si traheo-bronsic
c. semnul Pastia
d. semnul Koplik
e. ciclul lingual
R: b, d
14. Semnul caracteristic in rubeola este reprezentat de:
a. angina rosie "in flacara"
b. eruptia maculo-eritematoasa, confluenta, intens pruriginoasa
c. adenopatiile retroauriculare, occipitale, latero-cervicale
d. semnul Koplik
e. faciesul plans
R: c
15. Eruptia din varicela are urmatoarele caracteristici:
a. este universala
b. este de tip polimorf
c. apare in mai multe pusee
d. lasa intotdeauna cicatrici
e. este de tip maculo-eritematos
R: a, b, c
16. Virusul varicelo-zosterian se transmite prin:
a. saliva bolnavilor, cu 1-2 zile inainte de aparitia eruptiei
b. prin urina
c. prin fecale
d. contact direct cu continutul veziculelor
e. numai prin cruste
R: a, d
17. Angina difterica se caracterizeaza prin:
a. debut brusc, cu febra mare
b. disfagie intensa
c. exudat opalescent, cu formarea de false membrane, alb-sidefii
d. exudat pultaceu
e. este insotita de semne de toxemie
R: c, e
18. Difteria se poate transmite:
a. de la persoana bolnava, prin picaturile de saliva
b. de la animalul bolnav, prin urina
c. de la bolnav, prin sange
d. prin contact cu obiecte contaminate
e. de la purtatori sanatosi
R: a, e
19. Bolnavul cu difterie este tratat:
a. numai in spital
b. cu ser antidifteric + antibiotic + anatoxina + simptomatice
c. numai cu antibiotic
d. numai cu ser antidifteric
e. la domiciliu
R: a, b
20. Tabloul clinic in gripa cuprinde:
a. stare de curbatura
b. secretie nazala muco-purulenta
c. hipertensiune arteriala
d. febra inalta, frisoane
e. varsaturi in jet
R: a, d
21. Tratamentul in gripa presupune:
a. antibioterapie in toate cazurile
b. combaterea febrei cu aspirina la copii
c. corticoterapie in formele toxice
d. hidratare larga pentru tusea productiva
e. aciclovir
R: c, d
22. In stadiul cataral, sugestive pentru tusea convulsiva sunt:
a. tusea tenace, emetizanta, rezistenta la terapia uzuala
b. rinoreea seroasa
c. tusea productiva
d. varsaturile
e. cefaleea
R: a
23. Tratamentul etiologic in tusea convulsiva se face cu:
a. penicilina
b. eritromicina
c. gentamicina
d. fluorochinolone
e. cloramfenicol
R: b, d
24. In deshidratarile de 5%, reechilibrarea hidroelectrolitica se face prin:
a. administrare de saruri per os
b. administrare de electroliti parenteral
c. administrare de sange
d. administrare de imunoglobuline
e. administrare de plasma
25. In perioada de stare a dizenteriei bacteriene scaunele au aspect:
a. apos
b. muco-pio-sanguinolent
c. galben-verzui
d. riziform
e. muco-grunjos
R: b
26. Tabloul clinic in febra tifoida este caracterizat prin:
a. debut brusc in toate cazurile
b. prezenta rozeolelor tifice
c. puls bradicardic, discordant cu febra
d. angina Duguet
e. hipertensiune arteriala
R: b, c, d
27. Tabloul clinic al holerei cuprinde:
a. scaune diareice apoase, afecaloide, riziforme
b. scaune diareice muco-pio-sanguinolente
c. sindrom de deshidratare, de diverse grade
d. hipertermie pe toata perioada bolii
e. tenesme
R: a, c
28. Cea mai frecventa determinare in infectia cu virusul urlian este la nivelul:
a. pancreasului
b. meningelui
c. glandei parotide
d. encefalului
e. ovarului
29. Hepatitele acute virale (HAV) cu transmitere fecal-orala sunt:
a. HAV tip A
b. HAV tip B
c. HAV tip C
d. HAV tip D
e. HAV tip E
R: a, e
30. In perioada prodromala a HAV se pot intalni:
a. greturi
b. icter pruriginos
c. varsaturi
d. febra inalta
e. inapetenta
R: a, c, e
31. HAV tip B se transmite:
a. prin sange si derivate de sange contaminat
b. sexual
c. fecal-oral
d. prin instrumentar medical si nemedical contaminat
e. vertical, de la mama la fat
R: a, b, d, e
32. Semnele de alarma pentru nursa in supravegherea unui pacient cu HVA:
a. somnolenta diurna, scaderea capacitatii de concentrare
b. prezenta sindromului de colestaza
c. urinile hipercrome
d. aparitia manifestarilor hemoragipare
e. aparitia scaunelor diareice
R: a, d
33. Care din urmatoarele modificari ale LCR pledeaza pentru o meningita bacteriana:
a. glicorahie mult crescuta
b. elemente celulare cu miile
c. predominenta mononuclearelor
d. proteinorahie mult crescuta
e. glicorahie normala
R: b, d
34. Care este obiectivul principal al tratamentului in meningitele bacteriene:
a. combaterea hipertensiunii intracraniene
b. combaterea convulsiilor
c. sterlizarea rapida a LCR
d. combaterea varsaturilor
e. controlul strict al aportului de lichide
R: c
35. Pentru diagnosticul meningitei, indispensabila este:
a. hemocultura
b. tomografia cerebrala
c. punctia lombara
d. hemoleucograma
e. radiografia craniana
R: c
36. Care este cea mai frecventa forma clinica de infectie cu virusurile poliomietice:
a. poliomielita paralitica
b. poliomielita neparalitica
c. infectia inaparenta
d. boala minora
e. boala minora si meningita cu LCR clar
R: c
37. Caracteristicile paraliziei poliomielitice sunt:
a. paralizii simetrice, cu hipertonie
b. paralizii asimetrice, flasce, cu hipotonie si tulburari ale sensibilitatii obiective
c. paralizii asimetrice, flasce, cu reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite
