Management si strategii financiare

Studiu de caz

S.C. Prodlacta S.A.

CAP 1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII SC PRODLACTA SA

1.1 Prezentare

SC PRODLACTA SA BRASOV s-a constituit in anul 1991, prin inscrierea la Oficiul Registrului Comertului, in baza certificatului de inmatriculare nr. J08/67 / 11.02.1991 avand codul fiscal R 1112568. Sediul social al societatii este in Brasov, str. ECATERINA TEODOROIU nr. 5 iar durata societatii este nelimitata.

1.2 Scurt istoric despre S.C. PRODLACTA BRASOV S.A.

In anul 1900, comerciantul danez Alfred Jensen cumpara imobilul de pe strada de Mijloc 33 si pune bazele fabricii de procesare a laptelui, "Laptaria lui Jensen", prima din Tarile Romane.

In 1902, laptaria impreuna cu datoriile si proprietatile sale este preluata de catre cooperativa de productie a laptelui, cunoscuta sub denumirea de Molkerei Genossenschaft.

In 1926, se vinde cladirea mare a fabricii din strada de Mijloc 33 si se construieste pe locul ramas din curte, o fabrica mai mica, dar dotata modern (in care astazi functioneaza unitatea 2). De asemenea se deschide si un nou magazin in strada Poarta Schei nr 4.

In anul 1931, compania se inregistreaza la Registrul Comertului sub numarul 2836, sub conducerea lui Haltrich Josef. In 1934, se deschide primul magazin in Bucuresti in strada Campineanu nr 9. In 1935, se deschide un al doilea magazin in Bucuresti pe strada Basarabia nr9, si se infiinteaza noi centre de colectare in localitatea Prejmer (Brasov).

In 1948, este nationalizata si trecuta in proprietatea statului sub denumirea de Romlacta SA. Se deschide un nou magazin in Brasov pe strada Lunga nr 24.

In anul 1955, prin HCM 537/07.04.1955, se reorganizeaza sub numele de Intreprinderea de Colectare si Industrializare a Laptelui Brasov. Se construieste noua fabrica in strada Atanasiu nr. 2 (actuala Ecaterina Teodoroiu 5), in care functioneaza pana in anul 1982.

In 1990, 27 decembrie ICIL Brasov se reorganizeaza in baza legii 31/1990 in societate comerciala cu capital de stat sub denumirea de PRODLACTA SA. In anul 1995, se privatizeaza prin metoda MEBO.

1.3. Sectorul de activitate si activitatea societatii

S.C. PRODLACTA S.A. prin specificul activitatii, raporteaza activitatea si catre Ministerul Agriculturii. Obiectul principal de activitate este ,,fabricarea produselor lactate si a branzeturilor'', conform cod CAEN 1051, avand totodata si unele activitati conexe si anume : fabricarea inghetatei ; colectarea laptelui ca materie prima ; depozitarea si comercializarea de produse lactate ; activitati de transport.

Activitatea de colectare a materiei prime s-a desfasurat in cadrul celor 3 baze de colectare : Brasov, Fagaras si Homorod, avand ca furnizori : societati agricole cu capital de stat, asociatii zootehnice si de la producatorii agricoli particulari. Din prelucrarea laptelui se obtine : lapte de consum, produse lactate, unt, branzeturi si inghetata.

1.4. Capitalul societatii

Capitalului social al societatii este in intregime subscris si varsat de actionari, este impartit astfel:

ASMC Prodlacta - persoana juridica cu 48,8% din capitalul social ;

Dairy Industry Of Xanthi SA 'RODOPI' - persoana juridica cu 20.47% din capitalul social ;

persoane fizice si juridice cu 26,40% din capitalul social;

Statul Roman reprezentat de AVAS cu 4,32% din capitalul social;

Asupra numarului total de actiuni nu exista restrictii privind dreptul de vot si Consiliu de Administratie nu are cunostinte despre acorduri dintre actionari, care ar putea avea ca rezultat restrictii referitoare la transferul valorilor mobiliare si/sau la drepturile de vot.

