Adaptarea si fixarea protezelor fixe - licenta

Adaptarea si fixarea protezelor fixe - licenta

Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice si technice ale protezarii fixe, ed. Signata, Timisoara, 2001

297.        *Etapa finala a terapiei protetice fixe consta in:

A) prepararea bonturilor

B) proba scheletului

C) fixarea restaurarii

D) conditionarea santului gingival

E) nici un raspuns nu este correct

298.        *Verificarea adaptarii corecte a RPF cuprinde:

A) verificarea raporturilor interarcadice

B) verificarea raporturilor intraarcadice

C) verificarea adaptarii pe model

D) verificarea adaptarii in cavitatea bucala

E) toate raspunsurile sunt corecte

299.        *Verificarea adaptarii RPF se face in sferele:

A) proximala

B) ocluzala

C) cervicala

D) toate raspunsurile sunt corecte

E) nici un raspuns nu este corect

300.        *Adaptarea in sfera proximala se verifica folosind:

A) sonda dentara rigida

B) acul Miller

C) hartie de articulatie cu grosimea de 22,5 mm

D) matasea dentara

E) toate raspunsurile sunt corecte

301.        *Cotactele proximale prea stranse vor genera:

A) senzatia de tensiune in arcada

B) bruxism

C) miozita

D) contacte premature

E) interferente de partea lucratoare

302.        *Obtinerea unei adaptari marginale bune se face prin:

A) turnarea de catre technician de coroane mai lungi

B) brunisarea RPF din aliaje nobile

C) inserarea cooanei la adancime maxima in sulcus

D) nici un raspuns nu este corect

E) toate raspunsurile sunt corecte

303.        *Neadaptarea cervicala a coroanelorpe bonturi poate fi determinata de:

A) minusuri pe suprafata interna a componentei metalice

B) inexistenta arilor de contact

C) resturi din cimentul provizoriu

D) relatia dintre cuspizii antagonisti

E) toate raspunsurile sunt corecte

304.        *Contactele dintre suprafata interna a protezei si preparatie se verifica folosind:

A) amestec de chloroform si ruj la bonturile vitale

B) material de amprentare cu vascozitate mica

C) silicon de condensare FIT CHECKER

D) raspunsurile bsi c sunt corecte

E) raspunsurile bsi c sunt incorecte

305.        *Verificarea raporturilor ocluzale se face:

A) in PIM

B) in ORC

C) in lateralitate

D) in protruzie

E) toate raspunsurile sunt corecte

306.        *Proprioceptorii parodontali sesizeaza deficiente ocluzale de:

A) 8 µm

B) 8 nm

C) 8 mm

D) 18 µm

E) 28 µm

307.        *Adaptarea ocluzala se verifica folosind

A) hartie de articulatie

B) folie de ceara

C) rasina

D) toate raspunsurile sunt corecte

E) raspunsurile a si b sunt corecte

308.        *Corectare in caz de contacte premature si interferente se face prin:

A) slefuirea zonei care inalta

B) slefuire selectiva

C) adaptarea sistemului stomatognat la noile conditii

D) indepartarea placajului ceramic si refacerea lui in polimeri

E) nici un raspuns nu este corect

309.        *Lipirea RPF se face cu:

A) FOZ

B) ZOE

C) CSF

D) HV-EBA

E) CIS

310.        *Fixarea RPF se face prin:

A) lipire

B) cimentare

C) interpunere unei particule de saliva intre preparatie si proteza

D) frictiune

E) raspunsurile corecte sunt a si b

311.        *Inainte de cimentarea unei coroane pe bont ea trebuie:

A) sa fie stramta

B) sa se adapteze perfect

C) diametrul intern al coroanei sa fie mai mare decat diametrul bontului

D) sunt obligatorii santurile de refluare pe suprafata interna a oroanei

E) sunt corecte raspunsurile c si d

312.        *Pentru ca in timpul cimentarii coroana sa nu se distanteze de bont trebuie respectata relatia, unde:

C=diametrul intern al coroanei

B=iametrul bontului

c=grosimea peliculei de ciment

A) C=B+2c

B) B=C+2c

C) 2c=B+c

D) B+c=C+c

E) nici un raspuns nu este corect

313.        *Cimentarea provizoie se indica pentru:

A) proteze cu sprijin implantar

B) proteze metalo-ceramice

C) proteze integral ceramice

D) proteze unitare

E) unele RPF si aparate de imobilizare

314.        *Cimentarea provizorie dureaza de obicei:

A) cateva luni

B) 2-5 ani

C) 1-2 saptamani

D) 2 zile

E) nici un raspuns corect

315.        *Pentru fixarea povizorie se folosesc preponderent:

A) cimenturi ionomere

B) cimenturi adezive

C) compomeri

D) cimenturi pe baza de ZnO- cu sau fara eugenol

E) cimenturi pe baza de Ca(OH)₂­­ cu uleiuri uterice

316.        *Urmatorul ciment este polielectrolitic:

A) CSF

B) HV-EBA

C) PCZ

D) CA

E) FOZ

317.        Asigurarea adaptarii coroanei la bont in timpul cimentarii se face prin:

A) lacuirea bontului pe model

B) eroziunea galvanica

C) slefuirea suprafetei interne a coroanei

D) subexpansiunea masei de ambalat

E) crearea de santuri pe suprafata interna a coroanei

318.        Grosimea filmului de ciment depinde de:

A) capacitatea de curgere a cimentului

B) posibilitatile de refluare

C) orta aplicata

D) mentinerea pasiva a protezei pe camp in timpul prizei cimentului

E) orificiul efectuat in mijlocul fetei ocluzale

319.        Fixarea provizorie se practica din urmatoarele considerente:

A) adaptarea tesuturilor moi endobucale laRPF

B) reabilitarea oclizala, caz in care se mentine 1-2 saptamani

C) verificarea adaptarii in cele 3 sfere: ocluzala, cericala, proximala

D) vindecarea unor poibile leziuni ginivale

E) verificarea onatiei si fizionomiei

320.        Urmatoarele cimenuri se folosesc pentru ixarea provizorie:

A) cimenturi adezive

B) FOZ

C) hidroxid de calciu fara uleiuri eterice

D) ZOE

E) cimenturi pe baza de ZnO si acizi grasi

321.        Materialul pentru fixarea de durata trebuie sa:

A) fie toxic pentru pulpa

B) nu favorizeze aparitia cariilor

C) fie solubil

D) fie insolubil

E) nu fie potential alergen

322.        Obiectivele principale ale cimentarii de durata sunt:

A) lagatura cat mai etansa intre bont si restaurare

B) mentinerea vitalitatii pulpare

C) profilaxia parodontala

D) nici un raspuns corect

E) doar raspunsurile a si b sunt corecte

323.        Cimentarea de durata:

A) este un act de rutina

B) nu tine cont de situatia clinica

C) se face in functie de situatia clinica

D) tine cont de grosimea dentinei restante sistarea pulpei

E) se face doar cu FOZ

324.        Fixarea de durata se poate face cu:

A) cimenturi traditionale (CIS, CIMR)

B) cimenturi polielectrolitice (PCZ, FOZ)

C) cimenturi rasini (diacrilice, adezive)

D) hibrizi RDC-CIS

E) cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS)

325.        Reactia de priza a FOZ este:

A) endoterma

B) de chelatare

C) acid-baza

D) de polimerizare

E) depinde de continutul de apa

326.        FOZ este:

A) flexibil

B) rigid

C) elastic

D) fragil

E) poros

327.        Grosimea peliculei de FOZ este:

A) 25 µ

B) 100 µ

C) 45 µ

D) depinde de reologia cimentului

E) depinde de conformatia suprafetelor ce urmeaza a fi cimentate

328.        Avantajele FOZ sunt:

A) prepararea facila

B) rezistanta clinica acceptabila

C) lipsa nocivitatii pulpare

D) adeziune chimica la TDD

E) activitate antibacteriana prin eliberarea de fluor

329.        Dezavantajele ZOE sunt:

A) intoleranta pulpara

B) descompunere hidrielectrolitica in mediul bucal

C) potential alergen

D) posibilitatea de plastifiere a rasinilor compozite

E) ZOE nu au dezavantaje

713.        Fosfatul acid de sodiu (Na₂HPO₄) din componenta PCZ are rolul de:

A) reducere a vascozitatii acidului poliacrilic

B) prelungeste timpul de priza

C) scade timpul de priza

D) agent cariostatic

E) crestere a adezivitatii cimentului la aliaje nobile

714.        PCZ proaspat preparat:

A) are vascozitate mai mica decat FOZ

B) este mai vascos decat FOZ

C) are timp de lucru lung

D) adeziunea sa se pastreaza chiar daca placuta pe care se prepara nu este perfect curata

