Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Managementul Firmei PETROM

Managementul Firmei PETROM


PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII

SNP PETROM SA



1.DATE GENERALE

2.DENUMIRE , FORMA JURIDICA , SEDIUL

3.SCOPUL SI OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETATII

4 ORGANIZAREA SOCIETATII

5.RETEAUA DE DISTRIBUTIE

6.RELATIILE CU MEDIUL


O firma este agentul economic care utilizeaza factori de productie pentru a produce bunuri pe care apoi le vinde altor firme, consumatorilor sau guvernului. Din motive evidente, o firma este adesea numita producator.



Productia este organizata fie de catre firme detinute de stat, numite corporatii publice, sau de catre firmele din sectorul privat, care pot imbraca patru forme principale: propietari unici, care sunt in acelasi timp si manageri; parteneriate obisnuite, cu cativa propietari cu responsabilitate totala; parteneriate limitate, cu cativa parteneri obisnuiti si cativa parteneri care nu sunt activi si care au o responsabilitate limitata; societati pe actiuni, cu responsabilitate limitata pentru multiplii lor propietari care, de obicei, nu sunt managerii firmei.

Pentru desfasurarea afacerilor o firma, indiferent de specificul sau, trebuie sa dispuna de o anumita suma de bani numita capital financiar sau capital banesc. O mare parte din capitalul financiar al unei firme va fi utilizat pentru a achizitiona bunuri de capital fizic de care firma are nevoie pentru productie. Exista doua ti-puri fundamentale de capital financiar utilizat de catre firme: drepturile, fonduri asigurate de catre propietari, si datoriile sau obligatiile banesti, fonduri imprumutate din afara firmei.

In ceea ce priveste obiectivul unei firme sau intreprinderi, ipoteza cea mai simpla, si admisa in mod curent, este ca producatorul cauta sa castige cat mai multi bani, sa obtina profitul maxim. Nu este singura po-sibilitate: intreprinderea poate, in anumite cazuri, sa caute sa produca cat mai mult posibil sau sa urmareasca un obiectiv de ordin social (satisfacerea anumitor cereri prioritare, asigurarea anumitor prestari, deservirea unei anumite localitati, etc.). Riscul si siguranta vor fi apreciate de fiecare producator in moduri uneori foarte diferite.

In data de 15 SEPTEMBRIE 1997, GUVERNUL ROMANIEI emite ORDONANTA DE URGENTA nr. 49 privind infiintarea SNP PETROM SA,persoana juridica romana, prin reorganizarea REGIEI AUTONOME A PETROLULUI PETROM SA BUCURESTI,care se desfiinteaza.

Capitalul social al societatii, la constituire este format prin preluarea activului si pasivului REGIEI AUTONOME A PETROLULUI, de 10.436.502.127 mii lei pe baza bilantului contabil intocmit la data de 31 IULIE 1997, precum si a capitalurilor sociale ale societatilor absorbite de aceasta si este in valoare de 11.606.044.352 mii lei urmand a fi actualizat in conditiile legii.

Sucursala PECO a inregistrat in momentul absorbtiei un capital social de 6.693.000 mii lei .

Societatea a fost inregistrata la Camera de Comert Bucuresti -Oficiul Registrului Comertului sub nr.J13/978/98.

Societatea are ca obiect de activitate in principal,exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat si din platoul continental al Marii Negre, transportul petrolului si a produselor petroliere, comercializarea produselor prin retele proprii de distributie, importul si exportul de produse petroliere precum si alte activitati.    


2.DENUMIRE , FORMA JURIDICA , SEDIUL


DENUMIRE


Denumire societatii comerciale este Societatea Nationala a Petrolului "PETROM" SA, Sucursala PECO. In toate actele, facturile, anunturile, publicatiile si alte acte emanind de la societate, denumirea societatii va fi urmata de cuvintele "societate pe actiuni" sau de initialele "SA", de capitalul social si de numarul de inreghistrare la Registrul Comertului, conform articolului nr.1 din statutul societatii comerciale.


