|
|
|
Alimentatia rationala a bolnavilor cu diabet zaharat
Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica, transmisa ereditar sau castigata in timpul vietii, caracterizata prin perturbarea metabolismului glucidic, insotita sau urmata de perturbarea metabolismelor lipidic, protidic si mineral, care se datoreaza insuficientei absolute sau relative de insulina. Boala se manifesta din punct de vedere clinic, prin:
Sete accentuata (polidipsie);
Cresterea cantitatii de urina eliminata concomitent (poliurie);
Foame accentuata (polifagie).
De multe ori insa diabetul trece neobservat, fiind descoperit intamplator, cu ocazia efectuarii unor analize in alt scop.
Diabetul zaharat imbraca mai multe forme si anume:
1) Diabetul zaharat juvenil; care apare in copilarie si la tineri, necesitand administrarea de insulina pentru reechilibrare
2) Diabetul zaharat de maturitate; care se instaleaza in general dupa varsta de 40 ani; fiind in general insulinoindependent (nu necesita insulina pentru echilibrare).
3) Diabetul zaharat care debuteaza peste varsta de 65 ani (care este de multe ori insulinodependent).
Tratamentul diabetului zaharat se face prin:
a) regim alimentar
b) administrare de insulina
c) terapie orala
a) Regimul alimentar are o mare importanta in tratamentul bolii neputand fi inlocuit de nici un tratament medicamentos.
1. La copilul diabetic, este obligatoriu sa se asigure toate principiile nutritive, in raport cu nevoile sale energetice si plastice intr-o proportie echilibrata. Pentru obtinerea unor valori normale ale glicemiei, pe langa insulinoterapia aplicata corect, trebuie calculata si nevoia de: glucide, lipide si proteine. Regimul se va adapta continuu in functie de varsta copilului, avand in vedere ca 50-60% din proteine sa fie de origine animala.
2. La adultul diabetic se va tine seama de principiile alimentare rationale ale omului normal, ca si de toleranta individuala la glucide a bolnavului. Stabilirea tolerantei la glucide (diabet) se va face zilnic, administrand o cantitate fixa de glucide timp de 2-3 zile, perioada in care se va recolta zilnic urina din 24 ore, pentru determinarea glicozuriei (zaharul eliminat prin urina), dozandu-se concomitent si glicemia (zaharul din sange). Bolnavul va primii 200 g hidrati de carbon care se obtin din:
1000 ml lapte (40 gHC) = 680 calorii
250 g cartofi copti (50 gHC) = 230 calorii
200 g paine (100 gHG) = 510 calorii
200 g salata verde (10 gHG) = 40 calorii
In total =1400 calorii.
La acest regim se va putea adauga si o cantitate de 200 g carne si 10-15 g unt. Daca media glicozuriei calculata pe 3 zile este de 80 g, toleranta la glucide este de 120 vgHC; (200g-80g=120g) adica cele administrate minus cele eliminate. Daca bolnavul primeste si insulina (exemplu 30 ui), stiind ca 1uio (insulina ordinara) echilibreaza 2 g glucoza, se va scadea si aceasta din cantitatea administrata si atunci toleranta va fi numai de 60 g. (daca urina contine si corpi cetonici se va alcatui un regim din fructe).
De retinut
Un bolnav care in urma acestui regim nu prezinta glicozurie, sau are valori sub 10g/24h, se considera a avea o toleranta buna la glucide si se va echilibra numai cu regim.
Dupa calcularea tolerantei la glucide se va alcatui regimul bolnavului in functie de greutate, sex, varsta, conditii de viata si minca. De obicei se administreaza, un regim care cuprinde:
150 - 200 g glucide zilnic (cantitatea de 150 g se recomanda la: supraponderali, sedentari si la varstnici). Glucidele permise vor fi cele din: (cereale, legume, fructe) contraindicate fiind cele din produse zaharoase si zahar.
Alimentele cu continut glucidic permise, pot fi grupate astfel:
1. Alimente ce contin 5 % glucide:
legume: varza, conopida, sparanghelul, laptucile, spanacul, papadia, stevia, ardeii grasi, vinetele, dovleceii, rosiile, bamele, castravetii, fasolea verde, ridichiile, ciupercile;
fructe: pepenele verde, coacazele, fragii, portocalele, grefurile, mandarinele, lamaile, afinele.
