Retele de ridicare planimetrica

RETELE DE RIDICARE PLANIMETRICA

Metoda drumuirii este un procedeu de indesire a retelei geodezice in vederea ridicarii detaliilor topografice din teren.

Drumuirea este o linie poligonala franta, in care pozitia reciproca a punctelor este determinata prin masuratori de distante intre punctele de frangere si masuratori unghiulare in punctele de frangereale traseului poliginal.

Cand in teren s-au efectuat doar masuratori pentru stabilirea pozitiei reciproce a punctelor din traseul poligonal, vorbim despre drumuire libera. De cele mai multe ori insa, traseul poligonal se sprijina la capete pe puncte de coordonate cunoscute - drumuiri constranse sau drumuiri sprijinite - care permit ca punctele de drumuire sa fie determinate intr-un anumit sistem de coordonate.

In functie de elementele de constrangere de care se dispune in teren, dar si de obiectivele topografice care trebuie ridicate, exista mai multe tipuri de clasificari ale drumuirilor.

1.     Clasificarea drumuirilor in functie de elementele de sprijin:

a)     drumuire libera (neconstransa);

Fig. 13

b)     drumuire sprijinita la capete pe puncte de coordonate cunoscute;

Fig. 14

c)     drumuire sprijinita la capete pe puncte de coordonate cunoscute si laturi cunoscute

Fig. 15

d)     drumuire cu punct nodal.

Fig. 16

In multe situatii, drumuirile se pot sprijini la capete pe puncte din alte drumuiri, constituindu-se asa-numite retele poligonale.

Fig. 17

Retea poligonala

In aceasta situatie este justificata introducerea notiunii de "ordinal drumuirii" si anume (fig. 17):

traseul A-201 - . - 206-B - drumuire principala;

traseul 202-301 - . - 304-C - drumuire secundara;

traseul 205-401 - . - 403-303 - drumuire tertiara.

Ordinele inferioare drumuirii tertiare nu sunt admise.

CLASIFICAREA DRUMUIRILOR DUPA FORMA TRASEULUI POLOGONAL

v    drumuiri intinse - fig. 18;

v    drumuiri inchise - fig. 19.

Fig. 18

Fig. 19 

Dupa modul de constituire a traseelor poligonale, se remarca faptul ca metoda drumuirii este o metoda deosebit de flexibila in determinarea pozitiilor punctelor din teren, fara sa necesite cheltuieli mari pentru marcarea si semnalizarea punctelor.

Proiectarea retelelor de drumuiri

Traseul drumuirilor se proiecteaza de regula de-a lungul arterelor de circulatie, cursurilor de apa, etc., intrucat laturile si punctele drumuirii trebuie sa fie usor accesibile;

Punctele de drumuire se amplaseaza in locuri ferrite de distrugere, in care instalerea instrumentelor topografice se face cu usurinta;

Intre punctele de drumuire invecinate trebuie sa existe vizibilitate perfecta pentru ca directiile si lungimile sa se masoare fara dificultate;

Punctele de drumuire se aleg in apropierea detaliilor care urmeaza sa fie ridicate.

Distanta intre punctele de drumuire este determinate de conditiile concrete din teren, de gradul de acoperire cu vegetatie sau cu constructii, de scopul ridicarii topografice si de aparatura topografica avuta in dotare. In situatia in care se dispune de aparatura clasica (teodolite, mire, panglici) se recomanda ca lungime medie latura de 100 - 150 m, lungimea minima de 40 - 50 m, iar cea maxima 2000 - 3000 m (pentru aparatura clasica).

Atat lungimea laturilor cat si lungimea traseului polygonal sunt dependente de situatia concreta din teren. Astfel, in zone construite, lungimea laturilor cat si lungimea drumuirii vor fi mai reduse decat in zone de extravilan.

Operatii de teren

• Marcarea punctelor de drumuire - se face de regula cu tarusi, in localitati cu tarusi metalici cherneruiti, iar in afara localitatii cu tarusi de lemn.
• Intocmirea schitelor de reperaj si descrierea topografica a punctelor:

Masurarea lungimii laturilor:

cu panglica se masoara laturile dus-intors, fiind admisa o toleranta intre cele doua determinari de T = ± 0.003;

cu aparatura electro-optica distantele se masoara dus-intors, eroarea de masurare admisa fiind in functie de precizia instrumentului folosit (de regula nu trebuie sa depaseasca 2-3 p_e, unde p_e reprezinta precizia de masurare a instrumentului);

Masurarea unghiurilor verticale:

Unghiurile verticale se masoara in fiecare punct de statie in ambele pozitii ale lunetei, atat spre punctual din spate, cat si spre punctual din fata al traseului poligonal.

Cand vizarea se face la inaltimea instrumentului in ambele sensuri, se va face media determinarilor, luandu-se sensul unghiului vertical in sensul de parcurgere al drumuirii.

, cu semnul lui α_AB.

Fig. 20 - Masurarea unghiurilor verticale.

Axa de vizare paralela cu linia terenului

Cand vizarea se face la inaltimi diferite (situatie destul de diferita in teren), medierea se poate realiza numai la diferentele de nivel determinate in ambele sensuri.

δh_AB = d *tgα'_AB + i_A - s_B, ascendant

δh_BA = d * tgα'_BA - i_B + s_A, descendent

, dandu-se semnul lui δh_AB de la dus.

Fig. 21 - Masurarea unghiurilor verticale.

Axa de vizare nu este paralela cu linia terenului

Masurarea unghiurilor orizontale (de frangere):

Unghiurile orizontale se determina din directiile masurate in fiecare punct de statie. Directiile se masoara in punctele de statie prin metoda seriilor.

Fig. 22 - Modul de masurare a unghiurilor orizontale

DRUMUIREA SPRIJINITA LA CAPETE PE PUNCTE DE COORDONATE CUNOSCUTE SI CU LATURI CU ORIENTARI CUNOSCUTE

Prelucrare prin metoda clasica

1. Date initiale:

Punctele vechi, de coordonate cunoscute, A, B, C si D sunt marcate, au recunoscute si identificate pe teren.

Punctele 2, 3,.n-1 sunt marcate, nu au coordonate cunoscute si pentru ele dorim sa obtinem coordonatele X, Y si H.

2. Masuratori:

Sunt folosite instrumente de precizie pentru masurarea directiilor orizontale si verticale. Cu ajutorul acestor directii se determina unghiurile orizontale ω_i si unghiurile verticale α_i. Se masoara lungimile inclinate L_ij ale laturilor de drumuire direct cu panglica sau stadimetric.

3. Etape de calcul:

a) Calculul distantelor orizontale:

D_ij = L_ij * cosα_ij

b) Calculul orientarilor si compensarea lor:

b.1. Calculul orientarilor laturilor de sprijin:

θ_BA = θ_i =

θ_CD = θ_f =

b.2. Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire:

θ'₁ = θ_i ± 200^g + ω₁

θ'₂ = θ'₁ ± 200^g + ω₂

θ'_n-1 = θ'_n-2 ± 200^g + ω_n-1

θ'_n = θ'_n-1 ± 200^g + ω_n

θ'_n = θ_i +  ± n * 200^g

b.3. Calculul neinchiderii pe orientari si a corectiilor de neinchidere pe orientari:

e_θ = v_e - v_j = θ'_n - θ_f = (θ_i +  ± n * 200^g) - θ_f

daca:

e_θ ≤ T_θ , unde : T_θ =

c = aproximatia de citire a teodolitului

n = numarul de statii de drumuire

c_θ = v_j - v_e = - e_θ

b.4. Calculul corectiei unitare pentru orientari:

q_θ =

b.5. Calculul orientarilor definitive:

θ₁ = θ'₁ + q_θ

θ₂ = θ'₂ + 2q_θ

θ_n-1 = θ'_n-1 + (n-1)q_θ

θ_n = θ'_n + nq_θ

Pentru control, se verifica daca θ_n compensate = θ_f calculate din coordonate.

c) Calculul coordonatelor relative si compensarea lor:

c.1. Calculul coordonatelor relative provizorii:

δx'_1-2 = d_1-2cosθ₁ δy'_1-2 = d_1-2sinθ₁ δz'_1-2 = d_1-2tgα₁

δx'_2-3 = d_2-3cosθ₂ δy'_2-3 = d_2-3sinθ₁ δz'_2-3 = d_2-3tgα₂

δx'_{n-1 - n} = d_{n-1 - n}cosθ_n-1δy'_{n-1 - n} = d_{n-1 - n}sinθ_n-1 δz'_{n-1 - n} = d_{n-1 - n}tgα_n-1

c.2. Calculul neinchiderilor pe cresterile de coordonate si a corectiilor de neinchidere pe cresterile de coordonate:

e_x = v_e - v_j = ∑δx'_ij - ΔX_B-C = ∑δx'_ij - (X_C - X_B)

e_y = v_e - v_j = ∑δy'_ij - ΔY_B-C = ∑δy'_ij - (Y_C - Y_B)

e_h = v_e - v_j = ∑δh'_ij - ΔH_B-C = ∑δh'_ij - (H_C - H_B)

Se calculeaza eroarea planimetrica totala:

daca: e ≤ T; e_h ≤ T_h

unde:

, pentru intravilan si terenuri cu panta < 5^g;

, pentru extravilan si terenuri cu panta > 5^g;

.

Se calculeaza corectiile c_x, c_y si c_h:

c_x = v_j - v_e = - e_x

c_y = v_j - v_e = - e_y

c_h = v_j - v_e = - e_h

c.3. Calculul corectiilor unitare:

a)     Calculul coordonatelor relative compensate:

q_x1-2 = k_x * d_1-2  q_y1-2 = k_y * d_1-2 q_h1-2 = k_h * d_1-2

q_x2-3 = k_x * d_2-3q_y2-3 = k_y * d_2-3    q_h2-3 = k_h * d_2-3

q_xn-1,n = k_x * d_n-1,n q_yn-1,n = k_y * d_n-1,nq_hn-1,n = k_h * d_n-1,n

δx_1-2 = δx'_1-2 + q_x1-2

δx_2-3 = δx'_2-3 + q_x2-3

δx_{n-1 - n} = δx'_{n-1 - n} + q_{xn-1 - n}

δy_2-3 = δy'_2-3 + q_y2-3

δy_1-2 = δy'_1-2 + q_y1-2

δy_{n-1 - n} = δy'_{n-1 - n} + q_{yn-1 - n}

δh_2-3 = δh'_2-3 + q_h2-3

δh_1-2 = δh'_1-2 + q_h1-2

δh_{n-1 - n} = δh'_{n-1 - n} + q_{hn-1 - n}

b)     Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire:

X₂ = X₁ + δx_1-2 X₂ = X₁ + δx_1-2 X₂ = X₁ + δx_1-2

X₃ = X₂ + δx_2-3 X₃ = X₂ + δx_2-3 X₃ = X₂ + δx_2-3

X_n = X_n-1 + δx_{n-1 - n}  X_n = X_n-1 + δx_{n-1 - n} X_n = X_n-1 + δx_{n-1 - n}

Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin compensarea orientarilor. Unghiurile si orientarile din punctele de sprijin influenteaza prin imprecizia lor tot calculul de compensare.