FORMA JURIDICA


SNP"PETROM" SA PECO este persoana juridica romana, avind forma juridica de societate comerciala pe actiuni.Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statutul de constituire al SNP PETROM SA BUCURESTI.


SEDIUL SOCIETATII


Sediul societatii comerciale este in Romania, municipiul Bucuresti.


3.SCOPUL SI OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETATII


SNP PETROM SA sucursala PECO are ca scop explorarea si exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat si din platoul continental al marii negre, transportul petrolului si al produselor petroliere, comercializarea prin retele proprii de distributie,transportul petrolului si al produselor petroliere, executarea de lucrari de profil in strainatate.

Sucursala PECO are ca obiect de activitate:

-comercializarea produselor petroliere si a marfurilor generale pe piata interna prin depozite, prin statii PECO, magazine

-operatiuni de import export de titei

-transportul produselor petroliere prin conducte, vagonabil, prin mijloace auto sau navale

-imbutelierea gazului petrolier lichefiat pentru aragaz

-colectare si regenerarea uleiurilor minerale uzate si a altor produse petroliere refolosibile

-operatiuni de blending(aditivari,etilari)

-prestari servicii complementare activitatii de baza a societatii pentru beneficiarii interni si externi

-consulting

-agenturari nave, proiectari de instalatii industriale si publice pentru utilizare gazului petrolier lichefiat

-calibrare de rezervoare

-activitate de consignatie



4.ORGANIZAREA SOCIETATII


SNP PETROM SA este administrata de catre consiliul de administratie format din 7 membri.

Membrii consiliului de administratie sunt numiti pe o perioada de 4 ani.

Conducerea executiva a SNP PETROM este asigurata de catre un director general.

Consiliul de administratie se intruneste la sediul societatii comerciale ,este prezidat de presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre unul din membri, in baza mandatului presedintelui.

Gestiunea societatii comerciale este controlata de comisia de cenzori si de actionari.Comisia de cenzori este formata din 3 membrii.

Sucursala PECO cuprinde 6 compartimente :

-planificare

-resurse umane

-protectia muncii

-juridic

-control financiar-gestiune

-controlul calitatii,protectia consumatorului si a mediului

Conform organigramei, societatea are o structura de tip piramidal, ierarhizata pe douasprezece nivele.Structura este clasica, tipica pentru societatile cu grad mare de integrare, in care se gaseste toata gama de functiuni necesare.

Se gasesc in organigrama functiuni a caror prezenta si dimensiune reflecta interesul manifestat de societate pentru calitate, cercetare dezvoltare, investitii, marketing.

Resursele umane : numarul total de personal de munca numara 580 de persoane.Acestia sunt dispusi astfel:

-personal administrativ in compartimente functionale 50

-personal administrativ in compartimente de productie 0

-personal tehnic productiv 19

-muncitori 511


5.RETEAUA DE DISTRIBUTIE


Sucursala PECO si-a desfasurat activitatea de vinzare produse petroliere, cosmetice si complementare prin cele 8 depozite, 20 de statii de distributie si 2 magazine, dupa cum urmeaza:

-depozit comercializare Constanta

11 statii de distributie

-depozit comercializare Cernavoda

3 statii de distributie

-depozit de comercializare Ovidiu

-depozit comercializare Harsova

2 statii de distributie

atelier reparatii mijloace de transport ale marfurilor

-depozit comercializare Mangalia

3 statii de distributie

-dedpozit comercializare Medgidia

1 statie de distributie

-depozit de comercializare N.Balcescu

-depozit de comercializare Negru Voda

1 statie de distributie



ORGANIZAREA PUNCTELOR DE DESFACERE A PRODUSELOR PETROLIERE


Livrarea produselor petroliere si a produselor complementare catre consumatorii interni si externi, persoane fizice si juridice, se realizeaza prin reteaua de depozite de produse petroliere deservite la rindul lor de statiile de desfacere tip PECO.