Piata organizata pe care se tranzactioneaza actiunile este BVB-RASDAQ. Consiliul de Administratie nu are putere de decizie in ceea ce priveste emiterea sau rascumpararea de actiuni.

CAP 2. ANALIZA MACRO-MEDIULUI SOCIETATII COMERCIALE

Firma moderna este nevoita sa actioneze intr-un mediu care ii poate fi ostil sau prietenos. De aceea, ea trebuie sa cunoasca la nivelul managementului ei mediul in care poate influenta sau poate fi influentata de catre elementele specifice acestui mediu.

Mediul inconjurator general cuprinde elementele externe care influenteaza in mod indirect organizatiile si asupra carora, din pacate, acestea nu prea au nici o putere de a interveni si a stopa producerea unor evenimente negative[1].

Principalele componente ale mediului extern care pot avea un rol important in desfasurarea activitatii S.C. Prodlacta S.A., sunt grupate in cele patru subsisteme cunoscute sub titulatura P.E.S.T.: mediul politico-legislativ, mediul economic, mediul socio-cultural si mediul tehnologic.

2.1 Mediul economic

Factorii economici determina cat de usor sau cat de greu este pentru o firma sa aiba succes pe piata si sa fie profitabila, deoarece afecteaza atat disponibilitatile de capital si costurile, cat si cererea de produse/servicii. Potrivit numeroaselor studii de piata, piata lactatelor este in crestere inregistrand cel mai mare ritm dintre tarile balcanice. Reglementarile Uniunii Europene nu aduc numai costuri pentru producatori, cu toate ca si acestea sunt semnificative, ci exista si unele programe de finantare menite sa ajute productia de lapte.

Una din sursele de finantare pentru procesatorii de lapte cu capital integral privat o constituie programul SAPARD.

Factorii economici influenteaza capacitatea si dorinta indivizilor si organizatiilor de a face tranzactii pentru a obtine bunurile si serviciile pe care le doresc. Cele mai importante variabile economice sunt:

Recesiune: reduce totalul veniturilor si cheltuielilor intr-o economie; odata cu cresterea somajului, cumparatorii isi reduc cheltuielile achizitionand doar produsele vitale.

Puterea redusa de cumparare a consumatorilor: influenteaza in sens negativ activitatea oricarei firme, indiferent de obiectul sau de activitate;

Rata dobanzilor - cumparatorii fac imprumuturi bancare pentru achizitionarea unor bunuri scumpe si, astfel, disponibilitatile lor pentru cumparaturile zilnice sau concedii se reduc considerabil datorita ratelor de restituire a creditului (procentelor dobanzii), care le limiteaza bugetul;

Taxarea: taxele directe cum este impozitul pe venit, determina resursele disponibile pentru bunuri si servicii, in timp ce taxele indirecte, cum ar fi T.V.A.-ul cresc pretul bunurilor pentru consumator;

Inflatia: pe baza datelor obtinute de la Institutul National de Statistica al Romaniei se constata ca rata inflatiei a inregistrat evolutii pozitive.

Astfel, implementarea si succesul unei strategii este determinat de conditiile economice din mediul extern firmei.

2.2 Mediul socio-cultural

Mediul social si cel cultural fac referire la atitudinea populatiei fata de achizitia de produse lactate. Consumul de lapte tine de educatie, de traditie si alti factori. In Romania, care are o crestere vizibila a pietei lactatelor, se observa o educare a consumatorului care renunta la traditionalism si incepe sa fie deschis si spre noi sortimente de branza, cascavaluri si iaurturi, apreciind si alte atribute de produs in afara de pretul scazut: calitatea si beneficiile asupra sanatatii.

