|
|
|
MARFURILE DIN STICLA - CLASIFICAREA SORTIMENTULUI COMERCIAL A MARFURILOR DIN STICLA
1.Materii prime folosite la fabricarea sticlei
Dupa rolul pe care il indeplinesc in cursul procesului tehnologic, materiile prime sa clasifica in:
materii prime principale
materii secundare
a) Materiile prime principale:
vitrifiantii - confera sticlei duritate, o buna transparenta si o structura amorfa
fondantii - au rolul de a cobora temparatura de topire a silicei. Se folosesc in acest scop carbonatul de sodiu(soda de rufe) sau de potasiu.
stabilizantii - confera sticlei rezistenta chimica, mecanica si termica
b) Materii secundare:
Influenteaza procesul de topire si confera sticlei anumite proprietati, si anume:
afinantii - au rolul de a limpezii masa sticloasa topita indepartand bulele de gaze rezultate in procesul de topire, dand omogenitate sticlei
decolorantii - au rolul de a ideparta nuanta verzuie sau galbuie a sticlei, datorita impuritatilor silicei
colorantii - sunt compusi metalici(moleculari si coloidali) au rolul de a colora masa sticloasa.Cei mai utilizati sunt: oxizii de fier pentru culoarea verde-albastrui sau galben-verzui; oxidul de cupru pentru culoarea albastra; oxizii nichelului pentru violet-brun; oxidul de cobalt pentru albastru-violet; oxizii cromului pentru culoarea galbui sau verde; oxizii seleniului pentru rubiniu; sulfura de cadmiu pentru portocaliu; oxidul de mangan si fier pentru negru si colorantii coloidali(aurul si argintul coloidal) care coloreaza sticla in roz-rosu si respectiv in galben
opacizantii - sunt substante care servesc la obtinerea unei sticle netransparente care difuzeaza lumina.Opacizantii au indici de refractie diferiti de ai masei sticloase, producand astfel difuzia luminii in toate directiile si deci opacizarea sticlei.
2.Obtinerea sticlei si a marfurilor din sticla
Obtinerea masei sticloase si trasformarea acesteia in produse finite comporta urmatoarele faze:
a) - obtinerea masei sticloase
Materiile prime macinate, omogenizate si dozate conform retetei de fabricatie sunt introduse in cuptoare si topite la temperaturi ridicate intre 1400°-1570°C si racite pana la temperatura de 1180°-1300°C, cand se obtine masa de sticla vascoasa.
b) - fasonarea masei vascoase de sticla in vederea obtinerii articolelor din sticla se poate realiza prin urmatoarele procedee:
-fasonarea prin presare
-fasonarea prin suflare
-suflarea
-laminarea
-tragerea
c) - recoacerea
Dupa fasonare, produsele din sticla se incalzesc in cuptoare tunel cu
trasportoare tip banda rulanta, la temperaturi intre 425°-575°C, operatie
urmata de o racire lenta in vederea reducerii tensiunilor inte d) - finisarea articolelor din sticla cuprinde operatii variate care au drept scop inbunatatirea aspectului produselor.Acestea se pot grupa in:
- operatiuni mecanice: slefuire, lustruire, gravare artistica, rodare, decorare care se poate realiza:
- la rece - slefuirea cu polizoare
- la cald - cu culori fuzibile prin pictare
- pe cale chimica - prin corodarea desenului de pe suprafata articolului din sticla acoperit cu parafina
- in masa sticloasa - prin topirea de sticle colorate obtinandu-se sticla marmurata si filigranata
- suprapunerea de sticla colorata pe forma de baza a sticlei albe
- imprimare decorului cu ajutorul unor cilindrii gravati de cupru sau aluminiu ce trec peste articolele din sticla usor incalzite
- difuzarea ionilor de argint sau aur pe suprafata sticlei obtinandu-se o cimentare a acestora.
- operatiunile de prelucrare anterioara cuprind:
- taierea
- slefuirea
- rodarea
Operatinile de finisare mentionate nu se efectueaza in totalitatea lor asupra aceluiasi obiect ele fiind aplicate partial, in functie de domeniul de utilizare, modelul si decorul ales.
Asupra calitatii articolelor din sticla influenteaza calitatea materiilor prime si procesul de fabricatie.
3.Clasificarea sticlei
Dupa compozitia chimica, procedeul de fabricatie si domeniul de utilizare sticla se clasifica in urmatoarele grupe :
a) Sticla comuna si cristal :pentru articole de menaj si ambalaj
b) Sticla pentru constructii
tip obisnuit pentru geamuri (transparenta,difuza)
tip speciala (termofonoizolanta si absorbanta)
tip elemente de zidarie (placi,caramizi,profile din sticla)
c) Sticla pentru laborator
tip chimic si termic-rezistenta, folosita la obtinerea de eprubete, pipete, palnii, vase de cultura, fiole etc.
tip sintetizata-cu un grad de porozitate folosita pentru filtrare.