DEPOZITE DE DESFACERE


Depozitele care coordoneaza activitatea statiilor PECO au urmatoarele obligatii:

-stabilirea necesarului de produse complementare (accesorii auto,cosmetice auto) ce urmeza a fi contractate in anul urmator

-aprovizionarea permanenta, ritmica, a statiilor PECO cu produsele ce se comercializeaza prin acestea, conform listei de marfuri stabilita pentru fiecare statie in parte

-emiterea de propuneri privind necesarul de mijloace de transport(autocisterne, autocamioane, autofurgonete)

-dotarea statiilor PECO cu inventarul necesar efectuarii receptiilor calitative si canrtitative la produsele primite

-dotarea statiilor conform normativelor in vigoare, atit cu materiale de prima interventie cit si cu panouri avertizoare



STATII DE DESFACERE


Statiile de desfacere PECO sunt amplasate in municipii, orase si alte localitati, pe arterele de circulatie rutiera, drumuri nationale, sosele europene si sunt arondate teritorial depozitelor de desfacere.

Statiile PECO sunt subunitati de desfacere cu amanuntul a produselor petroliere, avind in dotare cladiri, cabine metalice, rezervoare, butoaie pentru depozitarea produselor petroliere, pompe de distributie, hidrofoare, aparate pentru extragerea uleiului uzat, mobilier corespunzator, vitrine, casete metalice pentru pastrarea valorilor, materiale de reclama.

In perimetrul statiilor se afla retele electrice de forta si iluminat, rampe, instalatii de spalat degresat, copertine, peluze, spatii verzi si retele de circulatie pentru incadrarea autovehiculelor la pompele de distributie.

Reteaua de statii PECO, in functie de produsele pe care le comercializeaza, se grupeaza astfel:

a) statii pentru desfacerea carburantilor, lubrifiantilor si produselor complementare, denumite statii de benzina

b) statii pentru desfacerea produselor petroliere necesare uyului casnic, denumite statii de uz casnic

c) statiile mixte

Statiile PECO isi desfasoara activitatea in temeiul legii nr. 3/72 privind activitatea de comert interior.

Principalele functii sunt :

-alimentarea cu carburanti si lubrifianti a autoturismelor proprietate personala

-aprovizionarea populatiei cu produse petroliere pentru uzul casnic

-comercializarea unor produse complementare

-efectuarea unor prestari de servicii (spalare, degresare, reparatii)

AMBALAREA, MARCAREA, DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL PRODUSELOR PETROLIERE


Ambalare

Ambalajele trebuie sa corespunda standardelor de stat sau normelor tehnice si trebuie sa asigure integritatea calitatii si cantitatii produselor.

Ambalajele trebuie sa fie curate si in starebuna, astfel incit sa se evite patrunderea din exterior a precipitatiilor si a prafului.

Ambalarea se face numai in ambalaje in buna stare, curate, uscate in interior, prevazute cu sisteme de inchidere etansa.


Marcare

Ambalajele care vor servi la transportul si depozitarea produselor petroliere vor fi marcate cu vopsea rezistenta la apa si produse petroliere, preparata pe baza de solventi volatili, pentru a se usca imediat dupa aplicare.


Depozitare

Fiecare sortiment de produs se va depozita separat in rezervorul sau ambalajul destinat numai lui.

Rezervoarele destinate depozitarii produselor petroliere cu temperatura de congelare peste 0 grade C vor fi prevazute cu serpentina de incalzire exterioara sau interioara.

La depozitare se vor respecta normele de prevenire si stingere aincendiilor specifice fiecarui produs si fiecarui loc de depozitare


Transport

Transportul produselor petroliere se face in vagoane cisterna si autocisterne.

Produsele petroliere ambalate in ambalaje mici se pot transporta in vagoane de cale ferata sau autovehicule.


Manipulare

Manipularea produselor petroliere pentru depozitare in rezervoare trebuie executata prin conducte separate pentru fiecare categorie de produse.

