|
|
|
Calculul actionarii hidraulice
Determinarea diametrelor cilindrilor pompelor receptoare, se face cu relatia:
dupa ce in prealabil a
fost adaptata presiunea lichidului p.
Unde:
S = forta de actionare a placutelor de frictiune [daN]
p = presiunea lichidului din sistem [daN/cm2].
Se alege 
.
Rezulta 
Pentru franele disc: 
;
Pentru franele tambur: 
.
Se alega 
diametrul pompei
centrale. Se poate determina raportul de transmitere al pedalei daca se alege
forta la pedala maxima sau invers din relatia:
sau 
in care 
= raportul de transmitere al pedalei (uzual =3,5..6)
raportul de transmitere hidraulic
= randamentul mecanismului hidraulic de actionare 
Pentru autoturisme forta maxima admisibila la pedala de frana este de 50..65[daN].
sau 
Deci 
Se poate calcula forta la
pedala maxima alegand raportul 
si randamentul
hidraulic =0,90
Forta maxima admisibila la pedala de frana este de 5065 daN pentru autoturisme. Se observa ca forta obtinuta pentru apasarea pedalei de frana se incadreaza intre aceste valori. Valoarea obtinuta totusi este apropiata de valoarea superioara ceea ce inseamna ca sistemul de franare proiectat va fi dotat cu o servofrana pentru diminuarea fortei de actionare a pedalei. De obicei implementarea servofranei in sistemul de franare duce la o reducere cu pana la jumatate a efortului depus la franare.
Pentru obtinerea unei reduceri a fortei la pedala cu aproximativ 20 de daN diametrul servofranei este dat de relatia: Fp = 20 + Fp1 unde: Fp1 = fota de actionare a pedalei cand actioneaza si servofrana, iar valoarea de 20 daN este forta cu care contribuie servofrana. Se considera ca pe o parte a diafragmei din servofrana actioneaza presiunea atmosferica in timp ce in cealalta parte depresiunea generata de motor este de 0,8 atm. Astfel diferenta de presiune este de 0,2 atm. Stiind ca P = F/S [daN/cm2] in acest moment se poate calcula diametrul maxim al servofranei care este de 36 cm. De mentionat ca acest calcul este empiric si este aproximativ, el fiind folosit doar pentru a ne face o idee asupra diametrului servofranei.
Tinand cont de volumele de lichid corespunzatoare curselor de lucru ale pistoanelor receptoare, de volumul de lichid consumat pentru preluarea jocurilor si de volumul de lichid corespunzator dilatarilor conductelor elastice, putem determina cursele pistoanelor receptoare.
Pentru franele cu disc (fig. 4.5.1) cursa maxima a pistonaselor pompei receptoare se poate determina cu relatia:
unde:j= jocul dintre placuta si disc (j=0,10..0,30 [mm])
u = uzura admisibila a garniturii de frictiune in exploatare (daca se alege grosimea garniturii de 9[mm] si se considera garniture lipita de support atunci uzura admisibila va fi de 7[mm])
= deformarea garniturii de frictiune (
)
= cresterea latimii discului pe o parte, datorita incalzirii
in timpul franarii (=0,1[mm])
= uzura admisibila a latimii discului pe o singura parte (
)
Pentru franele cu tambur cursa maxima a pistonaselor pompelor receptoare se poate calcula cu relatia:
= cresterea
diametrului tamburului datorita incalzirii in timpul franarii (=0,5[mm])
= uzura admisibila a diametrului tamburului (=1[mm])
j = 0,2[mm] cand garniture de frictiune este noua
in care 
este grosimea
garniturii de frictiune lipite pe sabot; 
~0,4[mm]
a=100[mm]
c=79[mm]
Cursele de lucru ale pistoanelor receptoare se determina cu relatiile:
Cursele pistonaselor
pompei centrale in tandem se calculeaza tinand seama de volumele de lichid
corespunzatoare curselor de lucru ale pistonaselor pompelor receptoare, de
volumul de lichid corespunzator dilatarilor conductelor elastice (
pentru fiecare metru de lungime).
Pentru franele disc vom avea:
= volumul dezlocuit de
pistonul primar al pompei centrale
= volumul de lucru al
pistonasului pompei receptoare fata
Se considera ca lungimea furtunului de lichid al rotilor fata este de 0,5[m].
sau
