Cercetari de marketing - Subiecte de examen

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Marketing si Afaceri Economice Internationale

Cercetari de marketing - Subiecte de examen

1.Continutul cercetarilor de marketing. Delimitari conceptuale. Pag.19-2

R. Cercetarea de marketing reprezinta o functie ce realizeaza legatura dintre consumator, client si public si specialistii in marketing prin intermediul informatiilor - utilizate pentru a identifica sau defini oportunitatile sau problemele de marketing, pentru a genera reforma si evalua actiunile de marketing, pentru a monitoriza performantele de marketing si pentru a imbunatati intelegerea marketingului ca proces.10 Cei patru P (produs, pret, plasament, promovare) sunt pilonii de baza ai marketingului. Fiecare sunt de neconceput a fi dezvoltati in strategii pe termen mediu si lung fara ajutorul de necontestat al cercetarilor de marketing.

PRODUS - Cercetarea de marketing poate testa atitudinea fata de produse, descriindu-le sau aratandu-le unor focus-grupuri

PRET - Cercetarile privind pretul pot varia de la simple intrebari, cat de multumit sau nemultumit este fata de pret, pana la mult mai sophisticate intrebari, utilizand analiza conjugata.

PLASAMENT (DISTRIBUTIE) - Aceasta reprezinta distributia inecuatia marketingului si cercetarea de marketing poate ajuta la planificarea celei mai bune rute a produselor catre piata si consumatorii finali.

PROMOVARE - Cercetarea de marketing poate fi utila in toate aspectele promovarii, de la dezvoltarea ideii pentru reclame pana la a afla care reclama a fost cea mai eficienta

2.Clasificarea cercetarilor de marketing dupa urmatoarele criterii : obiectul cercetarii, locul de desfasurare,frecventa desfasurarii. Pag.31-33

a. In functie de obiectul cercetarii, cercetarile de marketing pot fi:

exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative (cauzale) si predictive

b. Un alt criteriu care poate servi la clasificarea cercetarilor de marketing este locul de desfasurare al acestora. Prin aplicarea acestui criteriu, deosebim: cercetari de birou (desk research) si cercetari de teren (field research).

c. Dupa frecventa desfasurarii, cercetarile de marketing se clasifica in: permanente, cand se desfasoara sistematic, fara intrerupere; periodice, cand se efectueaza la anumite intervale de timp; ocazionale, cand nu se mai repeta in timp.

3.Care sunt metodele de cercetare directa si prin ce se caracterizeaza acestea? Pag.110

Metodele de cercetare directa, selectiva a subiectilor actelor de piata se grupeaza in doua categorii distincte, dupa modul de antrenare a acestora:

a) metode ce nu implica in mod constient subiectii in cercetare: observarea;

b) metode ce implica participarea constienta a purtatorilor de informatii: ancheta selectiva si testele psihometrice.

Din randul metodelor din a doua categorie face parte gama larga a anchetelor selective, ce presupune fie interogarea purtatorilor de informatii, fie antrenarea acestora la efectuarea unor teste (de memorie, recunoastere, incadrare, jucare de rol etc.). In prima categorie sunt grupate tehnicile observarii, ce nu presupun constientizarea subiectilor privitor la obiectivele investigatiei.

4.Experimentul este metoda stiintifica de baza pentru investigarea cauzalitatii?

Pag.132

R:da

5.Definiti grupul de tratament (unitate experimentala). Pag.133

Partea din esantionul sau populatia care a fost supusa experimentului, expusa manipularii variabilei independente, este cunoscuta sub numele de grup de tratament.

6.Definiti grupul de control ( unitatea de control). Pag.133

Grupul in cadrul caruia variabila independenta ramane neschimbata poarta numele de grup de control.

7. Enumerati tipurile de scalele comparative de evaluare. Prin ce se caracterizeaza aceste scale? Pag.89,12.

R.a. Scala comparatiilor perechi este cea mai frecvent utilizata dintre metodele de scalare comparative.Folosirea acestei tehnici, a comparatiilor perechi, implica prezentarea a doua obiecte respondentului, in acelasi timp, si i se solicita acestuia sa aleaga unul din cele doua, folosind acelasi criteriu de apreciere.

b. Scala de ordonare a rangurilor

Respondentilor li se prezinta mai multe obiect simultan, cerandu-li-se sa le ordoneze pe acestea in functie de un anumit criteriu. Aceasta scala este utilizata, de regula, pentru a masura atat preferinta fata de o marca, cat si atributele acelei marci fata de celelalte marci evaluate.

c. Scala cu suma constanta

Scala cu suma constanta solicita respondentului sa divida o suma, in general 10 sau 100, intre doua sau mai multe obiecte, attribute pentru a reflecta relativa preferinta a respondentului pentru fiecare obiect, importanta respectivelor atribute sau gradul in care un anumit obiect poseda un anumit atribut.

d. Scala Q-sort

Aceasta metoda de scalare a fost dezvoltata pentru a permite diferentieri in randul unui numar de obiecte sau proprietati cu o rapiditate mai mare decat permit metodele de scalare prezentate anterior.

e. Modelul Fishbein-Rosenberg

O metoda de scalare mai complexa are la baza modelul Fishbein-Rosenberg7 de evaluare a atitudinii Se poate determina atitudinea unui individ fata de un stimul (de exemplu, un produs sau serviciu).

8. Prin ce se caracterizeaza scala nominala? Pag.79

R. SCALA NOMINALA este scala care utilizeaza numai simboluri, cu scopul de a atasa o eticheta diferitelor caracteristici care descriu categoriile (clasele) analizate. Este cea mai simpla scala, ea permite clasificari ale colectivitatii cercetate, in functie de anumite criterii: gen (barbat/femeie), mediu de viata (urban/rural), religie (ordodox/musulman/ catolic), consum (consumator/nonconsumator), raspuns (da/nu),

opinie (acord/dezacord).

9. Scala de ordonare a rangurilor este metoda de scalare? Pag. 89

R:da.

10. La ce tip de informatii conduce prelucrarea datelor culese cu ajutorul scalei lui Stapel? pag.97

R. informatii specifice scalelor tip interval.

11. Diferentiala semantica este o metoda comparativa de scalare? 16. Pag.95

R:nu.

