Metode de optimizare a stocurilor de resurse materiale

Metode de optimizare a stocurilor de resurse materiale

1. Metode curente de optimizare a stocurilor

Pentru materiile prime si materialele al caror consum si aprovizionare au un caracter continuu, ritmic, specific proceselor de productie in tehnologii de tip industrial pot fi aplicate metode folosite in industrie (alimentara, mai ales).

In acest caz, relatia de calcul pentru determinarea stocului curent exprima produsul dintre consumul mediu zilnic dintr-o categorie de resursa materiala in intervalul mediu dintre doua aprovizionari, astfel:

Sc=C_z·T_z in care:

Sc=stocul curent;

C_z=consumul mediu zilnic;

T_z=intervalul dintre doua aprovizionari, care se exprima in zile.

Consumul mediu zilnic, la randul lui, se exprima ca un raport intre consumul total prognozat din materialul pentru care se face calculul si numarul zilelor din an:

Ncp

C_z= --in care:

360

Ncp- necesarul de consum pentru realizarea sarcinilor de productie.

Intervalul mediu dintre doua aprovizionari nu este acelasi la toate intreprinderile agricole si nici de la un an la altul, fiind influentat de o multitudine de factori, printre care distanta de la furnizor la consumator, felul cailor de comunicatie, starea mijloacelor de transport, forma de aprovizionare, timpul necesar pentru efectuarea comenzii de materiale etc. Ca atare, este nevoie ca intervalul mediu de timp dintre doua aprovizionari sa se calculeze prin raportarea intervalelor individuale cu cantitatile de materiale corespunzatoare fiecarei partizi, in modul urmator:

∑ Qj*tj

Tz= ----   in care:

∑Qj n=numarul intrarilor de materiale (partizilor);

j=notatia simbolica a fiecarei partizi;

Qj=cantitatea fiecarei partizi j;

tj=intervalul de timp aferent fiecarei partizi j;

∑ Qj=cantitatea totala dintr-un material primita in perioada analizata.

Din calculele pentru determinarea stocului curent se vor exclude intrarile intamplatoare si necaracteristice, ca si intrarile din perioadele de intrerupere a activitatii de aprovizionare sau productie.

4. 5. 2. Metode moderne de optimizare a stocurilor

Din cadrul carora fac parte:

a).Metoda Rambeaux- economist francez, in lucrarea "Gestion economique des stoks", ed. Dunoud, Paris, 1963, propane optimizarea stocurilor curente pornind de la doua coordonate: cheltuielile de aprovizionare ocazionate de formarea stocurilor si cheltuielile de depozitare necessitate pentru pastrarea partizii de materiale dintre doua primiri successive.

Marimea optima a stocului este data de punctual prin care cele doua coordonate asigura formarea stocului cu cheltuieli minime.

Pentru optimizarea stocului de productie la un material intr-o anumita perioada se poate utiliza urmatoarea formula:

Qn*Cl

S=2*

t*Cs

S=reprezinta stocul optim de aprovizionat  in perioada de program;

Qn=consumul normat din materialul pentru care se face calculul;

Cl=costul de lansare a unei comenzi de aprovizionat;

T=perioada pentru care se calculeaza stocul ;

Cs=costul de stocaj pe unitatea de masura zilnica.

Pe baza elementelor de mai sus se poate calcula intervalul dintre doua aprovizionari successive, folosind formula:

S*t

T=

Qn

De asemenea, se poate determina ritmul aprovizionarilor exprimat in numarul de aprovizionari in perioada prognozata, utilizand formula:

Qn

R=

S

In fine, se pot determina cheltuielile minime de aprovizionare in perioada studiata, in modul urmator:

Cm=2*Qn*t*Cl*Cs

b). Metoda Wilson prin care se determina lotul optim pentru o comanda (egal cu stocul curent maxim):

2S*A

Q=-- in care:

V*T

Q=reprezinta cantitatea optima de comandat;

S=consumul normat al unui produs;

A=cheltuielile pentru o comanda;

V=pretul unitar al produsului;

T=cheltuielile de stocare.

c). Metoda Osipovici are in vedere optimizarea intervalului dintre livrari prin loturile de livrare comandate:

2B

T= in care

a*Cus

T=reprezinta intervalul dintre livrari;

B=cheltuielile de transport;

a=consumul dintr-un anumit material intr-o anumita perioada (determinate in zile);

Cus=cheltuielile de stocare.

d). O metoda adecvata conditiilor organizatorice si metodologice din tara noastra este aceea de comparare si minimizare a cheltuielilor totale de aprovizionare. Dupa aceasta metoda marimea stocului current de productie va fi optima atunci cand cheltuielile totale pe unitatea de material (t, m, n, etc) vor fi minime:

Ca=Ct+Cd+Cpr, in care:

Ca=reprezinta cheltuielile de aprovizionare pe unitatea de material;

Ct=cheltuielile de transport;

Cd=cheltuielile de depozitare;

Cpr=cheltuielile de primire-receptie.