In anul 2005, Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui (APEL) a initiat un program permanent de cercetare a pietei lactatelor din Romania, in urma caruia au fost evidentiate, an de an, tendintele de consum ale populatiei la scara nationala. Romania, fata de alte tari, nu are o cultura atat de avansata in ce priveste tipul de produse consumate. Romanii consuma cu preponderenta produse proaspete, cum ar fi laptele, iaurturile, cremele de branza.

In general se pare insa ca iaurtul detine cea mai mare importanta in totalul produselor lactate proaspete, el reprezentand peste 60% pondere in volum. In acest segment, mai mult de unul din doua iaurturi vandute sunt iaurturi simple.

Modificarile intervenite in legislatia din domeniul lactatelor plus schimbarile care au loc in stilul de viata al romanilor, fac ca producatorii care vor sa ramana in competitie in domeniul produselor lactate, sa directioneze o buna parte din buget catre marketing si publicitate. Constructia de brand prin diferentiere si investitie este efectul firesc in configuratia actuala a pietei.

2.3. Mediul tehnologic

Mediul tehnologic are un rol important in atingerea scopurilor si obiectivelor propuse. Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuinte ale consumatorilor si influenteaza deciziile de marketing referitoare la noi produse si servicii, ambalare, promovare, distributie etc. Intreprinderile care nu se adapteaza la noile tehnologii isi pun in pericol existenta pe termen lung, pierzand clientela in favoarea concurentilor.

Tehnologia reprezinta un factor extern foarte important. Astfel, in vederea dezvoltarii continue a gamei de produse si servicii, orice firma urmareste sa achizitioneze cele mai noi tehnologii din domeniul sau.

Mediul tehnologic al pietei lactatelor are un rol important in atingerea scopurilor si obiectivelor propuse. Intreprinderea se implica in dinamica mediului tehnologic, atat ca beneficiar cat si ca furnizor, in principal prin intermediul pietei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului intreprinderii si dobandeste o exprimare concreta prin inventii, inovatii, marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii, reglementari privind delimitarea tehnologiilor poluante

2.4. Mediul legislativ

Pentru a impiedica firmele sa profite de pe urma consumatorilor s-au creat o serie de legi. Cadrul legal este format din totalitatea legilor si reglementarilor, precum si din sistemele de elaborare si aplicare a acestora.

O parte din legile care influenteaza activitatea S.C. Prodlacta S.A. sunt:

Lege nr. 21 din 10 aprilie 1996, legea concurentei - are drept scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor;

Legea nr. 359 / 08.09.2004, modificata prin O.G. nr. 75 / 30.09.2004, privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in Registrul Comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizatia functionarii persoanelor juridice (M.O. nr. 839 / 13.09.2004);

Legea nr. 571 / 2003, modificata prin O.G. nr. 83 / 19.08.2004, privind impozitul pe profit;

Legea nr. 494 / 2004, O.U.G. 138 / 2004, privind taxa pe valoarea adaugata;

Legea contabilitatii nr. 82/ 24.12.1991, modificata si completata prin O.G. nr. 61/2001 - aceasta se refera la organizarea contabilitatii patrimoniului;

Legea nr. 571 / 2003 modificata prin O.G. nr. 83 / 19.08.2004, privind retinerea impozitului pe dividende;

Legea nr. 240 / 2004, privind protectia consumatorului.

CAP. 3ANALIZA MICROMEDIULUI S.C. PRODLACTA S.A.

Micromediul cuprinde totalitatea entitatilor externe firmei care pot influenta direct performantele economice ale acesteia si anume: clientii, furnizorii, concurentii si legiuitorii.

3.1. Principalii clienti

Pentru a ramane competitiva pe piata, societatea Prodlacta adopta si demonstreaza o orientare clara catre client, justificata din mai multe considerente: exigentele sunt in continua crestere, iar societatea isi adapteaza produsele si serviciile, astfel incat sa raspunda acestora; clientii se obisnuiesc cu ceea ce li se ofera si incep sa aiba asteptari din ce in ce mai mari.