2. Alimentele ce contin 10 % glucide:
legume: morcovii, ceapa, prazul, sfecla, telina, zmeura, murele, merele, piersicile, visinile, ciresele, nucile, alunele.
3. Alimente ce contin 15 % glucide:
fructe: merele ionatane, caisele, ciresele pietroase.
4. Alimente ce contin 20 % glucide:
legume: cartofii, fasolea uscata, lintea si mazarea uscata;
fructe: bananele, perele bergamote, prunele, strugurii.
5. Alimente bogate in glucide utilizate in mod curent:
paine ce contine 50 g glucide la 100 g cantitativ;
pastele fainoase fierte ce contin 20 g glucide la cantitatea de 100 g;
laptele si branza de vaci, ce contin 4 g la 100 g.
Deci putem impartii alimentele in trei categorii:
a. Alimente interzise:
zaharul si produsele zaharoase;
fructele uscate (curmalele, stafidele, smochine);
prajiturile;
leguminoasele uscate;
castanele;
inghetata;
vinul dulce;
mustul;
siropurile;
strugurii;
prunele.
b. Alimente ce se pot consuma in cantitate limitata (cantarite):
painea;
cartofii;
pastele fainoase;
fructele;
legumele cu peste 5 % glucide;
laptele;
iaurtul;
branza de vaci.
c. Alimente ce se pot consuma fara restrictii (toate celelalte alimente), adica:
carnea si derivatele din carne;
pestele;
oulele;
branzeturile,
smantana,
untul;
uleiul;
legumele cu 5 % glucide.
Indiferent de cantitatea de glucide prescrise, se considera, ca un bolnav are nevoie zilnic de:
250 ml lapte - 10 g HC
30 g fructe cu 10 % glucide - 30 g HC
800 g legume cu 5 % glucide - 40 g HC
= 80 g HC
Restul necesarului de glucide va fi comletat din: paine, cartofi, branza de vaci.
Alimentele ce contin o proportie mica de glucide si au un volum mare (legume cu 5 % g HC), se pot da si farar cantar, pentru completarea regimului zilnic al diabetului.
In cazul in care bolnavul face insulina ordinara, glucidele vor fi repartizate in cantitate mai mare la mesele la care se administreaza insulina si in cantitate mai mica la celelalte, fiind repartizate in 5 - 6 mese / zi. Fructele si legumele vor ocupa un loc important in alimentatia diabeticului datorita bogatiei lor in potasiu si vitamine.
In cazul complicatiilor renale painea va fi inlocuita cu cartofii.
Proteinele se vor da in cantitate de 1,5 - 2 g / kg / corp / zi, din aceste 50 % trebuiesc sa fie de origine animala.
Restul caloriilor vor fi asigurate din grasimile saturate si nesaturate in cantitate de maxim 140 - 160 g / zi. Exemplu de alcatuire a unui regim la un diabetic cu talia de 170 cm, greutatea 70 kg. Toleranta la HC - 120 g, pe o zi.
Dimineata - 200 ml lapte si 20 g paine.
Ora 11 - 50 g parizer si 20 g paine.
Ora 14 - supa de legume si un ou cu ulei, 150 g carne fiarta, 150 g cartifi (piureu cu 15 g unt), 150 g mere, 60 g paine.
Ora 17 - 200 g branza de vaci, 20 g paine.
Ora 20 - 100 g carne, sote de legume cu ulei, 40 g paine, 150 g mere.
In sarcina regimul va fi mai bogat in proteine 2 g / kg /corp greutate ideala, iar in perioada de alaptare cantitatea de glucide se va creste la 300 - 350 g / zi.
Bibliografie
1. Elemente de propedeutica chirurgicala - Conf. Dr. Nicolae Angelescu, 1986
2. Propendentica si Semiologie chirurgicala - Prof. Dr. Aurelian Ranfman,1986
3. Explorari paraclinice in practica medicla - Mihai Cosma, 1982
4. Explorari paraclinice in medicina - Florea Marin, 1981
5. Practica laboratorului clinic - Maria Titeica si colaboratorii, 1982
6. Diagnosticul de laborator in practica medicala - Gabriel Ivanovici si Ioana Fuiorea, 1990
7. Explorari functionale pentru cadre medii - Florin Marin li C. Popescu, 1978
8. Semiologie - Prof. Marius Georgescu, 1998
9. Semiologie - Prof. Dan Georgescu, 1999
10. Alimentatia rationala a omului sanatos si bolnav - Iulian Mincu si Dorina Boboin, 1981