E) timpul de clucru este scurt

715.        Avantajele PCZ sunt:

A) biocompatibilitatea excelenta

B) adeziunea la dinte si aliaje nenobile

C) manipulare facila

D) posibilitatea nerespectarii cu strictete a raportului pulbrere/lichid

E) posibilitatea utilizarii mai ales in zone cu solicitari masticatorii mari

716.        Dezavantajele PCZ sunt:

A) timp de lucru scurt

B) necesitatea folosirii unor suprafete curate pentru a exploata la maximum potentialul adeziv al cimentului

C) necesitatea respectarii stricte a raportului pulbere/lichid

D) rezistenta mai scazuta la compresiune

E) manipulare dificila

717.        Absenta nocivitatii tisulare a PCZ se explica prin:

A) PH initial crescut (+4,8)

B) cresterea rapida a Ph spre zona neutrala

C) dimensiunea scazuta a moleculei de acid poliacrilic

D) marimea dimensiunii de acid poliacrilic ce limiteaza difuziunea

E) PH initial foarte scazut (1,6)

718.        CIS adera la:

A) smalt

B) ceramica

C) dentina

D) aur si aliaje de aur

E) Co-Cr

719.        Avantajele CIS sunt:

A) rata scazuta de carie secundara

B) adeziunea la metale nobile

C) adeziunea buna la ceramica aluminoasa

D) toleranta pulpara buna

E) adeziunea la suprafeete polare active

720.        Cimenturile diacrilice contin urmatorii monomeri de baza:

A) BisGMA

B) TEGDMA

C) BUDMA

D) UDMA

E) CHMA

721.        Cimenturile diacrilice contin:

A) faza continua (umpltura anorganica)

B) faza discontinua (umplutura anorganica)

C) faza continua (matricea de polimer)

D) agenti de cuplare

E) silani

722.        Hibrizii RDC-CIS sunt:

A) COMPOMERII

B) CIMR

C) Dyract Cem Plus

D) PCZ

E) Vitremer

723.        Avantajele CIMR fata de CIS sunt:

A) fragilitatea mai scazuta

B) aciditatea initiala mai scazuta

C) pH-ul creste rapid

D) eliberare ionica de ioni de F mai mare la CIMR

E) estetica superioara la CIMR

724.        Criteriile de selectionare a cimenturilor sunt:

A) starea pulpei dintilor stalpi

B) retentia biomecanica a coroanei pe dintii stalpi

C) marimea particulelor de umplutura

D) raportul pulbere/lichid

E) in functie de indicatile si contrainicatile acestora

725.        Izolarea campului operator in vederea cimentarii se face cu:

A) rulouri

B) aspirator uzual de saliva

C) aspirator chirurgical

D) automatom

E) diga

726.        Curatirea bontului in vederea cimentarii se face cu:

A) freze diamantate

B) pietre Arkansas

C) gume

D) pulbere de piatra ponce

E) alcool

727.        Conditionarea bontului in vederea cimentarii se face cu:

A) agenti de mineralizare

B) acid poliacrilic 10%, pe bonturile vitale

C) Ca₃(PO₄)₂

D) CaF₂

E) acid tanic 25%

728.        Adaptarea intima a RPF pe bonturi, in momentul cimentarii, se obtine:

A) prin perforarea centrului fetei vestibulare

B) prin efecuarea de santuri de refluare pe suprafata intrna a coroanei, pana la 2 mm de marginea cervicala

