CHIRURGIE MAXILOFACIALA - INTREBARI DE CHIRUGIE ORALA SI MAXILO-FACIALA - LICENTA

CHIRURGIE MAXILOFACIALA - INTREBARI DE CHIRUGIE ORALA SI MAXILO-FACIALA

Bibliografie:

BURLIBASA, C. si colab, Chirugie orala si maxilo-faciala, Editura Medicala, 1999.

1. *Seromul este:

A. O acumulare de sange in tesuturi

B. Un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, vascos, galbui

C. Un revarsat sanguin localizat in stricta vecinatate a unei artere

D. O pata congestiva a pielii

E. O contuzie musculara

2. Plagile intepate:

A. Sunt produse de un instrument intepator

B. Se prezinta sub forma unor mici orificii, cu margini nete, sangerande

C. Au margini nete, lineare, cu unghiuri ascutite la capete

D. Se produc prin glont, schije

E. Pot fi urmate de reactii alergice grave

3. Plagile intepate:

A. Se prezinta sub forma unor orificii largi, cu marginile anfractoase;

B. Sunt insotite adesea de retentia corpului strain care le-a generat;

C. Pot fi produse de insecte;

D. Determina un aspect mutilant, cu desfigurari importante;

E. Pot fi produse de animale salbatice.

4. *Camera de explozie intratisulara a plagilor prin glont poate intrece diametrul proiectilului de pana la:

A. 2 ori

B. 10 ori

C. 5 ori

D. 27 ori

E. 13 ori

5. Dintre semnele si simptomele obligatorii ale unei plagi mentionam:

A. Durerea

B. Hemoragia

C. Anestezia

D. Paralizia

E. Fistula salivara

6. Plagile cu sectionarea urmatoarelor vase pot determina hemoragii mortale fara asistenta de specialitate:

A. Artera carotida primitiva

B. Artera jugulara interna

C. Artera maxilara interna

D. Artera jugulara externa

E. Artera alveolara supero-posterioara

7. Complicatiile imediate ale unei plagi pot fi:

A. Blocarea cailor aeriene cu sange

B. Turbarea

C. Hemoragiile fudroaiante

D. Zdrobirile majore tisulare

E. Tetanosul

8. Complicatiile secundare generale ale unei plagi pot fi:

A. Turbarea

B. Tetanosul

C. Limforeticuloza benigna de inoculare

D. Hemoragia

E. Cicatrizarile vicioase

9. Complicatiile tardive ale unei plagi pot fi:

A. Constrictia de mandibula

B. Incontinenta bucala

C. Fistulele cavitatii orale

D. Fistulele salivare

E. Tetanosul

10. *Cicatricea cheloida se datoreste:

A.     tratamentului inadecvat al plagilor canalelor excretoare ale glandelor salivare mari;

B.     sectionarii filetelor nervoase senzitive;

C.     unei proliferari excesive a tesutului conjunctiv;

D.    pierderilor de substanta ale partilor moi;

E.     unei suturi care nu a tinut cont de principiile chirurgiei plastice.

11. Dupa natura agentului traumatizant, plagile pot fi:

F.     plagi taiate;

G.    plagi superficiale;

H.    plagi intepate;

I.       plagi muscate;

J.      plagi profunde.

12. Care din urmatoarele situatii sunt extrem de rar intalnite in traumatismele dintilor temporari:

A. Avulsiile

B. Luxatii cu intruzie

C. Fracturi coronare

D. Fracturi radiculare

E. Contuzii

13. Examenul clinic al fracturilor radiculare ale dintilor permanenti include:

A. Presiune digitala

B. Examen radiografic in doua incidente

C. Testarea vitalitatii dentare

D. Teste biologice sanguine

E. Tomografie computerizata

14. Tratamentul fracturilor radiculare ale dintilor permanenti se impune in urmatoarele situatii:

A. Spatiu de fractura largit

B. Semne de inflamatie

C. Mobilitate dentara crescuta

D. Raspuns la teste de vitalitate

E. Fractura procesului alveolar

15. Printre factorii favorizanti ai traumatismului dento-parodontal mentionam:

A. Cariile profunde

B. Dispozitivele corono-radiculare

C. Tulburarile de mineralizare

D. Accidentele de circulatie

E. Afectiunile dento-parodontale

16. *Dupa Onetto si Flores, grupa de risc cel mai ridicat in producerea traumatismului dento-parodontal este:

A. 2-4 ani

B. 4-6 ani

C. 6-8 ani

D. 10-12 ani

E. 12-14 ani

17. Dupa OMS, clasificarea fracturilor coronare cuprinde:

A. Fisura smaltului

B. Contuzia

C. Subluxatia

D. Fractura coronara fara complicatii

E. Fractura coronara cu complicatii

18. Dupa OMS, clasificarea luxatiilor cuprinde:

A. Contuzia

B. Subluxatia

C. Luxatia cu intruzie

D. Luxatia cu extruzie

E. Fisura smaltului

19. Tabloul clinic al unui abces de loja submandibulara cuprinde urmatoarele simptome:

A. Tumefactia umple sacul vestibular, bomband, de obicei, in dreptul dintelui cauzal

B. Tumefactia bombeaza submandibular, mascand relieful marginii bazilare a mandibulei

C. Congestie si edem al mucoasei planseului bucal si pilierului amigdalian anterior

D. Torticolis

E. Trismus

20. Diagnosticul diferential al abcesului palatinal se face cu:

A. Chistul maxilar suprainfectat

B. Abcesul parodontal marginal

C. Goma luetica

D. Adenomul de glanda salivara

E. Carcinomul adenoid chistic al glandelor salivare

21. Imaginea radiologica in osteomielita maxilarelor prezinta aspecte de:

A. Os marmorat

B. Os ros de soareci

C. Os ciuruit

D. Os patat

E. Fagure de miere

22. Tratamentul chirurgical al supuratiilor de groapa zigomatica consta in efectuarea de:

A. Incizii endoorale in dreptul dintelui cauzal

B. Incizii endoorale verticale, pe marginea anterioara a ramului mandibular (incizii pterigomandibulare

C. Incizii cutanate retromandibulare

D. Incizii cutanate submandibulare

E. Incizii zigomatice

23. *Abcesele vestibulare cu punct de plecare caninul superior se caracterizeaza prin:

A. "Buza de tapir"

B. Tumefactia marcata a buzei superioare

C. Tumefactia marcata a buzei inferioare

D. Tumefactia pleoapei inferioare si a regiunii geniene

E. Tumefactie geniana

24. Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale tesuturilor moi urmeaza anumite cai:

A. Calea transosoasa

B. Calea submucoasa

C. Calea limfatica

D. Calea directa

E. Calea transjugala

25. *Cel mai frecvent abces de origine dento-parodontala este:

A. Abcesul palatinal

B. Abcesul vestibular

C. Abcesul parodontal marginal

D. Abcesul maseterin

E. Abcesul submandibular

26. Loja sublinguala contine:

A. Glanda sublinguala

B. Canalul Wharton

C. Nervul si vasele linguale

D. Glanda submandibulara

E. Nervul maseterin

27. In flegmonul difuz al planseului oral sunt prezente urmatoarele tulburari functionale:

A. trismus moderat

B. deglutitie dureroasa

C. tulburari vizuale

D. tulburari de fonatie

E. respiratie dificila

28. Diagnosticul diferential al abcesului latero-faringian se va face cu:

A. Flegmonul amigdalian

B. Litiazele submandibulare suprainfectate

C. Abcesul de loja submandibulara

D. Adenopatiile metastatice submandibulare

E. Tumorile latero-faringiene

29. Pentru adenita acuta in faza de 'cruditate' se recomanda urmatorul tratament:

A. Antibiotice

B. Vitamine

C. Prisnite

D. Incizie-drenaj

E. Suprimarea factorului cauzal

30. Luxatiile temporomandibulare anterioare sunt favorizate de:

A. o adancime redusa a cavitatii glenoide

B. prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa

C. laxitatea ligamentelor periarticulare

D. scaderea tonicitatii muschilor temporali

E. prezenta fenomenelor inflamatorii la nivelul articulatiei

31. Simptomele luxatiei temporomandibulare anterioare bilaterale sunt:

A. imposibilitatea deschiderii gurii

B. incontinenta salivara

C. devierea mentonului de partea sanatoasa

D. la palpare in conductul auditiv extern nu se percep miscarile condilului

E. obrajii tumefiati

32. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare anterioare:

A. este de regula chirurgical

B. urmareste reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei

C. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei

D. se face prin coborarea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular

E. implica antibioterapie aplicata cat mai precoce

33. Luxatiile temporomandibulare posterioare:

A. se produc foarte rar

B. se insotesc de obicei de fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern

C. se produc prin lovituri pe barbie cu gura inchisa

D. se manifesta clinic prin tulburari de ocluzie, cu protruzia incisivilor inferiori

E. in cazul tratamentelor incorecte pot fi urmate de anchiloze

34. In cadrul simptomatologiei artritelor temporo-mandibulare degenerative de tip artrozic, intalnim:

A. semne de inflamatie (tumefactie, congestia tegumentelor)

B. dureri locale si iradiate extrem de variate

C. cracmente

D. dureri la presiune pe articulatia temporo-mandibulara

E. semne neurologice (cefalee, migrena)

35. Anchiloza temporomandibulara:

A. este o limitare permanenta a miscarilor mandibulei

B. se caracterizeaza prin disparitia articulatiei temporo-mandibulare, prin sudura mandibulei de osul temporal

C. poate apare ca urmare a unor fracturi mandibulare in zona corpului mandibular

D. este mai grava in cazul instalarii in perioada adulta

E. se trateaza de preferinta conservator, prin aplicarea unor dispozitive ortopedice de redresare

36. Fracturile mandibulei in os patologic se pot produce in urmatoarele situatii:

A. osteodistrofii

B. tumori benigne sau maligne osoase

C. osteocondensari

D. osteomielite

E. displazii osoase

37. Factorii care influenteaza deplasarea fragmentelor osoase mandibulare fracturate sunt:

A. sediul si directia liniei de fractura

B. contractia muschilor inserati pe mandibula

C. dintii implantati pe fragmentele fracturate

D. varsta pacientului

E. dintii implantati pe arcada antagonista

38. Fracturile mediane mandibulare:

A. sunt cele mai frecvente forme ale fracturilor mandibulare

B. se insotesc de ocluzie in armonica

C. cel mai frecvent linia de fractura trece chiar prin simfiza mentoniera

D. determina absenta transmiterii miscarilor la nivelul condilului mandibular

E. sunt evidentiate radiologic cel mai bine prin ortopantomografie, care furnizeaza cel mai mare numar de informatii

39. Fracturile unghiului mandibulei:

A. producerea lor este favorizata de curbura osului la nivelul gonionului

B. sunt favorizate de incluzia molarului de minte

C. nu sunt insotite de deplasari daca linia de fractura trece inaintea insertiei musculare maseterine

D. se observa cel mai bine in radiografiile in incidenta SAF

E. se manifesta clinic prin tumefactia regiunii parotideomaseterine

40. Fracturile ramului ascendent mandibular:

A. sunt localizate intre canini si premolari

B. sunt lipsite de deplasari ale fragmentelor fracturate in cazul fracturilor verticale, situate in plina masa musculara

C. pot fi oblice, linia de fractura mergand de la incizura sigmoida la menton

D. fracturile orizontale sunt insotite de scurtari ale ramului ascendent prin tractionarea in sus de catre maseter si pterigoidian intern a fragmentului inferior

E. fracturile orizontale sunt caracterizate de 'ocluzia in doi timpi'

41. Fracturile apofizei coronoide:

A. se asociaza cu fracturile arcadei zigomatice

B. se pot produce exceptional prin mecanismul de smulgere de catre muschiul temporal

C. se produc de regula prin mecanism indirect

D. in cazurile in care sunt insotite de deplasarea fragmentelor fracturate se produce limitarea dureroasa a deschiderii gurii

E. radiografiile indicate sunt cele in incidenta defilata sau Hirtz

42. Imobilizarea fracturilor mandibulare:

A. este urmata de reducerea fracturii

B. se poate realiza prin mijloace ortopedice, chirurgicale si chirurgical ortopedice

C. se realizeaza prin fixare mandibulo-craniana, intermaxilara sau monomaxilara

D. are ca scop punerea in repaus a fragmentelor osoase reduse in pozitie corecta

E. se mentine la adult 8-9 saptamani

43. Factorii etiologici ai fracturilor de etaj mijlociu sunt:

A. accidentele de circulatie

B. accidentele de eruptie ale dintilor permanenti

C. loviturile produse de animale

D. agresiuni interumane

E. traumatisme de intensitate redusa, repetate

44. *Fractura de tip Le Fort II este :

A. fractura partiala ocluzo-faciala

B. fractura mixta latero-faciala

C. fractura transversala centro-faciala

D. fractura totala transversala ocluzo-faciala

E. fractura partiala transversala ocluzo-faciala

45. Fractura de tip Le Fort III intereseaza urmatoarele structuri osoase:

A. vomerul

B. apofiza ascendenta a maxilarului

C. planseul orbitei

D. tuberozitatea maxilara

E. apertura piriforma

46. Semnele clinice ale fracturilor transversale joase sunt:

A. echimoze in santurile nazo si labio-geniene

B. chemozisul

C. emfizemul subcutanat

D. rinolicvoreea

E. tulburari de ocluzie moderate

47. In fracturile transversale inalte, apar urmatoarele semne clinice:

A. echimoze palpebrale bilaterale

B. deformatia fetei

C. absenta tulburarilor de ocluzie

D. edemul etajului mijlociu

E. tulburari functionale importante

48. In fracturile anterioare latero-faciale, apar urmatoarele tulburari functionale:

A. tulburari oculare

B. tulburari ocluzale

C. tulburari nervoase

D. limitarea mobilitatii mandibulare

E. tulburari de masticatie

49. In cadrul fracturilor cranio-faciale asociate, urmatoarele semne domina tabloul clinic:

A. tulburarile ocluzale

B. leziunile encefalice

C. leziunile meningeale

D. sindromul de compresiune encefalica post-traumatic

E. leziunile neurologice

50. Dintre complicatiile imediate ale fracturilor de masiv facial, fac parte:

A. asfixia

B. socul traumatic

C. infectia

D. socul hemoragic

E. edemul cerebral

51. Tratamentul in 'Urgenta imediata' al fracturilor de masiv facial, consta in reducerea si imobilizarea prin urmatoarele metode:

A. mijloace intercraniomaxilare

B. mijloace interdentare intermaxilo-mandibulare

C. mijloace interdentare monomaxilare

D. mijloace ortopedice

E. mijloace chirurgicale

52. Consecintele consolidarii vicioase ale fracturilor de masiv facial sunt:

A. tulburari de ocluzie

B. diplopia

C. sialoreea

D. rinoreea

E. deviatii de sept nazal

53. Semnele obiective ale sinuzitei acute maxilare de cauza dentara sunt:

A. durere cu caracter pulsatil

B. senzatie de tensiune in regiunea geniana

C. edem si hiperemia mucoasei nazale

D. prezenta puroiului in fosa nazala, unilateral

E. presiune digitala dureroasa pe peretele anterior sinusal

54. *Radiografia in sinuzita cronica maxilara de cauza dentara evidentiaza:

A. opacifiere unilaterala a sinusului maxilar

B. opacifiere bilaterala a sinusurilor maxilare

C. opacifiere partiala cu contur net si convexitate superioara

D. radiotransparenta unilaterala a sinusului maxilar

E. intreruperea continuitatii conturului osos sinusal

55. Diagnosticul diferential al sinuzitei acute de cauza dentara se face cu:

A. sinuzita acuta rinogena

B. osteomielita maxilarului

C. chistul mucos intrasinuzal

D. tumori chistice dentare (chisturile radiculare, foliculare, rezidual)

E. carcinomul de mezostructura al maxilarului

56. Diagnosticul diferential al sinuzitei cronice de cauza dentara se face cu:

A. celulita geniana de cauza dentara

B. osteomielita maxilarului

C. tumorile chistice dentare in faza de complicatie septica

D. sinuzite maxilare specifice (tuberculoasa,luetica, actinomicotica)

E. mucocelul sinuzal

57. Complicatiile sinuzitei cronice sunt:

A. extinderea infectiei la celalalte sinusuri

B. osteita peretilor sinuzali

C. abcesul fosei zigomatice

D. carcinomul de mezostructura al maxilarului

E. boala de focar

58. Cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar consta in:

A. indepartarea mucoasei sinusale care prezinta fenomene inflamatorii ireversibile

B. asigurarea unui drenaj eficient al cavitatii sinuzale

C. suprimarea factorului etiologic dentar al sinuzitei maxilare

D. redresarea septului nazal pentru permeabilizarea fosei nazale

E. inchiderea orificiului de comunicare oro-antrala

59. Semnele de diagnostic pozitiv ale unei comunicari oro-sinuzale sunt:

A. refluarea lichidelor prin fosa nazala

B. proba Valsalva pozitiva

C. scurgeri de secretii purulente prin fosa nazala,unilateral

D. deformatia regiunii geniene

E. opacifierea sinusului maxilar la examenul radiografic

60. Continutul chistului radicular poate fi:

A. lichid sero-citrin

B. lichid clar, ca "apa de stanca"

C. lichid de aspect laptos

D. lichid socolatiu

E. lichid purulent

61. *Chistul rezidual ia nastere din:

A. chist radicular restant, dupa extractia dintelui

B. sacul folicular al unui dinte ramas in incluzie

C. lama adamantina a unui dinte supranumerar

D. resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilare

E. degenerescenta chistica a resturilor epiteliale parodontale

62. *Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea:

A. unei infectii pulpare cronice extinse in tesutul periapical

B. unei pungi parodontale cu evolutie spre apexul radicular

C. unui chist folicular care inglobeaza si radacina dintelui

D. degenerescentei chistice a resturilor epiteliale din parodontiu

E. extinderii unui chist rezidual din vecinatate

63. In perioada de exteriorizare a unui chist maxilar, la palpare se constata:

A. deformarea tablei osoase vestibulare

B. bombare osoasa cu senzatia de "minge de celuloid"

C. zona de fluctuenta delimitata de o margine osoasa dura

D. infiltrarea si aderenta partilor moi invecinate

E. cresterea in volum si consistenta a ganglionilor regionali

64. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu:

A. tumora cu mieloplaxe

B. chistul sebaceu

C. lipomul

D. condromul maxilarului

E. carcinomul maxilarului

65. Chisturile de maxilar se pot complica in evolutia lor cu:

A. osteomielita maxilarului

B. fractura spontana "in os patologic"

C. sinuzita maxilara

D. hemoragie prin erodarea vaselor sanguine

E. degenerescenta maligna

66. *Prin cura radicala a chistului de maxilar se realizeaza:

A. evacuarea continutului chistic prin punctie

B. suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma intr-o cavitate anexa orala

C. distrugerea membranei chistice prin introducerea de solutii antiseptice

D. extirparea chirurgicala a membranei chistice

E. extractia dintilor adiacenti

67. *Discheratozele orale considerate carcinom "in situ" sunt:

A. eritroplaziile

B. leucoplaziile

C. manifestarile orale ale lichenului plan

D. manifestarile orale ale lupusului eritematos

E. papilomatoza fluorida a cavitatii orale

68. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu:

A.     stomatitele infectioase;

B.     enantemele medicamentoase;

C.     carcinomul adenoid-chistic;

D.    leziunile specifice ale mucoasei orale;

E.     lichenul plan forma eroziva.

69. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu:

A. stomatitele aftoase

B. candidoza orala cronica

C. papilomatoza orala

D. leucedemul

E. lichenul plan

70. Leucoplazia are urmatoarele caracteristici:

A.     apare ca o pata sau placa alba;

B.     este mai mica de 5 mm diametru;

C.     nu poate fi inlaturata prin stergere;

D.    poate fi indepartata prin stergere;

E.     este foarte dureroasa inca de la debut.

71. Leucoplazia beneficiaza de urmatoarele masuri terapeutice:

A. suprimarea factorilor presupusi cauzali

B. cauterizarea leziunilor cu substante astringente

C. medicatie de protectie cu vitamina A

D. administrare de Tetraciclina si Griseofulvina

E. excizie chirurgicala

72. In tratamentul medicamentos al lichenului plan se utilizeaza:

A.     prednison;

B.     oxacilina 1g/6h timp de 4 saptamani;

C.     tetraciclina 1-2 g/zi timp de 3-4 saptamani;

D.    griseofulvina 500 mg/zi timp de 4-5 saptamani;

E.     proteinat de argint.

73. Lichenul plan oral are drept simptome subiective:

A.     senzatia de asprime a mucoasei;

B.     senzatia de prurit;

C.     senzatia de iritatie;

D.    senzatia de arsura;

E.     senzatia de anestezie mucoasa.

74. *Radiodermitele cronice sunt provocate de:

A. efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor

B. expunerea prelungita la actiunea razelor solare

C. factori genetici

D. factori neuro-distrofici

E. factori imunitari

75. *Nevii reprezinta:

A. carcinoame "in situ" ale tegumentelor

B. dermatoze precanceroase

C. tumori cutanate de natura virotica

D. displazii cutanate circumscrise,frecvent de culoare bruna

E. keratoze senile

76. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei si crestei alveolare se pot manifesta ca:

A. ulceratii

B. gingivita hiperplazica

C. epulis

D. nodul interstitial

E. fisuri in "foaie de carte"

77. Biopsia are ca scop precizarea diagnosticului histologic prin:

A. recoltarea unui fragment de tesut din leziunea suspecta

B. excizia unei leziuni suspecte cu diametrul sub 2 cm

C. prin raclarea celulelor de pe zona suspecta

D. prin punctie aspirativa a continutului tumoral dintr-o leziunea suspecta

E. determinarea markerilor tumorali

78. *Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate in spatiile profunde oro-maxilo-faciale pot fi:

A. anestezia unor ramuri nervoase senzitive

B. paralizia unor ramuri nervoase motorii

C. odontalgia si mobilitatea dentara

D. trismusul

E. tota raspunsurile de mai sus

79. Dupa clasificarea TNM in tumorile de infrastructura a maxilarului:

A. T2 inseamna tumora intre 1 si 5 cm

B. T3 inseamna tumora peste 4 cm

C. in T4 tumora invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale

D. N1 inseamna limfonoduli homolaterali mobili cu diametru peste 3 cm

E. N3 inseamna limfonoduli homolaterali mobili

80. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului osos

A. reticulosarcomul

B. sarcomul Ewing

C. mixosarcomul

D. tumora cu celule gigante

E. nici un raspuns nu este corect

81. *Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin

A. anestezie in teritoriul nervului supraorbitar

B. edemul pleoapei superioare

C. edemul unghiului extern al ochiului

D. chemozis superior

E. nici un raspuns nu e corect

82. *Infiltrarea tumoala a nervilor suborbitari precum si a radacinilor nervoase de la baza craniului poate duce la infiltrarea retrograda a unei fose cerebrale. Specificati despre care fosa cerebrala este vorba:

A. mica

B. mijlocie

C. mare

D. anterioara

E. posterioara

83. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu in fosa pterigo-maxilara sunt:

A. dureri in teritoriul nervului oftalmic

B. dureri in teritoriul nervului maxilar

C. trismus

D. torus

E. nici un raspuns

84. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin

A. anoftalmie

B. hipermetropie

C. anestezie corneeana

D. astigmatism

E. alterarea acuitatii vizuale

85. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului interstitial:

A. reticulosarcomul

B. sarcomul Ewing

C. mixosarcomul

D. tumora cu celule gigante

E. toate raspunsurile sunt corecte

86. *Sindromul Sjogren apare mai frecvent la:

A. Copii intre 10-14 ani

B. Femei dupa varsta de 40-45 ani

C. Barbati intre 50-55 ani

D. Afecteaza de regula varstnicii, atat femei cat si barbati

E. La gurmanzi sau la marii mancatori de paine

87. Manifestari oculare in sindromul Sjogren sunt:

A. Keratoconjunctivita umeda

B. Senzatie de arsura oculara

C. Secretie lacrimala abundenta

D. Fotofobie

E. Senzatie de corpi straini intraoculari

88. Manifestari articulare in sindromul Sjogren sunt:

A. Artralgii la nivelul articulatiilor membrelor

B. Anchiloza temporo-mandibulara

C. Constrictia mandibulei

D. Artrite subacute ale articulatiilor mari

E. Pseudoartroza

89. Manifestari asociate care apar in sindromul Sjogren sunt:

A. Anosmie

B. Obstructia trompei lui Eustachio

C. Hipertrofia mucoasei gastrice

D. Hiperclorhidrie gastrica

E. Cacosmie

90. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin:

A. Evolutie rapida si maligna

B. Leziuni cutanate nodulare

C. Hipertrofia glandelor salivare si lacrimale

D. Evolutie indelungata si benigna

E. Adenopatie cervicala

91. In sindromul Sjogren, tratamentul simptomatic se refera la administrarea de:

A. Lacrimi artificiale

B. Sucuri gastrice artificiale

C. Saliva artificiala

D. Instilatii endocanaliculare cu carboximetil-celuloza

E. Toate raspunsurile sunt corecte

92. Carcinoamele mandibulare:

A. Se intalnesc mai frecvent la barbati

B. Se intalnesc mai frecvent la persoanele peste 50 de ani

C. Reprezinta 5% din tumorile maligne ale mandibulei

D. Reprezinta 95% din tumorile maligne ale mandibulei

E. Cand apare la copii, malignitatea este foarte scazuta.

93. In carcinomul mandibular, grupele de limfonoduli interesate precoce sunt limfonodulii:

A. Sublinguali

B. Submandibulari

C. Submentonieri

D. Laterocervicali

E. toate raspunsurile sunt corecte

94. *In carcinomul mandibular se descrie aspectul  radiologic de:

A. Os 'poros'

B. Os 'ros de soareci'

C. Os 'muscat'

D. Os 'ciuruit'

E. Toate raspunsurile sunt corecte

95. *In sindromul Sjogren se administreaza Prednison in doza de:

A. 10 mg/zi

B. 15 mg/zi

C. 20 mg/zi

D. 25 mg/zi

E. 30 mg/zi

96. *Pentru fenomenele articulare din cadrul sindromul Sjogren se pot administra saruri de:

A. cupru

B. zinc

C. mercur

D. aur

E. argint

97. Pe ce linie se poate maligniza leziunea limfoepiteliala benigna:

A. limfatica

B. sanguina

C. epiteliala

D. conjunctivala

E. leziunea limfoepiteliala benigna nu se malignizeaza

98. In parotidomegalii se face diagnosticul diferential cu:

A. litiaza parotidiana

B. hipertrofiile de muschi maseter

C. adenopatiile intraparotidiene

D. nevralgia esentiala de trigemen

E. toate raspunsurile sunt corecte

99. *In carcinoamele de mandibula, diagnosticul diferential se face cu:

A. ulceratiile banale

B. osteite

C. osteomielite

D. tumori benigne

E. toate raspunsurile sunt corecte

100. *Precursorii sarcoamelor de mandibula se presupun a fi:

A. tumori benigne osoase

B. traumatisme

C. boala Paget

D. dispazia fibroasa

E. toate raspunsurile sunt corecte

101. *Care este raportul femei - barbati in localizarea mandibulara a limfoamelor maligne?

A. 4 la 5

B. 3 la 2

C. 2 la 3

D. 5 la 4

E. 1 la 1

102. *Aspectul radiologic in sarcoamele de mandibula este de:

A. 'os ciupit'

B. 'os mancat de soareci'

C. 'os compact'

D. 'os pieptanat'

E. 'rasarit de soare'

103. *Evolutia endobucala a sarcoamelor de mandibula este sub forma de:

A. tumora ulcerovegetanta

B. tumora pediculata

C. tumora ulceroinfiltrativa

D. toate raspunsurile de mai sus

E. nici un raspuns

104. *Hematomul circumscris mai este cunoscut sub numele de:

A. Hematom difuz

B. Hematom inchistat

C. Hematom pulsatil

D. Serom

E. Contuzie

105. *Compresiunea arterei faciale se realizeaza:

A. Pe ramul ascendent al mandibulei

B. Pe fata externa a mandibulei

C. Pe arcada zigomatica

D. Pe scuama temporalului

E. Pe planul traheal

106. *Care din urmatoarele forme de luxatie a dintilor permanenti nu necesita tratament:

A. Subluxatia

B. Luxatia cu intruzie

C. Luxatia cu extruzie

D. Luxatia laterala

E. Contuzia

107. Examenul exooral al unui pacient cu traumatism dento-parodontal cuprinde:

A. Condilii mandibulari

B. Contururile osoase mandibulare

C. Maxilarul

D. Oasele malare

E. Apofizele pterigoide

108. *Dupa Andreasen, frecventa maxima a traumatismelor dento-parodontale a dintilor temporari se produce dupa:

A. Caderi pe podea, strada, sau bazin

B. Lovitura a unui coleg de joaca

C. Alte cauze

D. Caderea de pe banca sau pat

E. Lovire de marginile mesei

109. *Tumorile odontogene ale maxilarelor provin din:

A. tesuturile conjunctive

B. tesuturile mugurelui dentar

C. tesutul osos alveolar

D. ligamentele dento-alveolare

E. resturile epiteliale Malassesz

110. Tumorile odontogene mezenchimale cuprind:

A. fibromul odontogen

B. ameloblastomul

C. dentinomul

D. odontomul

E. cementomul

111. Din tumorile odontogene maligne fac parte:

A. carcinomul odontogen

B. ameloblastomul malign

C. sarcomul odontogen

D. fibrosarcomul ameloblastic

E. displazia periapicala a cementului

112. Macroscopic, adamantinomul se poate prezenta sub forma:

A. ulcerativa

B. proliferativa

C. solida

D. chistica

E. mixta

113. Diagnosticul diferential in adamantinom se face  cu:

A. chisturi odontogene

B. keratochisturi

C. tumori benigne maxilare

D. tumora cu mieloplaxe

E. ameloblastomul

114. Tratamentul chirurgical al ameloblastomului cuprinde:

A. chiuretajul

B. rezectia in bloc

C. rezectia segmentara

D. cauterizarea

E. excizia

115. Clinic, odontomul se caracterizeaza prin:

A. crestere rapida

B. este invaziv

C. consistenta dura

D. incapsulat

E. asimptomatic

116. Fibromixomul odontogen este o tumora:

A. de origine epiteliala

B. cu crestere invaziva

C. mai ales la mandibula

D. agresiva

E. cu tendinta la recidiva

117. Semnele clinice ale cementoblastomului in faza de exteriorizare sunt:

A. deformarea tabliei osoase

B. dureri dentare

C. consistenta inegala

D. adenopatie satelita

E. tulburari de sensibilitate

118. Dentinomul este o tumora odontogena, compusa din:

A. tesut osos

B. smalt dentar

C. tesut moale

D. cement

E. dentina

119. Durerea este un semnal de avertizare a organismului, care implica:

A. starea afectiva sau emotionala

B. perceptia senzoriala sau somatica

C. reactia vegetativa si musculara

D. terenul ereditar

E. varsta bolnavului

120. Durerile oro-faciale sunt grupate in:

A. nevralgii

B. mialgii

C. somatice

D. neurogene

E. psihogene

121. Durerea dento-parodontala este::

A. rar intalnita

B. de tip somatic

C. poate fi insotita de adenopatie regionala

D. iradiaza

E. influentata de stimuli termici

122. In nevralgia trigeminala esentiala durerea are urmatoarele caractere:

A. debut insidios

B. intensitate maxima

C. perioade interparoxistice linistite

D. localizare stricta

E. perioda refractara dupa crize

123. Metodele terapeutice ale nevralgiei esentiale de trigemen cuprind:

A. medicatie orala

B. blocaje anestezice

C. terapia tisulara

D. fitoterapia

E. terapia chirurgicala

124. Cele mai eficiente medicamente in nevralgia esentiala de trigemen s-au dovedit a fi:

A. fenitoina

B. prednison

C. carbamazepina

D. tramal

E. baclofen

125. Neuroliza trigeminala se realizeaza prin:

A. alcoolizare

B. crioterapie

C. termocoagulare

D. compresiune

E. decompresiune

126. *Nevralgia esentiala de trigemen este cunoscuta si sub numele de:

A. psihalgie

B. durere faciala atipica

C. cefalgie

D. ticul dureros al fetei

E. durerea cronica faciala

127. Semnele clinice in forma catarala a parotiditei acute cuprind:

A. hiposalivatie

B. tumefactie cu bombare sub lobul urechii

C. pareza de facial

D. dureri vii, pulsatile

E. trismus

128. Diagnosticul diferential al parotiditei acute supurate se face cu:

A. parotidita epidemica

B. abcesul lojei parotidiene

C. adenita acuta intraparotidiana

D. litiaza parotidiana

E. parodontitele apicale

129. Tratamentul curativ al parotiditei cronice se face cu:

A. antibiotice

B. incizie si drenaj

C. instilatii endocanaliculare

D. vitamine A, C, PP

E. vaccinoterapie nespecifica

130. Triada salivara caracteristica sialolitiazelor cuprinde:

A. Durerea vie

B. Colica salivara

C. Abcesul salivar

D. Tumora salivara

E. Disfagie

131. Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:

A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale

B. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale

C. deviatia de sept nazal

D. pulpitele cronice ale dintilor laterali maxilari superiori

E. eatrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare

132. *Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:

A. rinita alergica

B. deviatia de sept nazal

C. osteita procesului alveolar

D. chisturi radiculare suprainfectate

E. cacinomul maxilarului superior

133. *Empiemul sinusal este:

A. faza catarala a sinuzitei acute

B. faza de cronicizare a unei sinuzitei acute

C. retentionarea secretiilor in sinus prin inchiderea orifiicilor de drenaj

D. durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute

E. proliferarea de polipi in cavitate sinusala

134. *Chistul nazo-palatin se localizeaza:

A. in jurul coroanei unui canin superior inclus

B. lateral de radacina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontale

C. in locul unui dinte care nu a reusit sa se dezvolte

D. intre radacinile incisivilor centrali superiori

E. intre incisivii laterali si caninii superiori

135. In perioada de latenta a unui chist radicular, in zona lui de evolutie, examenul clinic evidentiaza:

A. prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara

B. absenta dintelui de pe arcada

C. persistenta unui dinte temporar

D. dureri cu caracter de parodontita apicala

E. deformarea reliefului osos

136. *Examenul radiografic al chistului radicular arata:

A. imagine de radiotransparenta net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti

B. imagine de radioopacitate net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti

C. imagine de radiotransparenta in forma de "inima" cu varful situat intre cei doi incisivi centrali superiori

D. imagine de radiotransparenta neregulata cu insule calcificare de os

E. imagine de radiotransparenta net circumscrisa multiloculara

137. *Leucoplazia se manifesta clinic prin:

A. pete catifelate de culoare rosie

B. placa alb-sidefie, translucida ca fumul alb, laptoase sau alb-galbui

C. retea ramificata cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga

D. zone atrofice eritematoase intricate cu zone hipertrofice

E. vilozitati fine, albe, cenusii sau roze

138. *Keratoza actinica este consecinta:

A. expunerii prelungite la razele solare

B. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale

C. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori

D. actiunii unor agenti poluanti industriali

E. radiochimioterapiei

139. *Dupa clasificarea TNM in tumorile de mezostructura a maxilarului:

A. in T2, tumora este localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara distructia peretilor ososi

B. in T0, tumora este evidentiabila clinic

C. in T3, tumora invadeaza peretii maxilarului inferior

D. in N0, limfonodulii sunt palpabili

E. toate raspunsurile sunt corecte

140. *Dupa clasificarea TNM a tumorilor de mezostructura ale maxilarului, T1 inseamna:

A. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa

B. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa

C. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste trei pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa

D. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) cu eroziune sau distructie osoasa

E. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) cu eroziune sau distructie osoasa

141. *Cat la suta dintre cancerele cavitatii nazale si ale sinusurilor paranazale sunt reprezentate de melanomul malign:

A. 0%

B. 1%

C. 2%

D. 3%

E. 4%

142. *Sarcomul mandibular pare sa dea cel mai frecvent metastaze:

A. hepatice

B. pulmonare

C. renale

D. cerebrale

E. nu metastazeaza

143. *Limfomul Burkitt poate fi vindecat doar prin:

A. radioterapie

B. chimioterapie

C. tratament chirurgical

D. tratament antibiotic

E. radioterapie combinata cu chimioterapie

144. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai:

A. canalul de excretie

B. limfatica

C. articulara

D. hematogena

E. directa

145. La primele semne de imbolnavire parotidiana se poate administra:

A. pilocarpina

B. alimente uscate

C. bai de gura alcaline

D. masaje ale parotidei

E. atropina

146. Litiaza submandibulara se caracterizeaza prin:

A. Dureri moderate

B. Tumefactie ritmata de mese

C. Canal Stenon ingrosat

D. Tumefierea plicii sublinguale

E. Hipersalivatie

147. Examenul paraclinic in sialolitiaza acuta se face prin:

A. Radiografii simple

B. Rezonanta magnetica nucleara

C. Ecografie glandulara

D. Explorarea cailor salivare

E. Sialografie

148. Tumorile epiteliale ale glandelor salivare includ:

A. Adenomul pleomorf

B. Cilindromul

C. Sialoza

D. Metaplazia oncocitara

E. Limfomul

149. Semnele clinice de malignizare in adenomul pleomorf sunt:

A. Stare generala neinfluentata

B. Adenopatia regionala

C. Pareza de facial

D. Accelerarea cresterii tumorii

E. Desen vascular cutanat

150. Care dintre urmatoarele formatiuni anatomice se regasesc in continutul lojii sublinguale:

A.     Canalul Stenon

B.     Nervul si vasele linguale

C.     Glanda sublinguala

D.    Glanda submandibulara

E.     Nervul dentar inferior