Cunoscand ceea ce creeaza valoare pentru client, colectand si analizand date si informatii relevante referitoare la clienti, societatea este capabila sa dezvolte relatii de lunga durata cu clientii, care pot oferi beneficii tuturor partilor interesate.

Fidelizarea clientilor cuprinde ansamblul masurilor luate de catre intreprindere prin care se urmareste orientarea pozitiva a intentiilor comportamentale ale clientilor actuali si ale clientilor viitori fata de ofertant sau prestarile acestuia pentru a obtine o stabilizare, dezvoltare a relatiilor cu clientii.

Principalele piete de desfacere sunt: mun. si judetul Brasov, Valea Prahovei, mun. Bucuresti, judetele Prahova, Harghita, Constanta, Galati, Arges, Sibiu, Bacau, Mures si altele.

Structura pietii se compune dintr-un numar de peste 1.800 clienti, cu profil de comert pentru produse lactate si inghetata, din care 98% cu capital privat si restul reprezinta consumuri colective, majoritatea Consilii Judetene, spitale si UM.

Metode de distributie sunt :- distributie directa cu mijloacele auto ale societatii;

- livrarea de la depozitul fabricii ;

-distributia prin intermediul altor societati de distributie ;

^{Societatea livreaza produsele pe piata interna. Din cei 1800 de clienti ai societatii mentionam principalii clienti: METRO, SELGROS, CARREFOUR, REAL, CORA, KAUFLAND, MGV DISTRI HIPER, ARTIMA, MV GRUP, MIHANDRO si altii.}

Societatea nu inregistreaza dependenta semnificativa fata de un singur client insa, se poate vorbi de o dependenta fata de hiper-supermarketurile prezente pe piata interna si catre care societatea orienteaza peste 55% din productia de lactate.

3.2 Furnizori

Realitatea demonstreaza ca hrana animalelor este elementul care influenteaza cel mai mult calitatea laptelui acestora. Drept urmare, punctul de pornire in dezvoltarea platformei de brand l-a reprezentat insusi adevarul din produs: laptele pur colectat din Brasov, o zona geografica cu o flora echilibrata si foarte variata. Mai mult decat atat, un alt argument important in mentinerea calitatii laptelui il reprezinta procesul de colectare si apoi grija acordata prelucrarii laptelui.

Activitatea de colectare a materiei prime s-a desfasurat in cadrul celor 3 baze de colectare : Brasov, Fagaras si Homorod, avand ca furnizori : societati agricole cu capital de stat, asociatii zootehnice si de la producatorii agricoli particulari. Din prelucrarea laptelui se obtine : lapte de consum, produse lactate, unt, branzeturi si inghetata.

Principalii furnizori ai SC Prodlacta SA sunt :

Materie prima (lapte) - producatori agricoli individuali 82.7%

- asociatii zootehnice cu capital privat 7.5%

- societati comerciale cu capital de stat 9.8%

Zahar - PROSOFT Brasov, FABRICA DE ZAHAR Bod

Navete PVC - NAPOCHIM Cluj, CHIMICA Orastie

Etichete, imprimate - BRASTAR PRINT Brasov, OFFSET Brasov

Glazura - MILKPACT Tg. Mures, ESAROM Sibiu

Pahare - GREINER Sibiu, AMPLAST Leresti

3.3 Concurenti

In acest moment pe piata lactatelor exista aproape 500 de companii, dintre care doar 100 au realizat investitii pentru alinierea la normele de siguranta alimentara. Dintre acestea mai putin de 80 sunt certificate pentru a exporta in Uniunea Europeana. Una dintre cele mai importante caracteristici ale pietei locale se refera la fragmentarea ei, majoritatea jucatorilor fiind societati mici, locale.

Companiile multinationale sunt putine, dar se concentreaza in varful pietei. Cei mai importanti jucatori pe piata lactatelor sunt Friesland, Danone, La Dorna ,Hochland, Albalact, Covalact, Lapte Harghita, Prodlacta si Tyrom. Astfel, trei dintre primii cinci jucatori pe piata lactatelor sunt filiale locale ale unor companii alimentare europene. Numarul firmelor multinationale prezente pe piata din Romania nu este mare, raportat la alte industrii, insa, cota de piata pe care o detin este semnificativa, astfel exista trei jucatori care realizeaza o cifra de afaceri de circa 200 de milioane de euro.