C) gravarea interna a peretilor coroanei cu HNO₃, HCl

D) electroeroziune

E) aplicarea de lacuri pe modelul de lucru inainte de mahetare

729.        Cimentarea DCR presupune:

A) efectuarea santului pentru refluarea cimentului

B) consistenta fluida a cimentului

C) gravarea cu HF a DCR metalic

D) mentinerea pasiva a DCR

E) conistenta chitoasa a cimentului

730.        Dupa fixarea RPF pot aparea urmatoarele accidente:

A) fractura intermediarilor

B) fractura placajului

C) perforarea elementelor de agregare

D) decompensare parodonala

E) astfel de accidente sunt oarte rare

731.        Dezavantajele RPF sunt:

A) sacrificiul de TDD

B) determinarea uneori de adaptari ulterioare nefavorabile la nivelul sistemului stomatognat

C) solidarizarea dintilor cu largirea gamei de miscari functionale

D) descimentarile

E) caracterul de fixitate

732.        Disconfortul ce apare dupa cimentarea unei RPF este determinat de:

A) contacte premature

B) interferente

C) camp masticator supra sau subdimensionat

D) protectia tesuturilor gingivale

E) contacte intraarcadice prea stranse

733.        Senzatia de presiune poate apare datorita:

A) resturilor de ciment ramase sub intermediari

B) interfereninterferetelor in protruzie

C) coroanelor proizorii cu margini prea lungi

D) resturilor de ciment ramase in santul gingival

E) raspunurile b si c sunt incorecte

734.        Sensibilitatea termica la nivelul dintelui stalp dupa cimentarea unei RPF poate fi determinata de:

A) o implicatie pulpara

B) un contact prematur

C) necroza pulpei

D) respectarea cu strictete a tratamentelor preprotetice si protetice

E) toate raspunsurile sunt gresite

735.        In etapa finala a terapiei protetice fixe au loc:

A) adaptarea

B) amprentarea

C) inserarea

D) fixarea

E) prepararea bonturilor

736.        Controlul adaptarii cericale a unei RPF se face:

A) tactil

B) cu varful sondei dentare

C) doar pe model, nu si in cavitatea bucala

D) vizual

E) cu amestec de rosu de Paris si cloroform la bonturi vitale

737.        Pentru lipirea RPF se folosesc:

A) HV-EBA

B) PCZ

C) CIS

D) CSF

E) FOZ

738.        detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu:

A) rasina compozita

B) spray ocluzal

C) Fit Checker

D) ruj+cloroform

E) silion cu reactie de condensare cu vascozitate redusa

739.        Neadaptarea in sfera cervicala a unei RPF este data de:

A) plusuri pe suprafata interna a componentei metalice

B) gingia marginala integra

C) resuri de ciment provizoriu

D) brunisarea RPF din aliaje nobile

E) arii de contact prea stranse

740.        Urmatoarele afirmatii referitoare la cimenturile diacrilice sunt adevarate:

A) cele autopolimerizabile au timp de lucru foarte scurt

B) cele strict fotopolimerizabile nu pot fi utilizate clinic

C) pentru cimenturile "dual cure" polimerizarea in profunzime este asigurata de mecanismul foto

D) pentru cimenturile "dual cure" polimerizarea in profunzime este asigurata de mecanismul auto

E) majoritatea cimenturilor diacrilice sunt fotobaropolimerizabile

741.        Un contact proximal prea slab:

A) Poate impiedica insertia restaurarii

B) Favorizeaza impactul alimentar cu gingia

C) Da senzatia de tensiune in arcada

D) Da senzatia de presiune in ax la nivel cervical

E) Favorizeaza retentia alimentara

742.        Un contact proximal prea strans:

A) Creeaza senzatia de tensiune in arcada

B) Favorizeaza impactul alimentar cu gingia

C) Se verifica folosind matasea dentara

D) Poate impiedica insertia restaurarii

E) Este de dorit un contact proximal cat mai strans

743.        Proteza se insera pe bont:

A) In axul de insertie

B) Intr-un unghi de 20° fata de axul de insertie

C) Initial cu presiuni ferme, apoi dozate

D) Initial cu presiuni dozate, apoi ferme

E) Pana la adaptarea completa pe bont

744.        Fixarea provizorie se practica din urmatoarele considerente:

A) verificarea esteticii

B) verificarea foneticii

C) verificarea functiei ocluzale

D) verificarea functiei masticatorii

E) nici un raspuns nu este corect