Tipologia depozitelor

Tipologia depozitelor

Inainte de a vedea cum se pot clasifica depozitele dupa anumite criterii este bine sa se cunoasca factorii de influenta si principiile de care trebuie sa se tina seama la organizarea depozitarii mijloacelor de productie.

Dintre factorii principali care influenteaza organizarea depozitarii materialelor pot fi enumerati:

cantitatea si volumul (greutatea) materialelor care urmeaza a fi depozitate;

destinatia materialelor depozitate;

varietatea (structura) nomenclaturii de materiale;

ritmicitatea primirii si a consumului de materiale;

caracteristicile materialelor si a produselor depozitate;

metodele de pregatire a materialelor pentru a putea fi utilizate in procesul de productie;

metodele de alimentare a fermelor, sectoarelor si a locurilor de munca cu materiale.

Toti acesti factori influenteaza organizarea sistemului de depozitare atat din punct de vedere al numarului, al tipurilor si dimensiunii depozitelor, cat si din punct de vedere al metodelor si tehnicilor de organizare a pastrarii materialelor.

De exemplu, vor exista deosebiri esentiale, ca urmarea influentei caracteristicilor materialelor depozitate: de natura industriala sau denatura agricola; piese de schimb sau carburanti; materiale lemnoase sau materiale de cauciuc; seminte sau material de plantat; nutreturi fibroase sau nutreturi combinate etc.

De asemenea, forma de prezentare a materialelor constituie un element care influenteaza modul de depozitare. Astfel, un material poate fi prezentat: in vrac sau ambalat;

in vrac, adica in gramezi neordonate formate din pulberi, granule, bucati etc. fara ambalaj;

ambalat, adica in saci, lazi, containere etc.

Desigur ca depozitele pentru pastrarea materialelor in vrac vor fi altfel organizate decat cele pentru pastrarea materialelor ambalate.

Lucerna fan va fi altfel depozitata decat faina de lucerna, granule de lucerna sau brichetele de lucerna.

In acelasi timp, faina de lucerna va fi depozitata diferit in functie de forma de prezentare: in vrac sau ambalata. La fel se pune problema pentru ingrasamintele chimice, seminte si alte resurse de productie folosite in agricultura.

Principii de amplasare si de asezare a materialelor in depozite

Utilizarea optima a capacitatii de depozitare, cresterea operativitatii si productivitatii muncii in activitatea de depozitare, ca si a eficientei economice sunt conditionate, printre altele, si de modul de amplasare si de asezare a materialelor in depozite. Pentru aceasta este necesar sa se acorde atentia cuvenita organizarii interioare a depozitelor cu respectarea anumitor reguli de baza si principii, conditie a realizarii unei activitati cat mai eficiente.

1)Cel mai important principiu se refera la repartizarea pe depozite si amplasare in cadrul aceluiasi depozit a materialelor in functie de caracteristicile asociative ale acestora.

In conformitate cu acest principiu repartizarea pe depozite si amplasarea in interiorul depozitului a diferitelor materiale se face in functie de conditiile comune de pastrare impuse de: a) cerintele de microclimat ce trebuie asigurate; b) proprietati fizico-chimice; c) conditiile de forma si ambalaj in care se prezinta; d) modul de manipulare la care se preteaza.

a) Conditiile de microclimat presupun ca, in acelasi spatiu de depozitare care are asigurate anumite conditii de climatizare, sa fie pastrate numai materialele si produsele pentru care sunt necesare aceste conditii. De exemplu, unele materiale cer anumite conditii privind temperatura, lumina, umiditatea, miscarea curentilor etc. diferite de la o grupa de materiale la alta.

b)Proprietatile fizico-chimice si mecanice ale diferitelor materiale care pot fi comune (nedivergente) sau diferite (divergente). In functie de acest criteriu mai multe grupe de materiale pot fi pastrate in acelasi depozit (compartiment) sau in depozite diferite. De exemplu, cele care emana anumite mirosuri, diferite fata de cele care recepteaza sau imprumuta aceste mirosuri; cele autoinflamabile fata de cele care se aprind usor de la o sursa de foc etc.

c)Conditiile de forma, ambalaj si de manipulare influenteaza mai ales modalitatea de aranjare a materialelor in depozit; in vrac, in stive, in rafturi, stelaje etc. Prin sistematizarea asezarii materialelor se evita:

formarea unor stive diforme si instabile,

suprasolicitarea ambalajelor mai putin compacte,

pierderile cantitative si calitative etc.

d)In acest fel, se asigura o utilizare superioara, completa a capacitatii de depozitare, o utilizare mai buna a mijloacelor te transport interior, utilizarea rationala a fortei de munca, etc. cu efecte pozitive asupra eficientei depozitarii.

2) Amplasarea materialelor in depozit dupa frecventa intrarilor si iesirilor. Conformacestui principiu materialele cu o frecventa mare a miscarilor este indicat sa fie amplasate in zona de evacuare a depozitului. Ratiunea care sta la baza acestui principiu porneste de la faptul ca nu toate materialele intrate in depozit au acelasi ritm de solicitare, aceeasi frecventa de miscare: unele sunt solicitate zilnic sau la 2-3 zile, in timp ce altele sunt solicitate de 2-3 ori pe luna sau chiar la intervale mai mari.

In vederea realizarii acestui principiu este necesara gruparea tuturor materialelor cuprinse in nomenclatorul depozitului in functie de ritmul de solicitare in 3-4 grupe. Daca, de exemplu, se alcatuiesc trei grupe in prima vor fi incluse materialele cu frecventa cea mai mare; in grupa a doua materialele cu frecventa moderata (4-10 zile); in grupa a treia materialele cu frecventa cea mai redusa. Se trece apoi la sectorizarea suprafetelor de depozitare avand in vedere ca materialele din grupa I sa fie amplasate cat mai aproape de zona de evacuare, cele din grupa a II in zona de mijloc, iar cele din grupa III in zona cea mai indepartata de locul de iesire a materialelor, asa cum se poate urmari in figura 6.1.

INTRARE    IESIRE

Fig.6.1. Amplasarea resurselor materiale in depozite in functie de frecventa intrarilor si iesirilor

Necesarul de instalatii si suprafata de amplasare a acestora se va stabili pentru fiecare grup de materiale dupa metodele cunoscute. Prin respectarea acestui principiu se realizeaza o mai mare operativitate in efectuarea operatiilor de identificare, scoatere si expediere a materialelor pentru consum sau livrare, cresterea productivitatii muncii, o utilizare mai eficienta a instalatiilor de depozitare si a mijloacelor de transport interior.

3)Amplasarea materialelor in depozit dupa volumul si greutatea lor, constituie un alt principiu de baza in organizarea interioara a depozitelor. Aceasta presupune asezarea materialelor grele si cu volum mare catre baza raftului, stelajului sau instalatiei de depozitare, realizandu-se in acest fel: stabilitate mai mare a instalatiei de depozitare; reducerea efortului necesar cu alegerea si scoaterea materialelor din rafturi; echilibrarea rafturilor pe toate nivelele de depozitare.

4) Primul intrat - primul iesit, constituie un principiu conform caruia iesirea materialelor din depozit trebuie facuta in ordinea intrarii lor in gestiune, astfel incat sa se evite situatia in care unele cantitati dintr-un anumit material, raman nemiscate un timp indelungat, desi, in aceeasi perioada s-au rulat prin depozit alte loturi proaspete din acelasi material.

Importanta respectarii acestui principiu creste la materialele cu valabilitate si termen de garantie limitate. Prelungirea timpului de depozitare la aceste materiale are consecinte nefavorabile asupra proprietatilor fizico-chimice deci asupra calitatii lor, cu implicatii nefavorabile asupra eficientei utilizarii lor.

Transpunerea in practica a acestui principiu presupune o evidenta riguroasa a fiecarui lot de materiale intrat in gestiune, a termenelor de garantie si scadenta a acestora, astfel incat sa se cunoasca momentele la care trebuie sa se intervina operatii pentru punerea materialelor in cauza in circuitul economic, conservarea, reconservarea sau reimprospatarea cantitatilor.

Respectarea regulilor si principiilor de repartizare, amplasare si asezare a materialelor pe si in depozite creeaza conditiile necesare pentru o buna gestionare a mijloacelor de productie aflate in stoc, cresterea eficientei economice a activitatii de depozitare, valorificarea superioara a resurselor materiale.

In activitatea economica, in desfasurarea continua si curenta a procesului de aprovizionare se intalneste o varietate de feluri si tipuri de depozite de resurse materiale si produse agroalimentare (finite). Factorii care determina aceasta varietate sunt multipli si o clasificare a lor este necesara pentru a orienta alegerea tipului de depozit adecvat scopului urmarit cel mai corespunzator conditiilor concrete din intreprinderea sau unitatea respectiva. Literatura de specialitate propune urmatoarele criterii de clasificare a depozitelor de resurse materiale si produse finite:

a) Dupa functia pe care o indeplinesc depozitele in procesul circuitului economic, acestea pot fi:

depozite de aprovizionare;

depozite de desfacere;

depozite de pastrare.

b) In functie de locul pe care il ocupa in cadrul proceselor economice ce se desfasoara la nivel de unitate agroalimentara, depozitele pot fi:

-depozite din sfera productiei, in cadrul carora intra depozitele de aprovizionare din unitatile agroalimentare;

- depozite din sfera circulatiei, cum ar fi depozitele de aprovizionare si en-gros;

-depozite mixte in cadrul carora sunt cuprinse depozitele de produse finite din unitatile agroalimentare (sau alte unitati economice).

c) Dupa destinatia in consum a materialelor si produselor finite, depozitele pot fi:

-depozite de materiale pentru productie;

-depozite de materiale pentru investitii (constructii si reparatii capitale);

- depozite de produse pentru fondul pietei (pentru consumul final al productiei).

d) In functie de gradul de specializare, depozitele pot fi:

- depozite universale;

- depozite specializate.

e) In functie de categoria nomenclatorului materialelor si al produselor depozitate, depozitele pot fi:

- depozite de materii prime si de materiale de natura industriala;

- depozite de piese de schimb;

- depozite pentru materiale de constructii;

- depozite pentru produsele agricole;

- depozite pentru produsele alimentare etc.

f) In functie de tipul de constructie, depozitele pot fi:

- depozite deschise, adica sub cerul liber, pentru resursele materiale care nu se degradeaza sub actiunea agentilor naturali, iar suprafetele unde sunt amplasate aceste depozite trebuie imprejmuite, iar materialele depozitate protejate cu folie de polietilena impermeabila (de exemplu, pentru mijloace tehnice, carburanti, furaje etc.);

-depozite semideschise: soproane formate din acoperis cu o panta sau doua pante sustinute de un anumit numar de stalpi (pentru lemne, caramizi, furaje etc.);

- depozite inchise constituite din constructii cu unul sau mai multe nivele influentate mult de natura materialelor ce urmeaza a fi depozitate.

g) Dupa gradul de mecanizare, se pot distinge:

- depozite nemecanizate (cu operatiuni manuale);

- depozite semimecanizate;

- depozite mecanizate si automatizate.

h) Dupa gradul de apropiere de principalele cai de comunicatii, se pot distinge:

- depozite apropiate de caile publice de comunicatie;

- depozite departate de caile publice de comunicatie.

i) In functie de aria de servire, depozitele pot fi:

- depozite ale unitatilor de desfacere (Farmavet, Semrom, Unisem etc.);

- depozite centrale ale unitatilor agroalimentare;

- depozite de sectii, ferme sau sectoare etc.

Sintetizand, criteriile de clasificare impreuna cu tipurile si subtipurile de depozite se pot prezenta conform tabelului 6.1.

Tabelul 6.1.

Criteriile de clasificare pentru depozitele de resurse materiale si produse finite

Sursa: David Nicolae: Aprovizionarea tehnico-materiala a agriculturii, Editura ASE, Bucuresti, 1984, pag. 230-231

Fundatura Dumitru: Managementul resurselor materiale, EdituraEconomica, Bucuresti, 1999, pag. 402-403.

In practica, alegerea celui mai corespunzator tip de depozit trebuie facuta numai dupa o examinare temeinica a factorilor tehnico-economici, care sunt hotaratori pentru desfasurarea corespunzatoare activitatii de depozitare. Un moment deosebit il constituie alegerea tipului de depozit in functie de conditiile necesare pentru protejarea produselor fata de factorii climatici, geografici, economici etc. Varietatea resurselor materiale si a produselor finite care circula in economie, cu caracteristici tehnice, aspectuale, calitati, sortimente diferite, determina alegerea unui mod de depozitare.

Sunt produse care intr-un timp scurt, tinute sub influenta ploilor, ninsorilor, brumei, pot mucegai imediat, iar altele, tinute in aceleasi conditii de depozitare, chiar intr-un timp mai lung de depozitare, sunt mai putin influentate sau chiar deloc. Sunt produse care la radiatii solare sau la temperaturi peste zero grade incep sa intre in dezintegrare chimica, iar altele care, desi rezida mai mult in aer liber, asa cum au fost livrate de furnizori, dupa un timp incep sa imbatraneasca, sa cedeze influentei factorilor din atmosfera.

Elementul principal pentru a asigura mentinerea calitatii materialelor si produselor in timpul depozitarii il constituie constructia si amenajarea depozitelor, precum si conditiile tehnice ce trebuie asigurate pe toata durata, pentru a inlatura efectele factorilor climatici; astfel, depozitele deschise sunt alese pentru materialele si produsele mai rezistente la influenta precipitatiilor atmosferice si impuritatilor de tot felul din zona respectiva. Ele sunt rezervate mai ales produselor ambalate, sau pentru incarcarea-descarcare mai usoara in (sau din) mijloacele de transport.