Autismul - Cauze, Simptome, Comunicarea verbala si nonverbala, Diagnosticare, Evaluarea comportamentala, Tratament

Autismul

Generalitati

Autismul este o tulburare care interfera cu abilitatea de a comunica si de a relationa cu cei din jur. Semnele autismului se dezvolta aproape intotdeauna inaintea implinirii varstei de 3 ani, desi aceasta afectiune este uneori diagnosticata abia mai tarziu.

De regula, copiii cu autism nu au o dezvoltare normala a vorbirii si pot sa "para" surzi, desi testele de audiometrie sunt normale

Autismul afecteaza modul in care copilul percepe si proceseaza informatia senzoriala. Severitatea autismului variaza, unii au nevoie de un insotitor in aproape toate domeniile vietii lor cotidiene, in timp ce altii pot fi capabili sa functioneze la un nivel foarte ridicat si pot chiar sa mearga la o scoala normala.

Desi aceasta afectiune dureaza toata viata si determina diferite grade de izolare sociala, tratamentul poate duce o ameliorare semnificativa in viata persoanelor cu autism.

Diagnosticarea din timp si tratamentul adecvat au dus la cresterea numarului de persoane cu autism care sunt capabile sa traiasca independent atunci cand ajung la varsta adulta.

Cauze.

Autismul pare a avea o agregare familiala, sugerand existenta unui factor genetic. Deoarece persoanele cu autism pot avea o multitudine de manifestari, variind de la individ la individ, oamenii de stiinta cred ca sunt implicate mai multe gene.

Se considera de asemenea ca si factorii de mediu pot avea un rol in aparitia autismului, printre care si vaccinurile, dar nu s a gasit pana in prezent o cauza clara.

Cercetarile imagistice ale creierului persoanelor cu autism au identificat anomalii in diferite zone cerebrale, inclusiv in acelea responsabile de emotie si de relationare sociala.

Simptome.

Simptome principale severitatea simptomelor variaza semnificativ de la o persoana la alta.Totusi, toate persoanele cu autism au anumite simptome principale in urmatoarele domenii

Interactiuni sociale si relatii interpersonale

• Probleme semnificative in dezvoltarea abilitatilor de comunicare nonverbala, cum ar fi privirea ochi in-ochi, expresii faciale si posturi ale corpului.
• Incapacitatea de a stabili relatii de prietenie cu copii de aceeasi varsta.
• Lipsa interesului in a impartasi bucuria, preocuparile sau realizarile cu alte persoane.
• Lipsa empatiei. Persoanele cu autism pot avea dificultati in intelegerea sentimentelor altor persoane, cum ar fi durerea sau tristetea.

Comunicarea verbala si nonverbala

• Intarziere in vorbire sau lipsa acesteia. Aproximativ 50% din persoanele cu autism nu vor vorbi niciodata.
• Probleme in initierea unei conversatii. De asemenea, persoanele cu autism au dificultati in mentinerea continuitatii unei conversatii incepute.
• Limbaj sterotip si folosirea repetitiva a unor cuvinte.persoanele cu autism repeta o propozitie sau o fraza pe care au auzit-o de curand (ecolalie
• Dificultate in intelegerea punctului de vedere al persoanei cu care are conversatia. De exemplu, o persoana cu autism ar putea sa nu inteleaga cand cineva glumeste.

Interes diminuat in diverse activitati sau in joc:

O atentie neobisnuita asupra jucariilor. Copiii cu autism se concentreaza adesea pe anumite parti ale jucariilor,cum ar fi rotile unei masinute si nu se joaca cu intreaga jucarie.

Preocuparea fata de anumite subiecte. Copiii mari si adultii sunt adeseori fascinati de programul trenurilor sau de buletinele meteo.

Nevoie de uniformitate, simetrie si de rutina. De exemplu, un copil cu autism poate avea intotdeauna nevoie sa manance paine inainte de salata si insista sa mearga in fiecare zi pe acelasi drum spre scoala.

Comportament stereotip, acesta consta in batai din palme sau in leganarea corpului.