12. Patratele latine sunt o forma unifactoriala de proiectare a cercetarii directe utilizata pentru a reduce numarul de observatii? 17. pag.137-138

R:nu.

13. Patratele greco-latine sunt o simpla extensie a proiectarii cu ajutorul patratelor latine, care permite introducerea unei a treia variabile controlabila? 10. pag.138

R:da.

14. Ce se intelege prin testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre doua sau mai multe grupuri considerate 絜 analiza de marketing? Pag.150

Testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri re-prezinta o modalitate de a evidentia existenta unor diferente semni-ficative dintre doua sau mai multe grupuri considerate in analiza.

15. Ce intelegeti prin informatii secundare? Pag. 46

1) informatii secundare obtinute ca urmare a colectarii lor din publicatii, rapoarte elaborate anterior, pentru alte scopuri decat cel pentru care pot fi folosite in prezent.

16. Scala interval este metoda de scalare?18. Pag.77-81

R:nu.

17. Un tip de scala este si scala de ordonare a rangurilor? Pag.89

R:NU

18. Enumerati caracteristicile scalei ordinale.Pag.79

SCALA ORDINALA se poate descrie prin proprietatea de a ierarhiza clasele, categoriile caracterizate. Este o scala care poseda aceleasi proprietati ca si scala nominala, in plus, da posibilitatea realizarii unei ierarhii a claselor (categoriilor) analizate.

19. Definiti experimentul de marketing..Pag.132

Experimentul implica manipularea uneia sau a mai multor variabile explicative in asa fel incat efectul acesteia sau acestora asupra uneia sau a mai multor variabile explicate sa poata fi masurat.

20. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri in cazul scalelor nemetrice se poate utiliza un coeficient. Cum se numeste acest coeficient?

Pag.150

R. Coeficientul de corelatie statistica

21. Care sunt criteriile folosite pentru evaluarea contributiei informatiei obtinute prin cercetarea de marketing la procesul decizional?Pag.76-77 ??

22. In cazul caror scale este posibila multiplicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altul?Pag.79-82

R. Scale nemetrice

23.Cum se numesc variabilele manipulate in cadrul experimentului demarketing?

pag.133

R. Variabila care va fi manipulata este numita variabila independenta.

24. Cum se numeste metoda de cercetare utilizata pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte sau fenomene, in cazul careia cercetatorul nu interactioneaza sau nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse investigatiei ? Pag.111-114 .37.

R. Observarea

25. Pentru datele obtinute cu ajutorul unei scale interval, determinarea tendintei centrale a seriei se realizeaza cu ajutorul pag.149

R. Mediei aritmetice.

26. Dupa frecventa desfasurarii, cercetarile de marketing se clasifica in: Pag.33

R. Permanente, cand se desfasoara sistematic, fara intrerupere; periodice, cand se efectueaza la anumite intervale de timp; ocazionale, cand nu se mai repeta in timp.

27. Definiti masurarea fenomenelor de marketing Pag.72

R. Masurarea reprezinta procesul de atribuire de numere sau alte simboluri caracteristicilor obiectelor, persoanelor, fenomenelor, atribuire realizata pe baza unor reguli bine definite.

28. Ce tip de intrebare se utilizeaza in cazul anchetei prin telefon ? 44. pag.126

R. Intrebarile puse sunt deschise.

29. Inregistrarile contabile sunt considerate a fi surse interne de informatii ? P.42

R. Da.

30. Ce se intelege prin variabila dependenta in cadrul experimentului de marketing? pag.133

R. Variabila care va reflecta impactul variabilelor independente este denumita variabila dependenta.

31. Pentru care tip de scala se utilizeaza media geometrica atunci cand se determina tendinta centrala a fenomenului studiat? Pag.149

R. Pt. scalele metrice.

32. Cu ce instrument se testeaza semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri in analiza statistica a informatiilor rezultate din cercetarile de marketing?P.150.

R. pentru testarea gradului de semnificatie a diferentelor dintre grupuri, se utilizeaza testul neparametric Hi-patrat (χ2).

33. La ce tip de informatii conduc scalele diferentiala semantica si scala lui Stapel ? Pag.97

R. Informatii specifice scalelor tip interval.

34. Din ce categorie de scale face parte scala lui Likert ? Pag.96

R: Din categoria scalelor de tip ordinal

35. Care sunt particularitatile cercetarii de birou ca metoda de obtinere a informatiilor in cercetarile de marketing ? Pag.104

R. Cercetarea de birou furnizeaza informatii care, de cele mai multe ori se afla chiar la indemana, dar niciodata nu au fost apreciate la justa lor valoare. Cercetarea de birou produce informatii cu caracter secundar sau, altfel spus, informatii care se colecteaza fara munca de teren.

36. Clasificarea cercetarilor de marketing in functie de obiectul cercetarii, in functie de locul de desfasurare, dupa frecventa desfasurarii si dupa natura informatiei.

Pag.64-66

R. In functie de obiectul cercetarii, cercetarile de marketing pot fi: exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative (cauzale) si predictive.

Dupa locul de desfasurare: cercetari de birou (desk research) si cercetari de teren (field research).

Dupa frecventa desfasurarii: permanente, cand se desfasoara sistematic, fara intrerupere; periodice, cand se efectueaza la anumite intervale de timp; ocazionale, cand nu se mai repeta in timp.

Dupa natura informatiilor: cercetari calitative si cercetari cantitative.

37. Conceptul de "cercetare de marketing" arata ca organizatiile realizeaza cercetari de marketing pentru a identifica si pentru a rezolva o problema de marketing. Pag.19-25

R. Da.

38. Ciclul de viata al produsului si cercetarea de marketing. Pag.23

R. Lansare: Cercetarea de marketing exploreaza nevoile nesatisfacute pentru produsele noi si ajuta la estimarea cererii. Poate fi folosita pentru fundamentarea pretului sau a specificatiilor produsului.

Maturitate: Cercetarea de marketing arata cum se poate construi o marca sau avantajul competitiv. Studiile privind satisfactia consumatorului evidentiaza punctele forte si punctele slabe ale produsului

Declin: Cercetarea de marketing arata caile pentru reintinerirea produselor, prin incorporarea de noi elemente sau gasirea de noi piete.

