|
|
|
Alimentatia rationala in bolile cardio-vasculare
Sub numele de boli cardio-vasculare sunt grupate bolile inimii si ale vaselor. Trecem in revista alimentatia rationala numai in cele mai frecvente boli si anume:
a. Insufienta cardiaca, care reprezinta un stadiu avansat al majoritatii bolilor cardio - vasculare, caracterizat prin incapacitatea cordului de asi indeplini functia de alimentare a tesuturilor si viscerelor organismului cu sange.
Se deosebesc urmatoarele tipuri de insuficienta cardiaca:
1. Insuficienta cardiaca stanga, caracterizata prin dispnee (sete de aer), ce apare la efort sau in pozitie culcat, prin cresterea intoarcerii venoase.
2. Insuficienta cardiaca dreapta ce apare ca urmare a hipertensiunii din mica circulatie (hipertensiunea pulmonara), determinata de enfizemul pulmonar si sclerozele pulmonare, care se caracterizeaza prin: hepatomegalie dureroasa, cianoza tegumentelor si mucoaselor si edeme reci albastre ale gambelor.
3. Insuficienta cardiaca globala (congestiva), reprezinta o asociere a celor doua tipuri, stanga si dreapta.
Regimul alimentar trebuie sa asigure necesarul de calorii si factori nutritivi in functie de nevoile organismului, iar diureza trebuie sa fie crescuta spre a elimina edemele. Se vor evita mesele voluminoase, preferand mesele de volum redus si mai frecvente, evitandu-se alimentele greu digestibile ca si cele care au fot supuse unei pregatiri laborioase. Regimul va fi hiposodat, asezonat, bogat cu codimente permise, pentru a nu deveni monoton.
Alimente indicate:
laptele, branzeturile proaspete nesarate (cas, urda, branza de vaci, branza desodata);
carne de: vaca, pasare slaba (100 - 150 g/zi), pestele slab de rau (salau, lin, crap, stiuca, pastrav) fiert sau fript;
grasimile: untul nesarat, smantana, frisca, uleiul vegetal, margarina nesarata;
painea alba fara sare;
fructele sub forma de: compot, coapte ca piureuri, gelatine, rase pe razatoare, sucuri de fructe;
legumele ca: salate, piureuri, budinci, mancaruri de legume, cu exceptia celor care sunt bogate in sodiu (varza, telina, spanacul, leguminoasele uscate, sfecla) si acelor care produc meteorism;
fainoasele sunt permise toate, fierte fara sare (grisul, orezul, pastele fainoase, fulgii de ovaz, mamaliga pripita);
dulciurile permise: aluatul de biscuiti cu: fructe sau cu branza de vaci prospata, budinci de fainoase, miere, dulceata preparata in casa, gemuri sau marmelada, toate fara conservant;
bauturi: ceaiuri de plante si sucuri de fructe;
codimente aromate: patrunjel, marar, tarhon, leustan, chimen, cimbru, mustar fara sare si varza murata fara sare;
sosuri: sos alb, sos de smamtana, sos caramel;
supe de: legume, cereale, fructe si supe creme ingrosate cu fainoase.
Interzis: fumatul, consumul de bauturi reci si orice fel de lichide in timpul mesei.
b. Regimul alimentar in infarctul miocardic.
Infarctul miocardic se produce prin obstructia unui vas coronarian, datorita unui chag sau unui spasm al arterei coronare, bolnavul prezentand o durere puterica sfasietoare in regiunea inimii (care poate dura mai multe ore), transpiratii, scaderea tensiunii arteriale, care poate merge pana la starea de colaps si pierderea cunostiintei. Regimul alimentar va fi hidric alcatuit din: ceaiuri, sucuri de fructe si apa, in primele 24 - 48 ore. In urmatoarele zile se indica un regim hipocaloric (800 - 1000 calorii pe zi), format din 50 g proteine, 20 g lipide, 150 g glucide, regim care va fi strict hiposodat, alimentele vor fi date sub forma semilichida (pasate), pentru a cruta organismul de efortul masticatiei si va fi reprezentat de: supe creme de legume, iaurt, budinci preparate din fainoase cu lapte (orez, gris, taitei, fidea), piureuri de legume preparate cu lapte. Din a doua saptamana regimul va fi hipocaloric, hipolipidic, hiposodat (300 mg sodiu) si normoglucidic. Apoi se va administra carnea fiarta si tocata, fripta, salatele de sfecla, morcovi, salata verde, asezonate cu ulei si zeama de lamaie. Din a treia saptamana se accepta regimul din insuficienta cardiaca compensata. Dupa sase saptamani se administreaza 1,5 - 3 g NaCl.
c. Regimul alimentar in H.T.A.
Tensiunea arteriala este presiunea care rezulta din contractia inimii datorita careia sangele este impins prin sistemul circulator. Cifrele tensionale normale sunt considerate 120mm sistolica si 60 mm mercur diastolica. Cifrele care depasesc aceste valori se incadreaza in boala numita hipertensiune arteriala, care se imparte in:
1. esentiala (a carei cauza nu se cunoaste si reprezinta85 % din cazuri);
2. secundara (de cauza cunoscuta renala, endocrina, etc.), care reprezinta 15 % din cazuri.
Bolnavii cu h.t.a. se plang de cefalee, ameteli, tulburari de vedere si amorteli ale membrelor inferioare. Tratamentul h.t.a. urmareste modificarea regimului alimentar al bolnavului, evitarea emotiilor, a efortului fizic si intelectual exagerat, precum si pastrarea orelor de odihna. Alimentatia recomandata va fi in rapurt cu starea de nutritie al bolnavului.
La bolnavii cu surplus ponderal se va da un regim hipocaloric, pentru a reduce greutatea pacientului la cea ideala. Ca alimente permise se recomada: laptele degresat, branza de vaci, casul nesarat, urda dulce, carnea numai de trei ori pe saptamana (vita, vitel, gaina, pui, peste slab de rau), fiarta sau fripta.
Grasimile permise sunt numai cele vegetale, adaugandu-se crude la salate sau fierte in mancaruri, cca 60 g pe zi. Se recomanda, painea alba sau intermediara, fara sare, veche de o zi sau prajita. Fainoasele sunt permise in cantitate limitata (gris, orez, fulgi de ovaz, fidea), fierte, fara sare. Legumele indicate sunt cele sarace in sodiu si celuloza (morcovi, dovlecei, fasole verde tanara, salata verde, ardei, vinete), rase marunt ca salate, fierte ca soteuri, piureuri, budinci de legume. Fructele vor fi permise sub orice forma, fie crude fie sub forma de compoturi. Dulciurile vor fi preparate fara bicarbonat de sodiu si fara sare, fie din aluat fiert sau din biscuiti cu branza de vaci sau cu fructe. Bauturile permise sunt: ceai de plante, maces, sucuri de fructe si legume, lapte batut, iaurt. Ca supe se recomanda cele de legume si rosii, iar ca sosuri: sosul alb si cel de legume. Mesele vor fi date de volumul redus si frecvente (5 - 6 pe zi), iar masa de seara se va servi cu 2 - 3 ore inainte de culcare.