La manipulare trebuiesc respectate normele legale privind protectia muncii, tehnica securitatii muncii, precum si normele de prevenire si stingere a incendiilor

Manipularea produselor prin conducte se realizeaza astfel incit sa se evite modificarea calitatii, prin contaminarea cu alte produse, apa, sau impuritati.



6.RELATIILE CU MEDIUL


1.FURNIZORII



2.CLIENTII

3.CONCURENTA


Furnizorii SNP PETROM SA sunt reprezentati in special de rafinariile din sistemul SNP PETROM :

PETROBRAZI

PLOIESTI

Aprovizionarea se poate face si de la rafinarii din afara sistemului SNP PETROM : PETROMIDIA, PETROBRAZI .


2.CLIENTII


Activitatea societatii este orientata catre deservire unor multiple sectoare de piata, in conformitate cu obiectul de activitate.

Prin retelele de distributie a produselor petroliere, cosmetice si produse complementare, se  vizeaza deservirea:

posesorilor de automobile si autovehicole, persoane fizice

persoane juridice: societati de transporturi, de distributie marfuri ce poseda parc auto

utilizatorilor casnici cu necesarul de gaz petrolier lichefiat

Prin depozitele de distributie a produselor petroliere se livreaza marfuri pentru punctele termice, pentru utilizatorii din agricultura.

Un nou client este societatea JUGOPETROL pentru care se realizeaza transportul titeiului prin conducta.


3.CONCURENTA


O puternica retea concurentiala este formata din societatile care au ca obiect de activitate comercializarea carburantilor.Acestea au dezvoltat  un sistem de statii moderne, situate pe artere cu un flux rutier mare.

O categorie importanta a concurentilor este reprezentata de rafinariile din afara sistemului SNP PETROM care se constituie atat in furnizori ai societatilor specializate in comercializarea carburantilor (statii concurente de distributie) cat ti in concurenti etapa de livrare a produselor la poarta rafinariilor, unde practica preturi mici, fara cheltuieli detransport.

Dintre societatile cu capital strain sau mixt amintim :

SHELL, LUCKOIL, OMV, ARAL.


7.ANALIZA IN DINAMICA A CTIVITATII ECONOMICE



7.1.ANALIZA VENITURILOR

7.2.ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI SI AVALORII ADAUGATE

7.3.ANALIZA CHELTUIELILOR

7.4.ANALIZA PRODUCTIEI EXERCITIULUI



Analiza activitatii economice a societatii are in vedere dinamica activitatii de productie si comercializare, modul in care se formeaza si respecta proportionalitatile interne, proprii echilibrului obiectiv necesar dintre diferiti indicatori.

Analiza dinamicii activitatii de productie si comercializare are menirea de a pune in evidenta obiectivele stabilite in raport cu realizarile perioadelor precedente, gradul de utilizare al acestora, cauzele ce pot determina anumite abateri, precum si masurile ce se impun pentru corectarea situatiilor nefavorabile intervenite intr-un interval de timp determinat.


7.1.ANALIZA VENITURILOR



INDICATOR

PERIOADA

1998

1999

2000

VENITURI DIN   EXPLOATARE

215957983

430355076

753318115

VENITURI FINANCIARE

1050387

4049437

4380293

VENITURI EXCEPTIONALE

213912

718828

355074

TOTAL VENITURI

217222282

435123341

758053782


ACTIVITATI

STRUCTURA VENITURILOR

1998

1999

2000

EXPLOATARE

99,4

98,9

99,4

FINANCIARA

0,4

0,9

0,5

EXCEPTIONALA

0,2

0,2

0,1

TOTAL

100

100

100



Veniturile din exploatare au inregistrat o crestere valorica in anul 1999 fata de 1998, dar o scadere ca pondere in structura veniturilor totale fata de aceeasi perioada de comparatie.

Evolutia veniturilor financiare este crescatoare.Ca pondere, inregistreaza o scadere in anul 2000 fata de 1999 de la 0,9 la 0,5 .De asemenea, in perioada 1998 - 1999, pentru veniturile exceptionale se inregistreaza o crestere ca pondere in veniturile totale de la 0,4% la 0,9% , pentru ca in anul 2000 sa scada la 0,1% .