39. Definiti marketingul strategic. Pag.11-15

R. Reprezinta un proces orientat catre analiza.

40. Particularitatile cercetarilor predictive. Pag. 32

R. Cercetarile predictive privesc fenomenele in viitor. Ele urmaresc sa descrie, intr-un orizont de timp, tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate, schimbarile ce se pot produce in dimensiunile si modul de manifestare ale acestora.

Cercetarile predictive urmaresc realizarea unor previziuni ale fenomenelor pietei, pe diferite orizonturi de timp (scurt, mediu, lung).

41. Particularitatile cercetarilor descriptive. Pag. 32

Cercetarile descriptive sunt investigatii de profunzime, care merg pana la detalii. Ele se organizeaza atunci cand exista unele indicii privind desfasurarea unui anumit fenomen al pietei si urmaresc sa-i determine coordonatele fotografiind, in fapt, dinamica fenomenului respectiv, neinsistand, insa, asupra cauzelor evolutiei sale.

42. Calitatea cercetarilor de marketing (utilitatea lor practica). Pag. 33

R. Calitatea cercetarilor de marketing - si, deci, utilitatea lor practica - se afla in stransa legatura cu profesionalismul echipei de cercetatori, cu sediul activitatii de organizare si desfasurare efectiva a cercetarilor.

43. Importanta calculelor de eficienta in realizarea cercetarii de marketing.Pag. 33

R. Rezultatul calculelor de eficienta sta la baza optiunii firmei cu forte proprii sau cu ajutorul partial sau in totalitate al serviciilor oferite contra cost de alte firme specializate in efectuarea de cercetari.

44. Particularitatile cercetarilor exploratorii. Pag. 31

R. Cercetarile exploratorii urmaresc stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare.

45. Tipurile de studii si cercetari specifice cercetarilor care identifica problemele de marketing. Pag.26

􀂃 studierea potentialului pietei;

􀂃 studierea cotei de piata;

􀂃 cercetari de imagine;

􀂃 cercetarea caracteristicilor pietei;

􀂃 analiza vanzarilor;

􀂃 cercetari previzionale;

􀂃 studierea tendintelor mediului de afaceri.

46. Tipurile de studii si cercetari specifice cercetarilor care rezolva problemele de marketing. Pag.26

􀂃 cercetari de segmentare a pietei;

􀂃 cercetari vizand produsul;

􀂃 cercetari privind preturile;

􀂃 cercetari privind promovarea;

􀂃 cercetari asupra distributiei.

47. Operatorii de marketing considera informatia un element ajutator in adoptarea unei decizii si o adevarata valoare de marketing care poate oferi detinatorului un semnificativ avantaj competitiv. Pag.36

R. Da.

48. Informatiile din surse monitorizate rezulta din scanarea periodica a anumitor surse? Pag.41

R. Da.

49. Rapoartele guvernamentale, rapoartele anuale ale concurentilor, activitatile publice ale concurentei fac parte din categoria informatiilor periodice? Pag.41

R. Nu.

50. Erori care pot afecta rezultatele cercetarii. Pag.61

R. Erorile ce pot apare la obtinerea de informatii se pot datora urmatoarelor cauze: lipsa reprezentativitatii esantionului, lipsa de raspunsuri, raspunsurile insesi.

51. Furnizorii de cercetari de marketing. Pag.67

R. Exista doua categorii de furnizori: cei interni (propriul departament de marketing) si cei externi, care sunt divizati in doua mari grupe: furnizori de servicii complete si furnizori de servicii partiale (limitate).

52. Determinarea cadrului esantionarii ca etapa a procesului de esantionare. Pag.117-118

R. Un esantion este considerat o reprezentare a elementelor populatiei-tinta la scara redusa. Cadrul esantionarii consta in intocmirea unei liste a unui set de reguli pentru a fi in masura sa se identifice populatia-tinta.

53. Rolul cercetarii de marketing in SIM Pag.35-51

R. Rolul cercetarilor de marketing este de a oferi informatii despre piata ce vor servi la adoptarea si implementarea deciziilor de marketing.

54. Delimitari conceptuale privind cercetarea de marketing.Definitii. Pag.19-24

R. a) Cercetarea de marketing reprezinta o functie ce realizeaza legatura dintre consumator, client si public si specialistii in marketing prin intermediul informatiilor - utilizate pentru a identifica sau defini oportunitatile sau problemele de marketing, pentru a genera reforma si evalua actiunile de marketing, pentru a monitoriza performantele de marketing si pentru a imbunatati intelegerea marketingului ca proces.

b) Cercetarea de marketing consta in identificare sistematica si obiectiva, culegerea, analiza, diseminarea si utilizarea informatiilor cu scopul de a imbunatati deciziile de marketing privind identificarea amenintarilor si oportunitatilor de marketing.

c) Cercetarea de marketing reprezinta activitatea formala prin intermediul careia, cu ajutorul unor concepte, metode si tehnici stiintifice de investigare, se realizeaza, in mod sistematic, specificarea, masurarea, culegerea, analiza si interpretarea obiectiva a informatiilor de marketing, destinate conducerii unitatii economice, pentru cunoasterea mediului in care functioneaza, identificarea oportunitatilor, evaluarea alternativelor actiunilor de marketing si a efectelor acestora.

55. Clasificarea cercetarilor de marketing. Pag 25-26

R. Cercetarile de marketing se clasifica in doua mari categorii, si anume: cercetari de marketing care identifica problemele si cercetari de marketing care rezolva problemele de marketing.

56. Componenta de actiune este componenta operationala, practica ce decide asupra: Pag 25-26

R celor 4 p .produs, pret, promovare, plasament.

57. Tipologia informatiilor vehiculate in sistemul informational de marketing.

Pag 40-42

R. informatii la cerere, din surse monitorizate, periodice.

58. Determinarea tendintei centrale din punct de vedere statistico-matematic: grupul modal, utilizarea mediei aritmetice, medianei, mediei geometrice. Pag 148-150

R. Grupul modal este reprezentat de varianta care prezinta frecventa maxima in seria de date considerata. grupul modal = max(fi ), unde, fi este frecventa elementului i din serie.

Mediana este varianta care ocupa locul central intr-o serie aranjata in ordinea crescatoare (descrescatoare) a termenilor sai.