d) Sticla opaca:
tip crown cu dispensie scazuta
tip flint cu dispensie ridicata
e) Sticla rezistenta la radiatii ionizate folosita la microscoape, telescoape.
f) Sticla pentru corpuri de iluminat:
pentru uz casnic-incolora, mata, opala, colorata.
pentru scopuri tehico-industriale(de protectie,
dispensoare, filtre pentru inflarosii si ultraviolete)
g) Sticla de protectie contra radiatiilor nucleare.
h) Sticla fotosensibila-tip obisnuit, cristalizata (fotoceram) si fotocromica sau fototropa, sensibila la lumina excitanta.
i) Sticla pentru fibre si fire: tip A, C, O, S.
j) Sticla pentru acoperiri:
pentru ceramica(glazura)
pentru metal(smalt)
pentru sticla(email)
k) Sticla pentru industria electronica
ca element pasiv(dielectric)
ca element active(semiconductori)
l) Sticla solubila
O deosebita importanta prezinta sticla pentru ambalaje si articole de menaj din sticla. In cadrul acestei grupe se cuprind urmatoarele varietati:
STICLA COMUNA - (sticla calcosodica calcopotasica)
Este folosita la confectionarea ambalajelor sau a diferitelor articole de uz casnic prezentandu-se astfel:
-sticla incolora: sticla cu factor de transmisie a luminii de minim 73%;
-sticla alba: cu factor de transmisie de 87%;
-sticla semialba: cu factor de transmisie a luminii de 75-87%;
-sticla cu stabilitate chimica superioara: care are in compozitie anumiti oxizi metalici.
-sticla rezistenta la foc: care prezinta un coeficient de dilatare mic si se utilizeaza la confectionarea articolelor de menaj rezistente la incalziri directe la foc.
-sticla calita(incasabila): suprafata careia printr-un proces de racire rapid a capatat rezistenta termica si mecanica superioara
-sticla colorata: sticla comuna,cu un continut variat de diversi oxizi, coloranti sau opacizanti prezentandu-se sub doua forme: sticla transparenta si sticla netransparenta.
-sticla cristal: este o sticla incolora, foarte transparenta si foarte omogena. Are un continut variat si diferit de oxizi de plumb, de potasiu, de bariu sau de zinc.
Se foloseste la confectionarea articolelor de menaj de calitate superioara si a obiectelor de arta si podoaba.Se fabrica in urmatoarele varietati:
-sticla grea
-sticla semigrea
-sticla usoara
-sticla semicristal
Articolele de menaj se clasifica in grupe si articole in functie de destinatie, mod de fabricatie sau de comercializare. Se disting urmatoarele grupe de articole:
1. Articole de menaj propriu-zise
a) - piese detasate: pahare suflate la teava,fara decor si cu decor pantograf, cu dunga dreapta subtire si matisata:
-tip I: de 25ml,100ml si 200ml
-tip II: cu decor tip slif cu benzi mate sau colorate(pahare de vin, apa, lichior, tuica)
b) - servicii: de apa, de vin, de lichior, compuse din sase pahare de 25ml pentru lichior, de 200ml pentru vin si de 250ml pentru apa si o cana cu capacitatea de 1500ml.
Serviciile sunt realizate din sticla comuna sau din sticla semi-cristal si cristal, tip albe sau colorate.
Serviciile pentru sampanie realizate din sticla comuna sau cristal sunt decorate artistic cu slif in fatete albe sau colorate, formate din sase pahare cu picior.
Serviciile pentru prajituri, tort, sandwish-uri, sunt formate dintr-un platou si sase farfurioare.
Serviciile pentru compot sunt formate dintr-o compotiera si sase castronase mici.
Garniturile de menaj sunt compuse din 3-6 piese din care una-doua presaratori, o mustariera, doua sticlute pentru otet si undelemn si o tavita.
2. Articole de sticla intrebuintate ca ambalaje
In acesta grupa intra: butelii, damigene invelite sau neinvelite cu nuiele, sifoane si borcane care pot fi:
-tip C pentru miere, cu capacitatea de 250-1000ml
-tip F pentru dulceata
-tip G pentru compot, cu aceeasi capacitate
-tip H pentru muraturi, cu capacitatea de 850ml, 1, 3, 5, 10 litri.
3. Articole din sticla termorezistenta la variatii bruste de temperatura
Folosite la obtinerea de canite, farfurioare, ibrice, vase pentru fiert lapte sau pentru pregatit mancarea. Ele sunt de tip Jena, Pyrom, Duran, etc.
4. Articole decorative
Sub forma de vaze pentru flori fasonate manual sau mecanic prin presare, turnare, suflare, cu decor slif sau din sticla suprapusa: bomboniere, scrumiere, figurine.
5. Diverse articole de menaj - razatoare pentru fructe, storcator citrice, vase gradate pentru uz casnic, portscobitori, etc.
In functie de dimensiuni, articolele de menaj din sticla se clasifica in trei categorii:
marime mica - cu dimensiuni pana la 120mm
marime mijlocie - cu dimensiuni pana la 200mm
marime mare - cu dimensiuni de peste 200mm