Simptome din perioada copilariei:

Simptomele autismului sunt, de obicei, observate mai intai de catre parinti sau de alte persoane in primii 3 ani de viata ai copilului. Desi autismul este preyent de la nastere, semnele acestei tulburari pot fi dificil de identificat sau de diagnosticat in timpul copilariei timpurii

De multe ori copilul nu vrea sa fie tinut in brate, adeseori, pare ca un copil cu autism nu aude si totusi in alte momente acesta pare ca aude zgomote de fond aflate la distanta, cum ar fi suierul unui tren.

Cu ajutorul unui tratament administrat precoce si intensiv, majoritatea copiilor isi imbunatatesc capacitatea de a relationa cu altii, de a comunica si de a se autoingriji pe masura ce cresc.

Simptome din perioada adolescentei

In perioada adolescentei, comportamentul se modifica. Multi adolescenti dobandesc abilitati, dar raman totusi cu un deficit in capacitatea de a relationa si de a-i intelege pe ceilalti.

Adolescentii au un risc usor crescut de a dezvolta tulburari depresive, anxietate sau epilepsie.

Pubertatea si sexualiyarea se pot face cu mai multa dificultate la adolescentii cu autism decat la copiii de aceeasi varsta.

Simptome la varsta adulta

Unii adulti cu autism pot fi capabili sa aiba o profesie si o viata independenta. Gradul in care un adult cu autism poate duce o viata autonoma depinde de inteligenta si de abilitatea de a comunica. Aproximativ 33% sunt capabili sa aiba cel putin o independenta partiala.

Unii adultii cu autism au o mare nevoie de a fi ajutati. In special cei cu inteligenta scazuta care nu pot vorbi. Supervizarea partiala sau totala poate fi asigurata prin programe terapeutice la domiciliu

La celalalt capat al spectrului tulburarii autiste, adultii cu autism inalt functional au adeseori succes in profesia lor si pot traii independent, desi in mod tipic ei continua sa aiba unele dificultati in relationarea cu ceilalti oameni. Aceste persoane au, de obicei, o inteligenta medie sau peste medie.

Alte simptome:

Aproximativ 10% din persoanele cu autism au anumite forme de abilitati savante, talente deosebite, speciale, dar limitate, cum ar fi memoriyarea unor liste, calcularea datelor calendaristice, desenul sau talent muzical.

Multe persoane cu autism au peceprtii senyoriale neobisnuite. De exemplu, ei pot descrie o atingere usoara ca fiind dureroasa sau apasarea profunda o pot percepe ca fiind o senzatie linistitoare. Altii pot sa nu simta deloc durerea. Unii pot avea preferinte sau din contra repulsii puternice fata de unele alimente si preocupari nefiresti.

Diagnosticare:

Testele de screening ale dezvoltarii, cum ar fi chestionarul pe varste si pe etape de dezvoltare a copilului, pot fi de ajutor la evaluarea comportamentului.

In cazul in care sunt descoperite urmatoarele semne evidente ale intarzierii in dezvoltare, copilul trebuie evaluat imediat de un specialist

• Nu gangureste, nu arata cu degetul sau nu face alte gesturi pana la varsta de 12 luni.
• Nu spune cuvinte simple pana la 16 luni.
• Nu spune spontan propozitii de 2 cuvinte pana la varsta de 24 de luni, cu exceptia celor pe care le repeta dupa celelalte persoane.
• Orice pierdere a achiyitiei limbajului sau a abilitatilor sociale la orice varsta.

In cazul in care nu sunt semne evidente de intaryiere in dezvoltare sau nu sunt rezultate anormale la testele de screening, majoritatea copiilor nu necesita o evaluare ulterioara pana la data consultarii urmatoare.

Totusi copiii care au o ruda apropiata cu autism trebuie monitoriyasi indeaproape, deoarece ei au un risc crescut de a avea autism si alte probleme de dezvoltare.

In plus fata de evaluarea in timpul consulturilor periodice ale starii de sanatate, acesti copii pot fi supusi unor teste pentru intaryierile in dezvoltare, tulbursrile de invatare, deficitul in abilitatile de socializare si orice alte simptome care ar putea sugera prezenta anxietatii sau a depresiei.

Investigatii

Se recomanda efectuarea screening-ului copiilor pentru identificarea autismului, cu ocazia consultatilor efectuate regulat, conform programelor de monitorizare a sanatatii copiilor. Aceasta politica ii ajuta pe medici sa identifice semnele de autism intr un stadiu timpuriu al evolutiei.

