Alimentatia rationala in bolile ficatului

Alimentatia rationala in bolile ficatului

Ficatul detine un rol cheie in transformarea factorilor nutritivi, proveniti din alimentatie si de aceea suferinta sa se rasfrange asupra intregului organism, provocandui grave tulburari. De multe ori regimul alimentar reprezinta singura arma terapeutica, in unele boli ale ficatului. Dintre principalele afectiuni hepatice in care dietetica joaca un rol important, amintim:

a. Hepatita acuta virala, este o boala contagioasa, produsa de un virus, care poate fi transmisa pe cale digestiva (hepatita A) sau pe cale sanguina, prin tratamente parenterale cu instrumente nesterile (hepatita B si C). Alimentatia bolnavului in cursul hepatitei virale va fi individualizata, in functie de stadiul evolutiv al bolii, bolnavul fiind internat in spital in sectia de boli infectioase. Pe toata perioada evulutiva a bolii, repausul la pat va fi obligatoriu.

In perioada preicterica, in care predomina tulburarile dispeptice, se administreaza un regim care cruteaza la maxim functiile digestive, cand se vor administra: compotul, sucuri de fructe, ceaiuri caldute si jeleuri de fructe.In evolutie se vor da: supe de zarzavat strecurate, supe - creme de fainoase (gris, fulgi de ovaz, fidea), cartofi si morcovi fierti. Daca bolnavul suporta se poate da si laptele de vaca, sarea se da insa in cantitate foarte redusa, iar mesele vor fi fractionate 5 - 6 zi.

In perioada de stare, cand icterul este evident, apetitul bolnavului de obicei revine partial sau total, cand e posibila o mare varietate a regimului. Lipsa secretiei biliare adecvate, face dificila digestia lipidelor, de aceea aportul acestora se va reduce la minimul 50 - 70 g pe zi, in conditiile in care se poate asigura un aport proteic adecvat. Grasimile se vor da sub forma de uleiuri vegetale, frisca, unt si smantana proaspata, aportul proteic va fi de 60 - 80 g pe zi, putand ajunge pana la 130 - 150 g pe zi, in cazul denutritiilor accentuate. Aportul caloric va fi cca 2500 - 3000 calorii pe zi, fiind completat prin aportul de glucide, date sub forma usor digerabila (orez, fidea, fulgi de ovaz, gris). Mai tarziu se vor introduce pesmetii, painea, piureurile de legume, salatele (verzi si de rosii), piureurile de fructe. Se contraindica excesul de glucide, care este daunator intrucat surplusul lor se transforma in grasimi, ce se depun la nivelul ficatului si pentru ca duc si la o suprasolicitare a pancreasului care este si el afectat in cursul hepatitei virale. Regimul hiperglucidic necesita o crestere de insulina, putand determina un diabet zaharat.

In perioada de declin a bolii, cand are loc cresterea diurezei, diminuarea icterului si recolorarea scaunelor, se creste aportul de alimente, adaugandu-se: carnea fiarta de pui, peste alb ca rasol si gratar, carne slaba de vita si vitel, oua fierte sau ca ochiuri romanesti, paine alba prajita, prajituri cu branza de vaci, budinci de fructe, compoturi, ceaiuri de plante, lapte, sucuri de fructe si de legume, condimente aromate (patrunjel, leustean, marar, cimbru, otet de fructe slab si sucul de lamaie), supe de legume si de carne degresata. 

b. Hepatitele cronice, apar dupa hepatite acute care nu au fost corect tratate sau dupa cele care au avut o evolutie severa, avand o simptomatologie polimorfa. Hepatitele cronice in urma punctiei biopsiei hepatice, se impart in:

persistente in care alimentatia este cea rationala pregatita dietetic,

hepatite cronice agresive in care alimetatia bolnavului reprezinta un adjuvant terapeutic pretios in impidicarea evolutiei bolii catre ciroza hepatica sau inusficienta hepatica. Regimul va fi individualizat in functie de starea bolnavului, astfel incat aportul caloric sa fie normal la cel cu greutate ideala sau hipercaloric la cei cu denutritie concomitenta. Proteinele vor fi date in proportie de 1 - 2 g / kg / zi, lipidele 1 - 1,5 g / kg / zi, iar glucidele vor completa aportul caloric si se va asigura totodata aportul optim de vitamine si minerale in functie de nevoile organismului. Alimentatia va fi alcatuita din:

carne slaba de vita, vitel, pui, gaina, fripta sau fiarta;

peste slab alb (salau, stiuca, lin);

lapte dulce, batut, iaurt, branza de vaci, cas, urda:

ou fiert molae 2 - 3 saptamana;

paine alba sau intermadiara veche de o zi;

legume: dovlecei, morcovi, spanac, rosii, cartofi;

fructe permise toate dupa toleranta individului, compoturi si coapte;

placinta cu branza dulce de vaci;

grasimi sub forma de unt prospat sau ulei crud adaugat la salate;

codimente permise, cele aromate: cimbru, tarhon, marar, patrunjel, leustean, scortisoara;

cantitatea de sare va fi normala.

Masele vor fi fractionate, cam 5 - 6 pe zi, date in volum mic, evitandu-se consumul de lichide in timpul mesei.

c. Cirozele hepatice sunt afectiuni foarte grave ale ficatului caracterizate prin sclerozarea acestora, datorita distrugerii celulelor hepatice de catre inflamatia cronica. Exista doua forme de ciroza:

1. Compensata in care bolnavul nu prezinta icter si ascita, regimul alimentar, fiind asemanator celui din hepatita cronica agresiva (alcoolul fiind, absolut, contraindicat).

2. In cazul cirozei decompensate cu ascita si edeme, regimul va fi obligatoriu hiposodat. Se vor permite urmatoarele alimente:

carnea de vita, vitel, pui - in cantitate limitata 100 g / zi (carnea este interzisa in coma hepatica);

lapte si branza desodata;

grasimile sub forma de unt proaspat si ulei crud;

paine fara sare;

fainoase sub forma de budinci;

legume sarace in sodiu - piureuri, soteuri fierte a la grec;

fructe proaspete sub forma de compot, coapte, piureuri;

bauturi permise: ceaiuri, sucuri de fructe, ape carbogazoase (nu si clorurosodice);

sodiu 300 - 500 mg pe zi;

codimente permise sunt cele aromate: vanilia, scortisoara, piper si mustar fara sare.

In iminenta aparitiei insuficientei hepatice (cand apar tulburari de orientare in timp si spatiu) se va reduce aportul de proteine, care predispune la cresterea cantitatii de amoniac si a altor compusi toxici in sange.

Tratamentul acestor bolnavi se va face numai in spital.