Pentru datele obtinute cu ajutorul unei scale interval, determinarea tendintei centrale a seriei se realizeaza cu ajutorul mediei aritmetice. Media aritmetica este acel nivel al caracteristicii care, daca inlocuieste fiecare varianta observata, nu schimba nivelul totalizator al acesteia.

Daca datele au fost colectate folosindu-se o scala de tip proportional, atunci se impune, pentru determinarea tendintei centrale, calcularea mediei geometrice.

Media geometrica este acea valoare xg care, inlocuind fiecare varianta a caracteristicii, nu modifica nivelul produsului lor.

59. Metode de scalare. Scale comparative de evaluare si scale noncomparative de evaluare. Pag 85-101

R.          a) Scale comparative de evaluare

1. Scala comparatiilor perechi

2. Scala de ordonare a rangurilor

3. Scala cu suma constanta

4. Scala Q-sort

5. Modelul Fishbein-Rosenberg

b). Scale noncomparative de evaluare

1. Scale de clasificare de tip continuu

2. Diferentiala semantica

3. Scala Likert

4. Scala lui Stapel

60. Dati exemple de cercetari exploratorii. Pag.64

R. Cercetarile exploratorii urmaresc stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare. Daca, de exemplu, se doreste patrunderea pe o piata, pentru inceput se executa o studiere in linii generale a caracteristicilor pietei, a evolutiei sale anterioare, a ofertantilor existenti si a segmentelor de cumparatori. In situatia in care rezultatele acesteia indica o conjunctura favorabila, se vor executa cercetari mai ample si mai in amanunt, iar atunci cand rezultatele cercetarii exploratorii nu sunt satisfacatoare, se renunta la executarea unor astfel de investigatii.

61. Masurarea corelatiei dintre variabilele analizate in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval. Pag.155

R. Masurarea corelatiei se realizeaza utilizand coeficientul de variatie.

62. Determinarea tendintei centrale cu ajutorul medianei. Pag.149

R. Pt. evidentierea tendintei centrale, se impune cal-cularea medianei. Mediana este varianta care ocupa locul central intr-o serie aranjata in ordinea crescatoare (descrescatoare) a termenilor sai.

x = x_i / n

63. Caracteristicile cercetarii directe ca metoda de obtinere a informatiilor in cercetarile de marketing. Pag.109-110

R. Metodele de cercetare directa, selectiva a subiectilor actelor de piata se grupeaza in doua categorii distincte, dupa modul de antrenare a acestora:

a) metode ce nu implica in mod constient subiectii in cercetare: observarea;

b) metode ce implica participarea constienta a purtatorilor de informatii: ancheta selectiva si testele psihometrice.

64. Testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri cu ajutorul testului neparametric Hi-patrat. Pag.150

R. Testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri reprezinta o modalitate de a evidentia existenta unor diferente semni-ficative dintre doua sau mai multe grupuri considerate in analiza.

In aplicarea testului Hi-patrat se porneste de la formularea ipotezei nule Ho, respectiv acea ipoteza conform careia apreciem ca nu exista nicio diferenta semnificativa intre grupurile considerate.

65. Rolul cercetarilor predictive. Pag.65

R. Cercetarile predictive privesc fenomenele in viitor. Ele urmaresc sa descrie, intr-un orizont de timp, tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate, schimbarile ce se pot produce in dimensiunile si modul de manifestare ale acestora.

Cercetarile predictive urmaresc realizarea unor previziuni ale fenomenelor pietei, pe diferite orizonturi (scurt, mediu, lung).

66. Erori care pot afecta rezultatele cercetarii. Pag.61

R. Erorile in procesul cercetarii de marketing se intalnesc in etapa culegerii de informatii, in prelucrarea si analizarea datelor si pot apare si la interpretarea rezultatelor, elaborarea concluziilor si, foarte rar, la redactarea raportului final.

67. Exemple de scale de evaluare a atitudinii. Pag.77-101

R. O metoda de scalare mai complexa are la baza modelul Fishbein-Rosenberg de evaluare a atitudinii. Folosind acest model, se poate determina atitudinea unui individ fata de un stimul (de exemplu, un produs sau serviciu).

68. Metode si tehnici de cercetare directa : observarea. Pag.111

R a) cu ochiul liber;

b) cu mijloace tehnice de observare;

c) masurarea urmeifizice;

d) tehnica inventarierii

69. Experimetul de marketing.Proiectarea experimentelor de marketing P.134-137

R. Proiectarea experimentelor de marketing poate fi clasificata in doua categorii de metode: proiectare primara, care ia in considerare, de fiecare data, numai o variabila independenta si proiectare statistica, utilizata in evaluarea efectelor a mai mult de o singura variabila independenta deodata.

70. Tipuri de experimente. Patratele latine, patratele grecolatine. Pag.137-138

R. a. Patratele latine sunt o forma multifactoriala de proiectare a experimentelor utilizata pentru a reduce numarul de observatii

b. Patratele greco-latine sunt, de fapt, o simpla extensie a proiectarii cu ajutorul patratelor latine, care permite introducerea unei a treia variabile controlabila

71. Determinarea tendintei centrale pe tipuri de scale utilizate in cercetarea unui fenomen. Pag.148

R. Astfel, daca s-a utilizat scala nominala, pentru caracterizarea tendintei centrale se va calcula grupul modal

Daca la obtinerea informatiilor de marketing s-a utilizat o scala de tip ordinal, atunci, pentru evidentierea tendintei centrale, se impune cal-cularea medianei.

Pentru datele obtinute cu ajutorul unei scale interval, determi-narea tendintei centrale a

seriei se realizeaza cu ajutorul mediei aritmetice.

Daca datele au fost colectate folosindu-se o scala de tip proportional, atunci se impune, pentru determinarea tendintei centrale, calcularea mediei geometrice.

72. Media aritmetica ponderata se calculeaza cu formula:.. Pag.149

R: X =

73. Calcularea valorii lui Hi-patrat calculat se realizeaza cu formula:. Pag.150

74. Coeficientul de elasticitate (E), utilizat in caracterizarea cererii, se calculeaza folosind formula: Pag.155

R. Coeficientul de elasticitate (E) =

75. Clasificarea informatiilor utilizate in activitatea de marketing dupa provenienta lor. Pag.46

a) informatii primare rezultate, in principal, din cercetari de marketing, anchete selective, simulari, teste de piata, experimente de mar-keting, de fapt informatii colectate direct de la sursa - consumatorii finali;

b) informatii secundare obtinute ca urmare a colectarii lor din publicatii, rapoarte elaborate anterior, pentru alte scopuri decat cel pentru care pot fi folosite in prezent.