In cazul in care se recunoaste prezenta unei intarzieri in dezvoltarea unui copil, testarile ulterioare il pot ajuta pe psihiatru sa determine daca aceasta problema este legata de eutism, de alta tulburare pervayiva de dezvoltare sau de o afectiune cu simptome similare, cum ar fi intarzierea in dezvoltarea limbajului sau tulburarea de personalitate de tip evitant.

Evaluarea comportamentala.

Profesionistii din domeniu pot folosi o serie de ghiduri si de chestionare pentru a putea determina tipul specific de intarziere in dezvoltarea copilului, ca de exemplu, daca ea sau el arata cu degetul parintilor diferite obiecte.

Copiii mici cu autism, adeseori, arata spre obiectele pe care le doresc, dar nu arata parintilor clar un obiect anume si apoi nu verifica sa vada daca parintii se uita la obiectul pe care ei l-au indicat.

Observatiile clinice psihiatrul poate dori sa observe copilul cu intarziere in dezvoltare in situatii diferite.

La acestea observatii se mai adauga si alte metode cum ar fi

• Testele de evaluare a dezvoltarii si a inteligentei
• Se recomanda testele de evaluare a intarzierii in dezvoltare a copilului si cum afecteaza capacitatea lui sau ei de a gandi si de a lua decizii.
• Evaluarea somatica
• Examene de laborator

Aceste teste includ

• Examinarea fizica, inclusiv masurarea circumferintei capului, greutatii si inaltimii, pentru a se determina daca acel copil are o crestere normala.
• Teste de audiometrie, pentru a se determina daca afectiuni din sfera ORL pot fi cauza intarzierii in dezvoltare, in special daca sunt prezente afectarea abilitatilor sociale si folosirea limbajului.
• Teste pentru identificarea unei intoxicatii cu plumb.Copiii cu intarziere in dezvoltare continua sa bage in gura diverse obiecte, in timp ce acest stadiu este depasit de copiii cu dezvoltare normala. Acest obicei poate duce la intoxicatie cu plumb, care trebuie identificata si tratata cat mai curand posibil.

In anumite circumstante pot fi facute teste de laborator suplimentare. Aceste teste sunt:

• Analiza cromozomiala, care poate fi facuta in cazul in care copilul are intarziere mentala sau daca exista cazuri de intarziere mentala in familie. De exemplu, sindromul cromozomului X fragil, care determina o serie de probleme legate de inteligenta sub normal, precum si comportamente austic-like, poate fi identificat cu ajutorul acestei analize.
• O electroencefalograma (EEG), care se recomanda daca exista manifestari de epilepsie / convulsii, precum un istoric de episoade in care copilul ramane cu privirea fixa sau daca copilul revine la un comportament mai putin evoluat, pe care l-a avut anterior (regresie in dezvoltare).

Tratament

Generalitati

Diagnosticarea si tratarea cat mai precoce il poate ajuta pe copilul cu autism sa se dezvolte la potentialul sau maxim. Principalul obiectiv al tratamentului este imbunatatirea capacitatii generale a copilului de a functiona. Simptomele si manifestarile autismului se pot combina in multe feluri si pot fi variabile din punct de vedere al severitatii. In plus, simptomele si manifestarile aceleiasi persoane se pot modifica in cursul timpului.

Din aceste motive, strategiile de tratament sunt adaptate nevoilor fiecarei persoane in parte si resurselor acelei familii. In general, copiii cu autism raspund cel mai bine la tratamentul bine structurat si specializat. Un program care este structurat astfel incat sa ii ajute pe parinti si sa imbunatateasca aspectele de comunicare, sociale, comportamentale, adaptative si de invatare ale vietii copilului este cel mai eficient. Se recomanda urmatoarele strategii pentru ajutarea unui copil in scopul imbunatatirii functionarii generale si atingerii potentialului sau maxim.

Antrenamentul si managementul comportamenului, foloseste la intarirea pozitiva, autoajutorarea si antrenamentul abilitatilor sociale, avand ca obiectiv imbunatatirea comportamentului si a comunicarii.