Cu ajutorul graficelor urmatoare se pot urmari evolutiile veniturilor pe categorii de activitati si pe total :






7.2.ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI SI A VALORII ADAUGATE


ANALIZA CIFREI DE AFACERI


Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elemente componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite in structura cifrei de afaceri.De asemenea, in analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri se precizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale.

(MII LEI)

Semnificatie

Perioada

Indici

Structura (%)

1998

1999

2000

1998

1999

2000

c3/c2

c4/c3

Venituri din vinzarea marfurilor

205087412

424977112

744915448

207.2

175.2

96,71

99,1

99,09



Productia vinduta

6985620

3854990

6832554

55.1

177.2

3,293

0,898

0,908

Cifra de afaceri

212073032

428832102

751748002

202.2

175.3

1

1

1


Cifra de afaceri a inregistrat o crestere incepand cu anul 1999.In anul 1999 se inregistreaza o cifra de afaceri cu 216.759.070mii lei mai mare fata de anul 1998 cu o rata de crestere de 202%.In anul 2000 rata de crestere este de 175,3% fata de perioada anterioara, diferenta valorica fiind de 322915900 mii lei .Modificarile aparute in evolutia cifrei de afaceri sunt influentate de cresterea veniturilor din vinzarea marfurilor petroliere (benzine, motorine, uleiuri, combustibili).Se mai observa ca veniturile din vanzarea marfurilor au inregistrat o crestere ca pondere in structura cifrei de afaceri.In acelasi timp observam scaderea valorica si a ponderii veniturilor din productia vanduta in anul 1999 fasa de 1998 .In anul 2000 se inregistreaza o usoara crestere a ponderii veniturilor din productia vandutacu o rata de 177,2% fata de 1990, dar fara a depasi nivelul anului 1998.Aceasta scadere este compensata de cresterea veniturilor din activitatea de vinzare.

In graficele urmatoare sunt prezentate evolutiile cifrei de afaceri, a componentelor si structurii sale pe cei trei ani:






STRUCTURA CIFREI DE AFACERI






ANALIZA VALORII ADAUGATE


Nr

crt

Indicatori

Perioada (MII LEI)


Structura valorii adaugate

1998

1999

2000

1998

1999

2000

1

Cheltuieli cu

Salariile

22118888

24467033

29797940

35,326

1,011

6,876

2

CAS si protectie

sociala

7375773

10337023

12506766

11,780

4,273

2,826

3

Total chelt.

cu personalul

29494661

34804056

42304706

47,106

14,386

9,762

4

Alte elem de nat val. adaugate

7647886

193117087

334630409

12,214

79,824

77,216

5

Amortizarea

1038078

4669980

10308093

1,658

1,930

2,379

6

Rezultatul exploatarii

-5061606

-3446018

3821741

-8,084

-1,424

0,882

7

Val. adaugata

62613680

241929161

433369655

100

100

100



Se constata o scadere a valorii adaugate in anul 1999 fata de anul 1998 de la 626113680 la 241929161.In anul 2000 valoarea adaugata inregistreaza o evolutie usor ascendenta pana la valoarea de 433369655 mii lei, dar sub nivelul anului 1998.

Din punct de vedere structural, cheltuielile cu personalul salariat au inregistrat o crestere ca suma absoluta dar o scadere ca pondere.

Amortizarea a crescut intr-un ritm mai lent, ca urmare a sporirii valorii medii a activelor fixe si a modificarilor intervenite in structura acestora.

Rezultatul exploatarii, fiind situat pe pierdere in anii 1998 si 1999, inregistreaza o valoare pozitiva in anul 2000, crescand ca pondere cu 2,52% in structura valorii adaugate fata de perioada precedenta.



7.3.ANALIZA CHELTUIELILOR


7.3.1.ANALIZA PRINCIPALELOR CATEGORII DE CHELTUIELI

7.3.2.ANALIZA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR



In abordarea fiecarei categorii de cheltuieli trebuie sa se porneasca de la functiile pe care acestea le au in buna functionare a firmei.