76. Scale metrice, scale nemetrice.Exemple. Pag.77

R Scale nemetrice:

- scala nominala + - - -

- scala ordinala + + - -

Scale metrice:

- scala interval + + + -

- scala proportionala + + + +

77. Tipuri de scale / metode de scalare. Pag.77-101

Scale nemetrice

- scala nominala + - - -

- scala ordinala + + - -

Scale metrice:

- scala interval + + + -

- scala proportionala _{+ + + +}

Metode de scalare comparative si noncomparative.

Scale comparative .Scala comparatiilor perechi, scala de ordonare a rangurilor, scala cu suma constanta si Q-sort.

Noncomparative Scale continue de pozitionare, Scale continue de itemi

78. Caracteristicile scalei diferentiala semantica. Pag.95

Diferentiala semantica este cea mai frecventa metoda de evaluare a atitudinii utilizata in cercetarile de marketing. In forma sa cea mai uzuala, diferentiala semantica solicita respondentului sa evalueze atitudinea fata de un obiect sau caracteristicile acestuia, pe o scala cu 7 nivele maximum, intercalate intre doua atribute bipolare.

Cu ajutorul acestui tip de scala, cercetatorul investigheaza atat directia, cat si intensitatea reactiei respondentului fata de obiecte, respectiv fata de imaginile sugerate de catre acestea.

79. Caracteristicile scalei cu suma constanta. Pag.95

Scala cu suma constanta solicita respondentului sa divida o suma, in general 10 sau 100, intre doua sau mai multe obiecte, atribute pentru a reflecta relativa preferinta a respondentului pentru fiecare obiect, importanta respectivelor atribute sau gradul in care un anumit obiect poseda un anumit atribut.

80. Caracteristicile scalei diferentiala semantica. Pag.95

R Diferentiala semantica solicita respondentului sa evalueze atitudinea fata de un obiect sau caracteristicile acestuia, pe o scala cu 7 nivele maximum, intercalate intre doua atribute bipolare.

Cu ajutorul acestui tip de scala, cercetatorul investigheaza atat directia, cat si intensitatea reactiei respondentului fata de obiecte, respectiv fata de imaginile sugerate de catre acestea.

81. Acuratetea procesului de masurare.validitatea, relevanta si acuratetea masurarii. Pag.77

R Acuratetea masurarii poate fi definita ca fiind gradul in care un proces de scalare este lipsit de erori atat sistematice, cat si variabile.

Termeni precum: validitatea, relevanta si acuratetea masurarii sunt adesea utilizati in literatura de specialitate, uneori unul in locul celuilalt cu acelasi sens. Acesti termeni au o semnificatie precisa, bazata pe tipurile de erori care pot interveni. Erorile de masurare pot fi

sistematice sau variabile, in functie de impactul lor.

82. Restrictiile de ordin statistic si de ordin organizatoric in practica dimensionarii unui esantion. Pag.119

a) restrictii de ordin statistic

in cazul folosirii metodelor clasice de estimare a esantionului, fac parte: gradul de imprastiere a valorilor caracteristicii cercetate (de exemplu, esantionul este mai mic intr-o cercetare cu o imprastiere redusa, cum este un studiu al intentiilor de cumparare, decat situatia in care imprastierea este mare, cum este cazul unei cercetari a preferintelor de cumparare), probabilitatea cu care se garanteaza rezultatele (adica faptul ca rezultatele cercetarii esantionului se pot extinde asupra colectivitatii generale din care a fost extras) si marimea intervalului de incredere in care se asteapta sa se incadreze rezultatele (limitele intre care sa se gaseasca fenomenul cercetat fata de rezultatele indicate in esantion). Acest interval este necesar sa fie luat in considerare datorita faptului ca, in studiile de marketing, nu se cerceteaza intreaga colectivitate (toti purtatorii de informatii), iar estimarea valorilor obtinute la nivel de esantion se face cu o anumita eroare. In practica cercetarilor de marketing aceasta eroare se inscrie intre 1 si 5%.

b. Restrictiile de ordin organizatoric sunt determinate de marimea marimea potentialului uman (numarul de operatori) ce poate fi antrenat in colectarea informatiilor, de resursele financiare alocate investigatiei si timpul limita acceptat pentru furnizarea rezultatelor cercetari

83. Cand se poate utilize coeficientul de contingenta pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri. Pag.150-151

R. Pentru masurarea gradului de asociere intre variabilele unui tabel de contingenta se poate utiliza coeficientul de contingenta C.

84. Coeficientul de contingenta ia valori cuprinse in intervalul:....Pag. 151

R: (0,1).

85. Coeficientul de elasticitate. Situatii ale elasticitatii cererii populatiei. Pag. 156

Coeficientul de elasticitate este o marime relativa cu un domeniu de variatie teoretic nelimitat.

In functie de marimea coeficientului de elasticitate, cererea populatiei pentru diversele

produse poate fi calificata drept:

. elastica, atunci cand E > 1;

. inelastica, atunci cand E < 1;

. de elasticitate unitara, cand E = 1.

: 86. Pentru un tabel de contingenta de tipul 3x3, in conditiile aplicarii testului χ , numarul de grade de libertate aferente valorii tabelate a lui χ este. Pag.150-151

R: 4.

87. Pentru un tabel de contingenta de tipul 2X2 coeficientul de contingenta calculat poate lua valori in intervalul: Pag.150-151

R; (0,1).

88. Gradul de semnificatie a diferentelor de opinie intre subiectii unui esantion de 200 persoane, in functie de venit a fost analizat cu ajutorul testuluiχ . In cazul in care valoarea teoretica a lui este de 6,235 pentru ce valoare a lui χ ipoteza nula se respinge?  Pag.150-151

R:6.245.

89. Valoarea maxima a erorii limita acceptata in cazul unui esantion neexhaustiv este de+5%(PLUS MINUS) Pag.119

90. Domeniile cercetarilor de marketing(clasificarea cercetarilor de marketing).

Pag.26-28

Clasificarea cercetarilor de marketing in doua mari categorii, si anume:

a)cercetari de marketing care identifica problemele

b)cercetari de marketing care rezolva problemele de marketing.

91. Cate tipuri de scale sunt? Tipuri de scale. Pag.78

R:4.

92. In cadrul unei cercetari selective, pentru testarea gradului de semnificatie a diferentelor de opinie intre subiecti s-a utilizat X². In cazul in care valoarea teoretica a lui X² este de 3,84, pentru ce valoare calculata a lui χ² ipoteza nula este acceptata?

Pag.150

R: 3,74.

93. In conditiile aplicarii testului χ², pentru un tabel de contingenta de tipul 6x6, numarul gradelor de libertate este egal cu:.

R. 25.

94. Cum se determina numarul gradelor de libertate in cazul testului neparametric : Pag.150

R. (r-1)(k-1) grade de libertate.

95. Practica cercetarilor de marketing a aratat ca eroarea limita acceptata ia de obicei valori: Pag.119

Intre 1- 5 %.

96. Elaborarea chestionarului - instrument utilizat in colectarea informatiilor.

Pag.127

Chestionarul reprezinta o forma structurata de culegere a informatiilor care consta intr-o serie de intrebari, scrise sau verbale, la care subiectii anchetei sunt rugati sa raspunda. Chestionarul, fie ca i se spune formular pentru interviu sau instrument de masura, are un rol determinant in privinta colectarii datelor si sistematizarii acestora.

97. Pentru un tabel de contingenta de tipul 6x6, coeficientul de contingenta maxim poate fi: Pag.150-151

R: 0.912

98. Determinarea tendintei centrale.Grupul modal Pag.148-149

R. Astfel, daca s-a utilizat scala nominala, pentru caracterizarea tendintei centrale se va calcula grupul modal. Grupul modal este reprezentat de varianta care prezinta frecventa maxima in seria de date considerata. grupul modal = max(fi), unde fi este frecventa elementului i din serie.

99. Metodele si tehnicile de cercetare directa. Pag.110

R. Metodele de cercetare directa, selectiva a subiectilor actelor de piata se grupeaza in doua categorii distincte, dupa modul de antrenare a acestora:

a) metode ce nu implica in mod constient subiectii in cercetare: observarea;

b) metode ce implica participarea constienta a purtatorilor de informatii: ancheta selectiva si testele psihometrice.

100. Clasificarea cercetarilor de marketing dupa frecventa desfasurarii. Pag.110

R. Dupa frecventa desfasurarii, cercetarile de marketing se clasifica in: permanente, cand se desfasoara sistematic, fara intrerupere; periodice, cand se efectueaza la anumite intervale de timp; ocazionale, cand nu se mai repeta in timp.

101. In conditiile aplicarii testului χ², pentru un tabel de contingenta de tipul 6x6, numarul gradelor de libertate este egal cu: 25.

102. Ciclul de viata al produsului si cercetarea de marketing. Pag.23

R. Lansare: Cercetarea de marketing exploreaza nevoile nesatisfacute pentru produsele noi si ajuta la estimarea cererii. Poate fi folosita pentru fundamentarea pretului sau a specificatiilor produsului.

Maturitate: Cercetarea de marketing arata cum se poate construi o marca sau avantajul competitiv. Studiile privind satisfactia consumatorului evidentiaza punctele forte si punctele slabe ale produsului

Declin: Cercetarea de marketing arata caile pentru reintinerirea produselor, prin incorporarea de noi elemente sau gasirea de noi piete.

103. Care sunt motivele pentru care organizatiile realizeaza cercetari de marketing?  Pag.25-26

R. organizatiile realizeaza cercetari de marketing din doua motive: a) pentru a identifica si b) pentru a rezolva o problema de marketing.

104. Cercetarile de marketing care urmaresc stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare se numesc:.. Pag.31

R: CERCETARI EXPLORATORII

105. Sistemul informational de marketing (SIM). Informatiile din surse monitorizate. Pag.41

R. Informatii din surse monitorizate. Aceste informatii rezulta din scanarea periodica a anumitor surse. Informatiile din surse monitorizate sunt provenite, in special, din surse externe: rapoarte guvernamentale, rapoartele anuale ale concu-rentilor, activitatile publice ale concurentei etc.

Rapoartele interne privind vanzarile sau inregistrarile contabile sunt, de asemenea, surse pretabile a fi monitorizate.

Acest tip de informatii sunt utile pentru a alerta firma in privinta unor pericole potentiale ca si a aparitiei unor noi concurenti pe piata, sau noi activitati ale concurentilor cunoscuti; pot fi necesare si pentru identificarea unor oportunitati, cum ar fi: utilizari noi pentru produsele noi, noi segmente de piata sau posibile perfectionari ale produselor existente.

106. Sistemul informational de marketing (SIM).Informatii periodice. Pag.40

R. Informatiile cu caracter periodic se obtin prin repetarea unor investigatii anterioare ce si-au demonstrat eficienta in furnizarea de informatii. Acest gen de informatii servesc la identificarea generala a unor pericole sau oportunitati ale pietei. Pot fi folosite, de asemenea, la determinarea efectului posibilelor alternative decizionale pentru rezol-varea problemei respective.

Informatiile periodice se bazeaza pe surse de date atat cu caracter intern, din unitate, cat si pe surse externe. Datele contabile sau cele despre livrari sunt surse interne foarte importante, in timp ce studiile de comportament, panelul de consumatori sau studiile de magazin pot fi tot atat de importante surse externe.

107. Sincronizarea informatiilor din sistemul contabil intern presupune:.

R. ca informatiile sa fie disponibile atunci cand este nevoie de ele, raportarea prea tarzie diminuand sau chiar anuland utilitatea lor.

108. In vederea pregatirii si prezentarii raportului de cercetare se aplica metoda elaborarii

R: a doua rapoarte: unul rezumativ si unul tehnic.

109. Etapele organizarii si desfasurarii cercetarilor de marketing. Pag.54-60

R. Etapa nr. 1. Definirea problemei

Etapa nr. 2. Initierea cercetarii

Etapa nr. 3. Proiectarea cercetarii de marketing

Etapa nr. 4. Ancheta de teren si colectarea datelor

Etapa nr. 5. Prelucrarea datelor si analiza

Etapa nr. 6. Pregatirea si prezentarea raportului de cercetare.

110. Efectuarea unei cercetari de marketing se aproba atunci cand .......

R. costul cercetarii este mai mic decat contributia ei la perfectionarea unei decizii date.

111. Erori care pot afecta rezultatele cercetarii. Pag.61

R. Erorile ce pot apare la obtinerea de informatii se pot datora urmatoarelor cauze: lipsa reprezentativitatii esantionului, lipsa de raspunsuri, raspunsurile insesi.

112. Una din urmatoarele metode nu permite comparatii.....

R. Diferentiala semantica.

113. Permit transformari de forma f(x)=ax+b (unde a si b sunt doua constante) scalele: scalele interval.

114. Scala lui Likert conduce la obtinerea de informatii specifice scalei:..

(Scale noncomparative de evaluare). Pag.93-101

R: ORDINALE.

115. Un esantion este considerat o reprezentare a elementelor populatiei tinta la scara. (Determinarea cadrului esantionarii). Pag.118-119

R:REDUSA

116. Proiectarea INAINTE si DUPA cu CONTROL se exprima astfel.. (Experimental de marketing. Proiectarea INAINTE si DUPA cu CONTROL) Pag.136

R: R MB1 X MA1

117. In practica cercetarilor de marketing eroarea limita acceptabila se inscrie intre:.. Pag. 119

R: 1 SI 5%

118. Determinarea cadrului esantionarii. Restrictii de ordin statistic. Pag.118-119

R. Determinarea cadrului esantionarii - un esantion este considerat o reprezentare a elementelor populatiei-tinta la scara redusa. Cadrul esantionarii consta in intocmirea unei liste a unui set de reguli pentru a fi in masura sa identificam populatia-tinta.

Restrictii de ordin statistic: gradul de imprastiere a valorilor caracteristicii cercetate, probabilitatea cu care se garanteaza rezultatele si marimea intervalului de incredere in care se asteapta sa se incadreze rezultatele. In practica cercetarilor de marketing aceasta eroare se inscrie intre 1 si 5%.

119. Determinarea tendintei centrale cu ajutorul mediei aritmetice. Formula de calcul. Pag.148-149

120. Testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri cu ajutorul testului neparametric Hi-patrat. Pag.150

121. Testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri. Coeficientul de contingenta C. Pag.150

122. Metode calitative directe utilizate in cercetarile de marketing. Interviurile de tip focus-grup. Pag.159-169

R. Focus-grupul presupune organizarea unui interviu condus de un moderator calificat intr-o maniera nestructurata si naturala, aplicat pe un grup restrans de respondenti. Moderatorul conduce discutia. Scopul principal al initierii unui focus-grup este de a obtine o imagine clara asupra unui subiect prin ascultarea opiniilor unui grup de oameni selectati din piata-tinta, subiectul abordat facand parte din temele de interes ale moderatorului. Focus-grupurile reprezinta cea mai importanta procedura de cercetare calitativa. Aceste grupuri sunt atat de populare incat specialistii in cercetari de marketing considera aceasta tehnica sinonima cu cercetarea calitativa.

123. Tehnici de lucru in cazul interviurilor in profunzime. Pag.167

R. Ca tehnici de lucru, se diferentiaza trei categorii importante de tehnici care se recomanda a fi folosite cu prilejul unui interviu in profunzime. Acestea sunt:

􀂃 etapizarea - un set de intrebari este elaborat inainte de inceperea interviului, intrebarile vizeaza generalitati despre produs, si treptat, se refera din ce in ce mai detaliat la diferitele caracteristici ale produsului, la modul de utilizare si chiar la specificul consumatorilor;

􀂃 intrebari cu scop ascuns - se incearca o localizare, o depistare a elementelor personale legate de produs, temerile consumatorului cele mai puternice etc.;

􀂃 analiza simbolica - o metoda prin care intelesul simbolic al obiectului pus in discutie este analizat in comparatie cu obiectele similare sau aflate in totala opozitie cu acesta. Pentru a intelege ce insemna cu adevarat obiectul respectiv pentru subiectul intervievat, cercetatorul trebuie sa stie sigur ce nu reprezinta acel obiect.

124. Efectuarea unei cercetari de marketing se aproba atunci cand costul cercetarii este Pag.56

R. MAI MIC decat contributia ei la perfectionarea unei decizii date.

125. In functie de marimea coeficientului de elasticitate, cererea populatiei pentru diversele produse poate fi calificata drept inelastica atunci cand E < 1..

126. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 2.000 persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs privind pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea:

Opinia:f.favorabila favorabilanici-nici nefavorabila f.nefavorabila

Nr.persoane300 500440360  400

Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului respectiv?

R: 2.97

127. ﾎn urma intervievarii unui numar de 50 de specialisti, referitor la evolutia pietei automobilelor in Romania, 15 au indicat o crestere semnificativa, 18 o usoara crestere, 6 o stagnare, 5 o reducere usoara si 6 o scadere accentuata. Care este soldul conjunctural mediu?

R: 0.74.

128. Pentru un tabel de contingenta, de tipul 4 X 4, numarul gradelor de libertate este de: R: .9.

129. Sa se calculeze cota de piata a companiei X, stiind ca volumul total al vanzarilor pe piata romaneasca la produsul A a fost de 1500 mil.u.m. iar compania X a vandut in produse similare in suma de 50 mil.u.m.

R:3.33.

130. Sa se determine si sa se interpreteze media generala a opiniilor celor 1200 consumatori intervievati cu privire la gustul produsului Coca Cola Light.Rezultatele anchetei de teren sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Coca Cola Light are gust placut

acord totalacord indiferentdezacorddezacord total

371420 2309089

R: 1.09.

131. Sa se determine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca : cererea initiala a fost de 230 u.m., cererea la momentul t1 a fost de 350 u.m. iar pretul a crescut de la 5 u.m.pe bucata la 8 u.m. pe bucata. Interpretati rezultatul obtinut.

R: .0, 87.

132. In urma unui sondaj efecuat in randul a 600 de consumatori, privind atitudinea lor fata de campania de promovare derulata, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

atitudinef.favorabila  favorabila nici-nici nefavorabilaf.nefavorabila

121 123 143 17538

Care este scorul mediu ce exprima atitudinea componentelor esantionului fata de campania de promovare derulata?

R: 3.19.