In prezent exista mai multe tipuri de astfel de tratamente, cum ar fi:

Analiza Aplicata a Comportamentului (ABA Applied Behavioral Analsis)

Tratamentul si Educarea Copiilor cu Autism si alte Tulburari de Comunicare Asemanatoare ( TEACCH- Treatment and Education of Autistic and Related Communication Handicapped Children)

Integrarea senzoriala

Terapii specializate. Acestea cuprind logopedie, terapie ocupationala, fiziokinetoterapie.

Metoda ABA este un studiu terapeutic de comportament intens manifestat in moduri diferite la copii cu autism si alte disfunctiuni asemanatoare. Programul a fost dezvoltat de catre  Dr. Lovass  in Institutul pentru Interventii Precoce Lovass si se bazeza pe experienta clinica extensiva si studiul intreprins in mai mult de 30 ani de psihologul Dr. O.Ivar Lovaas din America. In anii 1960-1970 Dr.Lovaas a lucrat cu copii spitalizati , care au fost diagnosticati cu autism. El s-a focalizat pe comunicarea verbala folosind strategii ale analizei comportamentale aplicate.

In cadrul terapiei ABA exista doua sectiuni: o sectiune de invatare in care se urmareste  planul de interventie stabilit in prealabil, copilul fiind invatat unele abilitati si apoi urmeaza sectiunea a doua si anume generalizarea in care aceste abilitati invatate se transpun in viata cotidiana si care devin parte a sistemului lui de valori.

In aceasta forma de terapie exista trei etape. Prima etapa se refera la pretratament in care vizata este familia,  familia respectiva fiind  invatata  cum sa-si schimbe comportamentul vis-a-vis de copil. Apoi urmeaza etapa a doua a terapiei, si anume terapia in sine, in cadrul careia exista un numar de  programe bine gandite si stabilite pentru fiecare copil in parte. Se lucreza atat la  acumularea de cunostiinte conform planului de interventie, avand ca rezultat dezvoltarea comportamentelor deficitare urmata de   trecerea lor in generalizare, cat si la reducerea comportamentelor inadecvate. Ultima etapa o reprezinta socializarea, integrarea in societate, in scoala. Interventia trebuie sa fie constanta si apilicata in mod consecvent.

Terapia Comportamentala Aplicata necesita o foarte mare implicare a parintilor/ familiei si o mare disponibilitate a terapeutilor. Asigurarea tratamentului necesita consolidarea unei echipe de specialisti, in fruntea caruia se afla un supervizor, terapia facandu-se mai multe ore pe zi (40 ore pe saptamana), iar pentru fiecare terapeut o sesiune este cuprinsa intre  doua - trei ore cu pauze. Aceasta echipa de specialisti urmeaza un program de instruire in aceasta forma de terapie.

Tratamentul comportamental pune accent pe controlul intaritorilor. Scopul tratamentului este de a preda un numar mare de comportamente adaptive (cognitive, lingvistice, sociale, etc.) prin intarirea aproximarilor comportamentelor tinta si a discriminarilor tot mai complexe intre situatii.

Terapia  Comportamentala Aplicata este una din cele mai raspandite forme de terapie, iar un numar din ce in ce mai mare de parinti apeleaza la aceasta.

PROGRAM C. LA INCEPUTUL TERAPIEI

DATA:    TERAPEUTI:

NUME: C.P.S

VARSTA: 3 ani si 7 luni

DIAGNOSTIC: TULBURARE PERVAZIVA DE DEZVOLTARE CU NOTE AUTISTE.

Atitudinea copilului la inceputul terapiei

Primele zile de socializare cu C. au fost ca o incercare atat pentru terapeuti cat si pentru parinti. Acestia au avut nevoie de foarte multa putere sa treaca peste acest pas si anume, acomodarea copilului cu terapeutii si cu noul sau mediu in care trebuia sa stea pentru inceput cel putin 4 ore. Acesta nu suporta sa vada usa de la camera inchisa si mai ales sa vada ca mama lipseste, trebuie mentinut ca era foarte atasat de mama sa, era stiut ca daca o vedea dimineata inainte de a incepe terapia, ar fi fost un esec total, insa era foarte bucuros cand o vedea dupa terapie.