Realizarea unui venit si, respectiv profit, implica efectuarea de cheltuieli.In contabilitatea financiara cheltuielile se grupeaza in :

1.     cheltuieli de exploatare

2.     cheltuieli financiare

3.     cheltuieli exceptionale


7.3.1.ANALIZA PRINCIPALELOR CATEGORII DE CHELTUIELI


INDICATOR

PERIOADA (MII LEI)


1998

1999

2000

CHELTUIELI DE EXPLOATARE

221019589

433801094

749496374

CHELTUIELI FINANCIARE

31285

0

59786

CHELTUIELI EXCEPTIONALE

413915

1420621

1470896

TOTAL CHELTUIELI



221464789

435221715

751027056


INDICATORI

STRUCTURA CHELTUIELILOR

1998

1999

2000

CH. DE EXPLOATARE

99,798

99,673

99,79

CH.

FINANCIARE

0,014


0

0,07

CH.

EXCEPTIONALE

0,186


0,326

0,195

CH.

TOTALE

100

100

100


Cheltuielile de exploatare au scazut lent ca pondere in cheltuielile totale in anul 1999 fata de 1998, inregistrand o pondere de 99,798% in anul 1998 si 99,673 in 1999%.In anul 2000 au inregistrat o variatie pozitiva, ca pondere echivaland anul 1998.

Cheltuielile financiare au inregistrat o crestere (0,6%) ca pondere in totalul cheltuielilor in anul 2000 fata de anul 1998, in anul 1999 nefiind inregistrate cheltuieli financiare.

Evolutia principalelor categorii de cheltuieli sunt evidentiate in urmatoarele grafice :







STRUCTURA CHELTUIELILOR






7.3.2.ANALIZA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR


INDICATOR

PERIOADA

1998

1999

2000

CHELTUIELI DE EXPLOATARE

221019589

433801094

749496374

CHELTUIELI FINANCIARE

31285

0

59786

CHELTUIELI EXCEPTIONALE

413915

1420621

1470896

TOTAL CHELTUIELI

221464789

435221715

751027056

VENITURI DIN EXPLOATARE

215957983

430355076

753318115

VENITURI FINANCIARE

1050387

4049437

4380293

VENITURIEXCEPTTIONALE

213912

718828

355074

TOTAL VENITURI

217222282

435123341

758053782

CHELTUIELI LA 1000 LEI VENITURI :




1.DE EXPLOATARE

1023,438

1008,007

994,926

2.FINANCIARE

29,784

0

13,648

3.EXCEPTIONALE

1934,978

1976,302

4142,506

TOTAL

1019,531

1000,226

990,730


Incepand cu anul 1999, nivelul cheltuielilor in venituri incepe sa scada de la 1019,531 lei in 1998 la 1000,226 in1999 si la 990,730 in anul 2000.

Un nivel redus de eficiensa este inregistrat in anul 2000, ca urmare a reducerii cheltuielilor aferente veniturilor din exploatare.

Cheltuielile aferente veniturilor exceptionale inregistreaza o evolutie ascendenta,inregistrand in 1998 valoarea de 1934,978, in 1999 de 1976,302 si in 2000 valoarea de 4142,506 lei .

Evolutia cheltuielilor la 1000 lei venituri este prezentata in graficele :








7.4.ANALIZA PRODUCTIEI EXERCITIULUI



Productia exercitiului dimensioneaza interega activitate a firmei.Productia exercitiului cuprinde :

valoarea productiei vandute

cresterea sau descresterea productiei stocate, in care se include stocurile de produse finite, semifabricate

productia imobilizata, respectiv imobilizarile corporale si necorporale



INDICATOR

PERIOADA                                (MII LEI)

1998

1999

2000

PRODUCTIA EXERCITIULUI

8454560

4453716

7192846


marketing

resurse umane






Upload!

Trimite cercetarea ta!
Trimite si tu un document!
NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate.