|
|
|
Procese tehnologice de prelucrare mecanica
CapI.
Principii generale de proiectare a proceselor tehnologice de prelucrare
mecanica.
1.1 Principii tehnico-economice la proiectarea proceselor tehnologice.
Procesul de productie al unei intreprinderi constructoare de masini
cuprinde in sine obtinerea semifabricatelor (prin turnare, forjare sau
debitare din laminate) , toate formele de prelucrare a lor (prelucrarea
mecanica, termica, chimica, electrica etc.) controlul tehnic al
dimensiunilor si al calitati in toate stadiile de productie ,
transportul materialelor , semifabricatelor , pieselor siproduselor ,
asamblarea , vopsirea , impachetarea si expedierea produselor.
Procesul tehnologic de prelucrare mecanica este acea parte a procesului de
productie care este legata nemijlocit de schimbarea formei geometrice
, a dimensiunilor , a calitatilor fizico-mecanice , a calitati
suprafetei pana la obtinerea piesei finite .
In timpul acestor actiuni auxiliare nu are loc schimbarea formei geometrice a dimensiunilor
si nici a rugizitati piesei , insa intrucat aceste actiuni
auxiliare sunt independente de catre muncitorul care lucreaza la locul
respectiv de munca , ele fac parte din procesul tehnologic de prelucrare .
Transportul piesei prin atelier facut de catre muncitorii auxiliari sau
automat, cu diverse sisteme de transportare , nu intra in procesul tehnologic
de prelucrare , intrucat in acest timpmuncitorul productiv lucreaza la locul
sau de munca .
In mod avantajos , procesul tehnologic de asamblare reprezinta o parte a
procesului de productie , legata nemijlocit de asamblarea pieselor in
grupe , subansamble si apoi in produsul respectiv (automobil , tractor ,
masina-unealta etc.)
Pentru a se putea face asamblarea pieselor in produs este de asemenea necesar a
se executa o serie de actiuni auxiliare , legate nemijlocit de procesul de
asamblare (ca de exemplu: fixarea piesei de baza in dispozitivul de asamblare
sau pe postament , prinderea in mana a cheii si asezarea pe
surub pentru insurubare etc.).
Procesul tehnologic (de prelucrare si de asamblare) se executa la diferite
locuri de munca .
Locul de munca este aceea parte din suprafata de productie care
este utilata cu utilajul corespunzator locului ce se efectueaza pe el
.
1.2 Date initiale necesare proiectarii proceselor tehnologice de
prelucrare tehnologica.
Proiectarea procesului tehnologic este inerent legata de cunoasterea
unor elemente numite generic ,,date initiale" . Aceste date initiale
se refera la : 1)Documentatia tehnica de baza ; 2)Caracterul
productiei si marimea lotului ; 3)Desenul de executie a
semifabricatului ; 4)Echipamentul tehnic disponibil ; 5)Nivelul de calificare a
cadrelor ; 6)Alte conditii de lucru .
1.2.1 Documentatia tehnica de baza .
Documentatia tehnica de baza este o parte componenta a
documentatiei tehnice din constructia de masini , alaturi
de documentatia de studiu , de documentatia tehnologica si de
documentatia auxiliara .
Documentatia de baza cuprinde acele documente ale caror prevederi
trebuie neaparat respectate in cursul executiei unui anumit produs .
Din documentatia tehnica de baza fac parte : a)desenul de executie ;
b)schemele ; c)desenele de instalare ; d)borderoul documentatiei de baza ;
e)caietul de sarcini ; f)lista standardelor de stat , a normelor interne si a
instructiunilor ; g)calculele speciale etc.
Desenele de executie sunt destinate sa evidentieze forma ,
dimensiunile , conditiile tehnice pentru obiectul fabricat si pentru
elementele lui componente (ansamblului din toate gradele , repere) .
Schemele sunt reprezentari grafice legate de functionarea si
constructia obiectului ; se incadreaza in aceasta categorie schemele
cinematice , hidraulice, electrice , diagramele de functionare etc .
Desenele de instalare au menirea de a stabili legaturile obiectului
executat cu elementele la care se racordeaza , pentru punerea sa in
functiune ; se pot stabili in acest fel eventualele corelatii cu
agregatele vecine etc .
Borderoul documentatiei de baza cuprinde o evidenta a documentelor
componente ale documentatiei de baza .
Caietul de sarcini se intocmeste in scopul indicarii tuturor
conditiilor tehnice (referitoare atat la executia , cat si la
incercarea , exploatarea , verificarea obiectului de executat) care nu sunt
precizate in standarde , in numele interne sau pe desenul de executie .
Lista standardelor de stat , a normelor interne si a instructiunilor
referitoare la obiectul de executat , la modul de verificare a acestuia , la
materialele din care este obtinut , este necesara pentru a vedea in
ce masura aceste standarde , norme etc. au fost respectate .
Calculele speciale se refera cu precadere la acele calcule care
trebuie eventual respectate in cursul procesului tehnologic de fabricatie
, cum ar fi calculele de rezolvare a loturilor de dimensiuni , calculele
privind echilibrarea pieselor care suporta miscari de notatie
etc .
Elementele cuprinse mai sus formeaza asadar documentatia tehnica
de baza , necesara in timpul elaborarii si
desfasurarii procesului tehnologic . Este bine ca la indemana
tehnologului sa se gaseasca toate documentele din componenta
documentatiei de baza , in aceasta situatie fiind posibila
formarea unei imagini generale asupra obiectului fabricat , asupra destinatiei
si functionarii sale .
1.2.2 Caracterul productiei si marimea lotului.
O importanta hotaratoare asupra elaborarii procesului
tehnologic revine cunoasterii productiei si marimii lotului
. In raport caracterul productiei (productie individuala , de
serie mica , mijlocie sau mare , de masa) , se indica alegerea
unor metode de prelucrare mai productive sau mai putin productive ,
prelucrandu-se insa si la evaluarea costului de fabricatie .
In cazul unei productii individuale sau de serie mica , se va recurge
la o proiectare mai putin amanuntita a procesului
tehnologic , la masini unelte universale , la cadre cu o calificare mai
ridicata . In acelasi timp , pentru o productie de masa ,
este remarcabila utilizarea unor metode de mare productivitate , implicand
existenta masinilor-unelte speciale , a unei proiectari detaliate a
tehnologiei de prelucrare etc . Intre cele doua situati se vor afla
evident cazurile productiei de serie mijlocie si de serie mare .
La ceea ce priveste atribuirea caracterului de productie
individuala , de serie sau de masa , o anumita clasificare se
poate face pe baza greutatii si a numarului pieselor ce
urmeaza a fi executate .
Caracterul productiei
Piese
Grele , buc/an Mijlocii , buc/an Usoare , buc/an
Productia individuala Pana la 5 Pana la 10 Pana la 100
Productia de serie mica 5 .. 100 10 .. 200 100 .. 500
Productia de serie mijlocie 100 .. 300 200 .. 500 500 .. 1000
Productia de serie mare 300 .. 1000 500 .. 5000 5000 .. 50000
Productia de masa Peste 1000 Peste 5000 Peste 50000
1.2.3 Desenul de executie a semifabricatului .
In momentul trecerii la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanica ,
inginerul tehnolog trebuie sa dispuna deja de o serie de date privind
semifabricatul folosit si de obicei chiar de desenul semifabricatului . In
cazul semifabricatelor obtinute prin lovire , de regula , se
renunta la existenta unui desen al semifabricatului , pentru
elaborarea tehnologiei de prelucrare mecanica prin aschiere .
Desenele de executie pentru semifabricatele obtinute prin turnare
si prin matritare sau forjare la cald se elaboreaza , de obicei
, de catre tehnologi specialisti in prelucrari la cald ,
ajungand apoi la dispozitia tehnologului in carui atributii se
afla proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica prin
aschiere .
In raport cu natura si cu desenul concret al semifabricatului , se
stabileste traseul tehnologic de prelucrare prin aschiere ,
dispozitivele necesare , parametrii regimului de lucru etc . De retinut
este faptul ca la analiza desenului semifabricatului , tehnologul trebuie
sa acorde atentie prelucrabilitatii materialului in aceasta
faza , pentru a recomanda , eventual aplicarea unui tratament termic pentru
ameliorarea prelucrabilitatii prin aschiere .
1.2.4 Echipamentul tehnic disponibil.
Pentru proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica , este
necesara sa se cunoasca nivelul de dotare si
posibilitatile de completare in viitor a bazei materiale a
intreprinderii cu masini-unelte , scule , dispozitive , verificatoare . In
ceea ce priveste existenta sau inexistenta unei anumite
dotari cu echipament tehnic a unei intreprinderi , pot fi evidentiate
doua situatii distincte :
a) In cazul unei intreprinderi existente , inainte de a se trece la elaborarea
tehnologiei , inginerul tehnolog trebuie