Primele 2 saptamani au fost de acomodare, s-a pus accentul pe ceea ce i placea copilului mai mult sa faca, ne am jucat, am dansat si am pregatit perioada care trebuia sa inceapa dupa preterapie.

C. protesta foarte mult atunci cand ramanea in camera cu terapeutii, nu se mai simtea protejat de mama sa si asta il facea sa devina uneori si agresiv muscandu-se sau muscand terapeutii, uneori lovindu-se cu capul de ce apuca, se lasa pe jos si incepea sa dea din picioare, sa riposteze, sa arunce cu obiecte sau jucarii. Trebuie mentionat ca parintii tineau dulapurile inchise cu diferite materiale pentru a evita ranirea acestuia, butoanele televizoarelor erau lipite cu banda protectiva pentru ca lumina ledurilor sa nu fie o atractie pentru copil iar acesta sa se repezeasca pentru a vedea ce este acolo!

Descrierea programul initial

Ball Play: a fost un program masterat foarte repede tinand cont de cum a inceput terapia. Acest program a fost masterat in aproximativ 2 saptamani.

Itemi: prinde, arunca, da sut, impinge mingea

La sfarsitul programului C. a fost capabil sa se joace cu mingea, sa dea sut, sa o impinga, sa o arunce si sa o prinda, iar aceste actiuni au fost masterate si cu un alt obiect si anume , balonul.

Imitatia nonverbala: a fost introdusa prin folosirea obiectelor

C. a invatat sa imite aruncarea unui lego intr-un castron, miscarea unei masinute de jucarie, sa taraie lego pe masa, sa pupe o papusa si sa faca multe alte lucruri.

La inceputul programului C. trebuia sa stea pe scaunel la masuta.

Aceasta pozitionare il ajuta pe terapeut sa sugereze manual copilului cum sa imite actiunile cu jucarii. Pentru modelarea primului comportament,am folosit doua piese de lego. Modelarea celui de-al doilea comportament, a implicat folosirea a doua papusi identice. Pentru cel de-al treilea comportament au fost folosite cele doua piese de lego si doua castroane de plastic identice. Iar pentru ultimul comportament s-au folosit doua cani identice.

EXEMPLU DE MASTERARE A PRIMULUI ITEM: PUPA PAPUSA

S-au asezat pe masa cele 2 papusi identice, una in fata terapeutului, ce a de-a doua in fata copilului. Se da comanda SD: "Fa ca mine" cu voce tare si clara. In timp ce se realizeaza puparea papusii. SD-ul se va da in momentul cand copilul realizeaza un contact vizual optim cu materialul respectiv. Imediat dupa prezentarea SD-ului se sugereaza RR, repatarea miscarii. La inceput se va realiza un FP de catre prompterul din spate pana ce copilul va invasa miscarea. Cand miscarea incepe sa fie masterata incepe sa se diminueze promptul, copilul este promptat numai pe jumatate ( de cele mai multe ori promptul se va face de la cot), apoi promptul va fi diminuat treptat, ajungandu se la stadiul in care copilul este foarte putin atins pentru a i se atrage atentia daca aceasta lipseste.

In final se va introduce regula Nu- Nu Prompt (NNP). Cand copilul stie sa pupe papusa aceasta se numeste masterarea itemului " pupa papusa".

Trebuie mentionat ca in timpul programului si pana la masterarea itemului "pupa papusa" acest item va ramane constant iar copilul nu va mai avea acces la papusa respectiva. Treptat copilul va ajunge sa raspunda la comanda "pupa papusa" indiferent daca aceasta papusa va fi cea pe care s-a intarit comportamentul sau o alta papusa.

Dupa fiecare SD sau RR copilul va fi premiat atit social, ( luat in brate, pupat) verbal ( excelent!", "super!", "bravo!", "foarte bine!", "exceptional!") cat si cu alimentul preferat al acestuia sau cu jucariile alese de el la inceputul programului.

De asemenea daca raspunsul copilului nu este cel la care ne-am fi asteptat, i se pot da acestuia premii mai putin multumitoare pentru el cum ar fi ( verbal: "bine, dar poti si mai bine in privinta alimentatiei acestuia i se pot da bucatele din alimentul preferat si mai mici. Acest comportament din partea terapeutului il va face pe copil sa si doreasca mai mult, sa fie mai atent si sa faca programul mult mai bine fiind motivat ca in functie de cat ofera atat i se va oferidin lucrurile care ii plac.

