|
Organizarea activitatii de depozitare a resurselor materiale si produselor finite
Urmarind fluxul circulatiei materialelor de al furnizor la beneficiari, se intalnesc, implantate pe el, un numar mare de operatiuni care mijlocesc sau infaptuiesc direct desfasurarea in anumite etape a unor activitati, asigurand astfel trecerea materialelor din sfera productiei in sfera consumului. Un loc important in derularea acestui flux il au operatiunile de depozitare la furnizor si la beneficiar, operatiuni pentru care sunt afectate insemnate cheltuieli, mijloace mecanice, forta de munca, precum si ponderea cea mai mare de timp.
Eficienta economica maxima se realizeaza prin construirea unor depozite care reclama investitii minime in raport cu capacitatea de depozitare, tiparirea gabaritelor de constructii, tipizarea sistemelor de manipulare, paletizare, mecanizare etc.; toate acestea contribuind la pastrarea materialelor si produselor cu minimum de cheltuieli. Studierea acestor probleme face obiectul unor cercetari atat ale unitatilor de depozitare cat si a institutelor specializate, in vederea gasirii de solutii dintre cele mai eficiente.
Problema reducerii spatiilor afectate depozitarii materiilor prime si a produselor finite in sectorul productiei in toate ramurile (inclusiv in agricultura) implica o ritmicitate foarte severa a aprovizionarilor de la furnizori sau a livrarilor catre beneficiari de produse agroalimentare. O buna utilizare a spatiilor de depozitare contribuie nu numai la economisirea fondurilor de investitii ci si a suprafetelor de teren agricol.
Dotarea cu spatii de depozitare, mijloace de transport si manipulare, constituie o problema deosebit de actuala pentru economia noastra, deoarece actuala baza materiala a depozitelor nu asigura desfasurarea procesului de aprovizionare la nivelul tehnicii moderne.
Din totalul suprafetei de care dispun bazele de aprovizionare pentru agricultura, 30% este reprezentata de depozite in aer liber (curti), iar cca 40% soproane si platforme improvizate. Spatiile inchise detin o pondere de numai 30% din total.
Calcularea suprafetei de depozitare
Calcularea suprafetei optime de depozitare se efectueaza la proiectarea depozitelor si prezinta o deosebita importanta pentru reducerea investitiei specifice si realizarea unei depozitari cat mai eficiente.
La determinarea suprafetei de depozitare a materialelor se tine seama de normele de stoc maxime de productie. La depozitele care servesc desfacerea se tine seama de norma de stoc de desfacere sau de produse finite.
Suprafata totala a oricarui fel de depozit este formata din mai multe elemente:
suprafata principala (utila) de pastrare efectiv folosita pentru depozitarea nemijlocita a materialelor (Sp);
suprafata auxiliara ocupata de: culoarele sau coridoarele depozitului, locurile de receptie si de livrare a materialelor, birouri (Sa);
suprafata de pregatire a materialelor, sortare, calibrare etc. (Ss);
suprafata ocupata de elemente de constructii si cladiri cum sunt: stalpi, coloane, lifturi pentru transportul materialelor etc. (Sc).
Pe baza acestor elemente se poate calcula structura suprafetei totale a depozitului cu ajutorul relatiei de calcul:
St=Sp+Sa+Ss+Sc
Pentru determinarea suprafetei principale de pastrare efectiva (Sp), la sistemul de depozitare cu vrac, se foloseste urmatoarea formula:
Sp=Smn/Qmp, in care:
Smn - Stocul maxim normat pentru depozitare;
Qmn - Cantitatea de materiale ce se poate depozita pe o unitate de suprafata de depozitare (adica pe un m.p.).
Calcularea suprafetei de depozitare a materialelor in rafturi
In cazul cand materialele se pastreaza in rafturi (sau stelaje) pentru calculul suprafetei principale (Sp) este necesar ca, mai intai, sa se calculeze numarul de despartituri necesare pentru depozitarea materialelor in rafturi, numarul de rafturi necesare si apoi suprafata ocupata de rafturi.