d. paralizii asimetrice, cu hipertonie
e. sunt urmate de atrofii si sechele
R: c, e
38. Atitudinea in fata unei plagi rabigene:.
a. toaleta plagii
b. administrare de ATPA + vaccin
c. administrare de ser antirabic numai la indicatiile absolute, dupa testare
d. administrare de ser + vaccin la toate plagile
e. administrare obligatoriu de antibiotice
R: a, b, c
39. Referitor la tetanos, sunt adevarate urmatoarele:
a. este o boala contagioasa severa
b. este determinat de un bacil Gram negativ
c. este produs de toxina unui bacil Gram pozitiv, anaerob
d. boala lasa imunitate durabila
e. rezervorul natural este uman
R: c
40. Tetanosul generalizat se caracterizeaza prin:
a. trismus
b. alterarea senzoriului
c. contractura tonica permanenta, cu crize de contractura paroxistica
d. febra prezenta in toate cazurile
e. evolutie cu atat mai severa cu cat incubatia e mai scurta
R: a, c, e
41. Profilaxia toxoplasmozei implica:
a. consumare de carne pregatita termic
b. evitarea contactului cu dejectele pisicii
c. spalarea fructelor, zarzavaturilor, inainte de consum
d. tratarea tuturor contactilor bolnavilor cu toxoplasmoza
e. consumul de lapte crud
R: a, b, c
42. Tabloul clinic: mialgii + febra + edeme palpebrale + greturi + dureri abdominale - va sugereaza:
a. trichineloza
b. chist hidatic
c. toxoplasmoza
d. oxiuraza
e. rubeola
R: a
43. Tratamentul in trichineloza se poate face cu:
a. albendazol
b. mebendazol
c. metronidazol
d. cotrimoxazol
e. clorochina
R: a, b
44. Leptospiroza se poate trata etiologic cu:
a. aciclovir
b. vancomicina
c. penicilinaG
d. ampicilina
e. kanamicina
R: c, d
45. Profilaxia in leptospiroza presupune:
a. chimioprofilaxia contactilor
b. internarea obligatorie a contactilor
c. deratizare
d. clorinarea bazinelor de inot
e. vaccinarea animalelor domestice
R: a, c, d, e
46. Care din conditiile urmatoare se considera a fi patognomonica pentru mononucleoza infectioasa:
a. febra inalta
b. hepatosplenomegalia
c. diaree
d. adenopatii latero-cervicale
e. limfocitoza si prezenta de limfocite atipice
R: e
47. Dintre lichidele biologice implicate in transmiterea infectiei cu HIV fac parte:
a. sangele
b. sperma
c. urina
d. secretiile vaginale
e. lapte matern
R: a, b, d, e
48. Cele mai frecvente infectii oportuniste intalnite la pacientii HIV+ sunt:
a. pneumonia cu Pn. Jirovecii
b. tuberculoza pulmonara
c. candidoza diseminata
d. histoplasmoza
e. citomegalviroza
R: a, b
49. Diagnosticul de infectie cu HIV la un nou-nascut din mama HIV+ se pune pe baza urmatoarelor teste biologice:
a. test ELISA- ac anti HIV1, 2
b. test Western blot
c. 2 teste ELISA+W. Blot
d. determinarea incarcaturii virale (PCR- ARN-HIV)
e. determinarea numarului ly CD4
R: d
50. Care din urmatoarele boli digestive intra in discutie pentru diagnostic diferential in cazul unui pacient intors recent dintr-o tara din zona tropicala, regiune caracterizata prin nivel redus desanitatie si lipsa controlului apei potabile
a. hepatita acuta virala tip B
b. holera
c. dizenterie amoebiana
d. diareea calatorilor
e. febra tifoida
R: b, c, d, e