De asemenea exista copiii care raspund bine la aceasta forma se stimulare si alti copiii care riposteaza.

Asimilarea deprinderii de a sta jos

Procesul de invatare a deprinderii de a sta jos, ca o prima lectie, poate lua de la una pana la zece ore pana va fi dobandit. Pe masura ce acest program avanseaza, ar trebui sa apara o crestere semnificativa si gradata a usurintei copilului de a sta jos. Copilul parcurge astfel un proces de asimilare a itemilor introdusi de terapeut. Unii copii ajung sa stea jos cu o indrumare minim si sa nu prezinte un comportament distructiv major inca de la inceputul procesului de invatare. Altii au un comportament isteric, dar atat timp cat acestia raman asezati pe toata durata de timp ceruta ei trebuie sa fie recompensati. Atunci cand copilul invata sa stea jos la comada primita, succesul repetat oferit de actiunea de a sta jos si de recompensare primite pentru aceasta este suficienta pentru a reduce manifestarile isterice existente la inceput.

Daca copilul nu renunta la comportamentul isteric, acesta va fi invatat sa renunte la aceste manifestari. Cand un copil are manifestari isterice, nimeni nu trebuie sa se uite la el. In schimb, pe toata perioada acestei manifestari, toata lumea prezenta trebuie sa priveasca in jos, catre podea si sa evite privirea cu copilul.chiar si o prvire scurta aruncata de catre parinti sau de catre unul dintre membrii grupului este suficienta pentru a intari reactia de manifestare isterica a copilului chiar daca o asemnenea privire nu a fost niciodata eficienta pentru intarirea oricarui alt comportament al copilului. Poate ca o privire incarcata de anxietate este pentru copil, un semn ca cineva va face un copromis si ca el va fi lasat sa paraseasca aceasta situatie.in cele mai multe cazuri parintii sunt cei care cedeaza fiind mai vulnerabili si dand atentie copilului in timpul manifestarilor sale isterice. Manifestarile isterice ale copilului si comportamentul necooperant vor scadea in timp fata de terapeuti si de noile spatii de desfasurare demonstrand ca, comportamentele discordante ale copilului nu mai sunt stimulate.

Verbalizarea:

Se folosesc trei criterii in alegerea cuvantului initial pe ce se cere sa-l imite copilul. Primul, se va alege un cuvant compus dintr-o combinatie de sunete care il va facilita pe copil. La inceput cuvintele vor fi alese din cele mai usoare pentru a observa unde se situeaza copilul. Cuvintele vor fi alese la inceput numai daca copilul poate imita cuvintele. Al doilea criteriu, se alege un cuvant care va suna diferit de cel de-al doilea cuvant pe care il va invata, pentru a facilita diferentierea si imitatia ulterioara. In al treilea rand, de cate ori este posibil se va alege un cuvant pe care copilul sa-l poata folosi in viata de zi cu si pentru a obtinelucrurile pe care le vrea.

Modelarea: se incepe prin a explora cuvinte sau aproximari ale cuvintelor pe care elevul le stapaneste deja. De exemplu, pentru primele incercari se va da o comanda (SD) EX: MAMA si se va modela intarind orice aproximare care include sunetele principale ale cuvantului. Cum ar fi " ma" "mam" "am" sau "mum" care sunt initieri adecvate ale aproximarii cuvantului "mama". O adecvare initiala se va folosi si la cuvantul "tata" si la cele ce vor urma.

Miogimnastica:

In cadrul programului de miogimnastica se va dori imitatia terapeutului de catre copil. Acest program se poate face fata in fata cu copilul sau intr-o oglinda, astfel copilul va vedea miscarile pe care le va face terapeutul si se va vedea pe sine si se considera ca astfel va putea imita mult mai bine si va deprinde ceea ce i se cere.

PROGRAM C. LA SFARSITUL TERAPIEI

DATA.......... TERAPEUT...........

Atitudinea copilului la sfarsitul terapiei:

In timpul terapiei, C. a manifestat un comportament adecvat dupa trecerea perioadei critice de acomodare cu terapeutii si cu noul sau program.