133. Vanzarile intreprinderii erau in anul 2004 de 12 mld. lei, in timp ce vanzarile concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la valoarea de 10 mld. lei. Care a fost cota relativa de piata a intreprinderii anul trecut?

R: 1.11.

134. Sa se determine opinia generala a consumatorilor privind produsul ciocolata cu rodie al firmei , stiind ca in urma unei anchete s-au obtinut urmatoarele informatii:

Opinia: foarte bunabunaacceptabila satisfacatoare nesatisfacatoare

Nr. Persoane: 605018 35 15

R: 3.58.

135.In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 600 de persoane, opinia utilizatorilor unui produs privind gustul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei scale cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea:

Opinia: foarte favorabila  favorabilanici-nici nefavorabila foarte nefavorabila

nr. Persoane: 180 25020  75 75

Care este scorul mediu ce exprima opinia esantionului despre gustul produsului respectiv?

R: 3.64.

136.Sa se determine opinia generala a consumatorilor intervievati cu privire la gustul produsului Coca-Cola Vanilla, stiind ca rezultatele anchetei de teren au fost:

gust placutacord totalacordindiferentdezacorddezacord

total persoane 160150  387527

R: 0.75.

137. In cadrul unei cercetari selective s-a intentionat cunoasterea parerii celor intervievati cu privire la mirosul parfumului Vanderbilt. Raspunsurile au fost:

Produsul Vanderbilt are miros placut

Dezacord total dezacord indiferent acord acord total

nr. pers. 200 11525 155 105

Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului?

R: 0.25.

138. Sa se determine cota relativa de piata a liderului, stiind ca firma a avut vanzari de 70 mld. euro, iar vanzarile concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la 66 mld. euro.

R: 1.06.

139. Sa se determine cota de piata detinuta de firma , stiind ca volumul vanzarilor acestei firme pe piata A, in anul 2004 a fost de 30 milioane euro, iar volumul total al tranzactiilor pe piata respectiva a fost de 300 milioane euro.

R: 10%.

140. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 350.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor este de P = 95%, valoarea coeficientului t = 1,96, iar eroarea limita acceptabila este de +- 4,5 %

R: 475 PERSOANE.

141. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 700.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 80%, coeficientul corespunzator probabilitatii de garantare a rezultatelor este de 1,44, iar eroarea limita acceptata este de 1%.

R: 5200.

142. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 100.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 80%, coeficientul corespunzator probabilitatii de garantare a rezultatelor este 1,44, eroarea limita acceptata este de , proportia elementelor care detin caracteristica cercetata este de 74%.

R:1000 PERSOANE.

143. Sa se determine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca pretul a crescut in perioada curenta fata de perioada de baza de la 10 u.m. pe bucata la 12 u.m. pe bucata, in timp ce cererea initiala a fost de 285 bucati, iar cererea in perioda curenta este de 335 bucati.

R: 0.9.

144. Sa se determine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca: cererea initiala a fost de 200 kg, iar cererea in perioada curenta este de 400 kg, in timp ce venitul a crescut de la 210 u.m. la 260 u.m.

R: 4.16.

145. Pentru studierea semnificatiei statistice a diferentei de opinie dintre subiectii cuprinsi in 5 subesantioane (sub 18 ani, 18-25 ani, 26-45 ani, 46-65 ani, peste 66 ani) asupra preferintelor fata de un produs de folosinta indelungata (prefera, nedecisi, nu prefera) s-a aplicat testul . Care este numarul de grade de libertate aferente valorii tabelate a lui ?

R: 8.

146. Sa se determine opinia generala a consumatorilor privind un nou automobil marca X, stiind ca in urma unei anchete s-a obtinut urmatoarea distributie de frecvente:

R: 3.33.

147. Sa se determine marimea esantionului cunoscandu-se: probabilitatea de garantare a rezultatelor de 95,5% si coeficientul corespunzator t = 2,00, iar eroarea limita acceptabila este de 5%.

R; 400 PERSOANE.

148. Sa se determine marimea esantionului necesar pentru efectuarea unei cercetari de marketing asupra unei populatii de 10.000 persoane cunoscandu-se:

-probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2,17;

-eroarea limita acceptabila este de 1,5%;

-proportia elementelor din esantion care poseda caracteristica cercetata este de 72%.

R: 4218.

149. Vanzarile firmei Y erau in anul 2004 de 40 miliarde $, in timp ce circulatia totala de marfuri a tarii A a fost in acelasi an de 2515 miliarde $. Care a fost cota de piata a firmei Y in anul 2004?

R: 1,59.

150. Sa se determine marimea unui esantion, necesar pentru o ancheta selectiva privind "Studiul intentiilor de cumparare a noului tip de pasta de dinti al firmei X", astfel incat sa fie reprezentativ pentru colectivitatea generala. Cercetatorul decide sa lucreze in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95%( careia ii corespunde un coeficient t=1,96) si a unei valori limita acceptabile de 3%. De asemenea, se cunoaste valoarea p=0,74, reprezentand proportia componentelor esantionului care sunt dispuse sa cumpere noul tip de pasta de dinti.

R: 822 PERSOANE.

151. Elasticitatea in functie de venit a cererii pentru produsul X este de 0,6. Daca cererea pentru produsul respectiv este in perioada t de 15.000 lei, in perioada t cand se asteapta o crestere a veniturilor cu 17%, cat va fi cererea pentru produsul respectiv (c)?

R: 16530.

152. Care este valoarea coeficientului de contingenta, corespunzator unei cercetari desfasurate pe un esantion de 400 de persoane, in conditiile in care valoarea calculata a lui χ este 10,53, iar probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 80%, pentru care valoarea t= 1,44.

R: 0,16.

153. Sa se determine marimea esantionului necesar pentru a realiza o cercetare de marketing, intr-o colectivitate de 200.000 de consumatori, stiind ca probabilitatea de garantare a rezultatelor este de P= 90%, eroarea limita acceptata +/- 3,5%, coeficientul t= 1,65.

R: 765 persoane.

154. Sa se determine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca pretul a crescut in perioada curenta fata de perioada de baza de la 8 u.m. pe bucata la 10 u.m. pe bucata, in timp ce cererea initiala a fost de 285 bucati, iar cererea in perioda curenta este de 335 bucati.

R: 0,90.