Numarul de despartituri necesare depozitarii materialelor (Nd) se calculeaza folosind formula:
Nd=Smn/ (Vd×Gv×K), in care:
Vd - Volumul unei despartituri (exprimat in m.c. sau cmc);
Gv - Greutatea volumetrica a materialelor care se depoziteaza (exprimata in kg/cmc sau t/mc);
K - Coeficientul de umplere a unei despartituri (coeficient de folosirea volumului despartiturii).
Pe baza numarului de despartituri necesare pentru depozitare se poate determina numarul de rafturi (sau stelaje) folosind formula:
Nr = Nd/n, in care:
Nr - Numarul de rafturi necesare pentru depozitarea materialelor;
Nd - Numarul de despartituri necesare pentru depozitarea intregului stoc de materiale;
n - Numarul de despartituri dintr-un raft.
Apoi se trece la calcularea suprafetei pentru depozitarea efectiva (Sp). In cazul depozitarii in rafturi, suprafata efectiva (principala) este reprezentata de suprafata ocupata cu rafturile si se poate calcula folosind formula:
Sp= L×l×Nr, in care:
Sp- Suprafata de depozitare ocupata de rafturile necesare pentru pastrarea materialelor;
l - Latimea rafturilor in metri;
L - Lungimea raftului in metri;
Nr - Numarul de rafturi necesare pentru depozitarea materialelor.
Suprafata de receptie a materialelor se determina cu ajutorul urmatoarei formule:
Sr = (Cr×Ks)/ (Cru×360), in care:
Sr - Suprafata necesara pentru receptia materialelor;
Cr - Cantitatea de materiale ce urmeaza sa fie receptionate anual;
Ks - coeficientul de neuniformitate a sosirii materialelor in depozit;
Cru - cantitatea de materiale ce se poate receptiona pe m.p.
Suprafata de livrare- expediere a materialelor se calculeaza folosind formula:
Sl= (Cl×Kl)/ (Clu×360), in care:
Sl - Suprafata necesara pentru livrare-expediere;
C l - Cantitatea totala anuala de materiale ce urmeaza a se livra din depozit;
Kl - Coeficientul de neuniformitate a livrarilor de materiale din depozit;
Clu - Cantitatea de materiale ce se poate pregati pentru livrare 1 m.p.
Caile principale prin care se deplaseaza mijloacele de transport din depozite (electrocare, electrostivuitoare, carucioare actionate manual, etc.) trebuie sa asigure spatiul necesar de circulatie si de intoarcere. Latimea cailor principale de trecere este de 3-5 m.
Suprafata necesara pentru birouri se determina in functie de numarul persoanelor ce urmeaza sa lucreze la birou. Suprafata necesara pentru un lucrator este de 4-6 m.p., iar inaltimea cladirii birourilor trebuie sa fie de cca. 3,5 m.
Pornind de la aspectele prezentate mai sus, rezulta ca suprafata auxiliara de depozitare se calculeaza dupa urmatoarea relatie de calcul :
Sa = Sr + Sl + Scul + Sb
In proiectarea spatiilor de depozitare o deosebita importanta se acorda realizarii unui raport cat mai strans intre suprafata principala (utila) si suprafata totala a depozitului. Pentru aceasta se foloseste ca indicator general coeficientul sau indicele de utilizare a spatiului de depozitare. Acest coeficient se calculeaza prin raportarea suprafetei principale (utile) la suprafata totala a depozitului.
Ku = Sp/ St sau
Iu = Sp/St x 100, in care:
Ku - Coeficientul de utilizare a suprafetei depozitului;
Iu - Indicele de utilizare a spatiului de depozitare
Sp - Suprafata principala (utila) de pastrare a materialelor;
St - Suprafata totala a depozitului.
In vederea folosirii cat mai eficiente a suprafetei de depozitare este necesar sa se acorde o atentie sporita alegerii sau amplasarii judicioase a utilajelor folosite, a rafturilor, stelajelor sau a altor masini si utilaje utilizate in prcesul de depozitare.