La sfarsitul terapiei C. a deprins multe achizitii care l-au ajutat pe parcurs sa se descurce.

De la copilul care riposta la inceput, pe parcurs el incepuse sa isi ajute terapeutii, sa pregateasca materialele pentru noile programe, sa-si exprime optiunile in ceea ce priveste programul. Sa-si aleaga singur cu ce vrea sa se imbrace, sa se imbrace fara ajutor. Sa-si exprime emotiile si sa le inteleaga pe ale celorlalti.

Treptat a mers la gradinita sustinut si indrumat de catre terapeutii sai in toate activitatile la inceput, iar apoi fara sa mai fie nevoie ca acestia sa intervina ci doar ca acesta sa-i stie undeva acolo. Pentru C. acestia erau o siguranta nu conta daca intervin sau nu pentru el, conta sa-i stie ca sunt langa el. Treptat C. a inceput sa se descurce singur,iar rolul pe care il aveau terapeutii pentru el s-a indreptat catre educatoare si catre parinti. Astfel s-a eliminat rolul terapeutilor la gradinita si C. a inceput sa fie din ce in ce mai independent si sa se dezvolte ca un copil normal.

A sustinut cu mult curaj prima serbare alaturi de terapeuti care l-au ajutat, iar la a doua serbare se comporta ca un copil absolut normal faraca acestia sa fie nevoiti sa intervina pentru el.

CONCLUZII:

Cand sunt supusi programelor de invatare a comportamentului, persoanele cu intarzieri in dezvoltare dovedesc o complexitate mai mare si diferente individuale mai numeroase.O data cu prezentarea programelor apar si dificultatile de adaptare a copiilor la ele si la mediul nou pentru ei.

Multi copiii s-au sfiit in a mai intra in camera unde se tineau lectiile de terapie sau de a se mai juca cu obiectele folosite la terepie, dar pe parcurs aceste temeri au fost inlaturate.

Cazul lui C. este un caz fericit, el s-a recuperat,merge la gradinita si are o viata cat se poate de normala.

BIBLIOGRAFIE

DR: O. IVAR LOVAAS- TEACHING INDIVIDUALS WITH DEVELOPMENTAL DELAYS: BASIC INTERVENTION TECHNIQUES, APPLIED BEHAVIORAL ANALYSIS ( ABA)

GLOSAR

ABA - Applied Behavior Analysis (Analiza comportamentala Aplicata); este o terapie comportamentala conceputa de care dr. Ivar Lovaas in urma studiilor pe copii si adolescenti care sufereau de autism.

PROMPT - ajutorul fizic sau verbal dat de terapeut pentru indeplinirea unei activitati. Un exemplu de prompt verbal este atunci cant terapeutul zice "pan" atunci cand vrea de la copil sa spuna "pantof". Un exemplu de prompt fizic ar fi aranjarea degetelor copilului astfel incat sa arate cu degetul.

RANDOM - amestecarea in cadrul aceluiasi exercitiu a activitatilor invatate anterior. Exemplu: mai intai se da SD "Arata capul", apoi "Arata picior", pe urma "Arata mana. Dupa ce copilul a invatat separat fiecare comanda, toate trei sunt cerute amestecate in acelasi sitting.

SD - "stimul discriminator", acel stimul, de obicei comanda verbala, pe care il da terapeutul pentru a obtine un anumit raspuns. SD-urile sunt extrem de consecvente la inceput - de exemplu "Potriveste", pe urma devin la flexibile si variate: "Pune la fel toate obiectele rosii", "Aduna toate cuburile rosii".

SITTING - termen imprumutat din limba engleza care reprezinta acel interval temporal in care se desfasoara lectia in cadrul terapiei si care se situeaza intre pauze scurte de joaca; in cadrul unui sitting de comenzi se acorda recompense, intaritori, iar comenzile se dau aaptinand numai unui singur program.

TERAPIE COMPORTAMENTALA - reprezinta un ansamblu de tehnici bazate pe teoriile invatarii si pe descoperirile psihopatologiei cognitive.

TUTORE - persoana care aplica terapia ABA si se ocupa si cu ingrijirea si supravegherea copilului pe parcursul acestuia.