Pe piata locala, S.C. Prodlacta S.A. detine in raport cu concurenta o pozitie de lider, avand o cota de aproximativ 57% din total piata produse lactate, aceasta cota fiind diferentiata pe sortimente dupa cum urmeaza: Lapte de consum: 65%, Produse proaspete: 60%, Branzeturi: 35%, Unt: 65%, Inghetata: 75%.

Principalii concurenti ai firmei Prodlacta S.A pe segmentul lapte de consum sunt: Friesland, Covalact, Lacta Giurgiu, Napolact, Dorna, Albalact.

Principalii concurenti pentru segmentul produse proaspete sunt: Friesland, Danone, Covalact, Dorna, Delaco, Napolact, Albalact, Brenac.

Pe segmentul branzeturi, concurentii firmei Prodlacta sunt: Friesland, Covalact, I.L.Harghita, Delaco Gordon, Five Continents, micii producatori particulari.

Pe segmentul inghetata piata este concentrata la un numar mare de firme, cei mai importanti concurenti fiind: Betty, Alpin, Napolact, Amicii Piatra Neamt,Top-Gel Zsolt, Delta, Ati Cream, Pepino, Elion, Class. Pe piata inghetatei concurenta a fost mult mai activa si mai agresiva, motiv pentru care vanzarile de inghetata au scazut cu 31%, in special pe piata Constantei si Brasovului.

Pe segmentul unt, principalii competitori sunt Albalact (Alba Iulia) si Friesland foods (Cluj Napoca), responsabili pentru jumatate din volumul total.

3.4 Legiuitori

Exista doua tipuri importante de legiuitori si anume: agentiile guvernamentale, respectiv grupurile de interes.

Agentiile guvernamentale (locale/ nationale) ce controleaza sau influenteaza activitatea firmei, de regula, vor sa se asigure de faptul ca firma actioneaza in concordanta cu cadrul legal. Exemple de astfel de legiuitori sunt:

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor;

Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (A.N.S.V.S.A.);

Agentia pentru Protectia Mediului;

Garda Financiara;

Agentia Nationala de Administrare Fiscala .

Grupurile de interes sunt organizatii non-guvernamentale care fie incearca sa influenteze politica firmei in folosul lor, fie incearca sa influenteze cadrul legal de ansamblu spre a le proteja interesele. Exemple de astfel de legiuitori sunt:

Asociatia Patronala Romana din Industria Lactatelor;

Organizatii patronale din industria produselor lactate.

CAP. 4 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A S.C. PRODLACTA S.A.

4.1. Indicatorii structurii activului (utilizari)

Rata activelor imobilizate semnifica ponderea activelor imobilizate in totalul activelor care prezinta evolutia activelor imobilizate (AI - imobilizari corporale, necorporale si financiare) in total active (AT):

Rata activelor circulante reprezinta ponderea activelor circulante in totalul activelor, analiza factoriala a acestui indicator (adica descompunerea activelor circulante pe componente si raportarea lor la totalul activelor circulante) poate releva cresterea stocurilor (crestere ce trebuie corelata cu cresterea volumului de productie) sau a disponibilitatilor, ca sa reflecte posibilitatile de plata ale firmei.

Tabelul 4.1. - Calculul indicatorilor structurii activului

Graficul 4.1 -Evolutia activelor imobilizate in total activ

In cazul activelor imobilizate se remarca o singura scadere majora in anul 2007, volumul activelor imobilizate in total active scade la 52,67 %. Cea mai mare pondere a activelor imobilizate in total activ se inregistreaza in anul 2009, inregistrandu-se o crestere cu 13,92 puncte procentuale fata de anul 2007.

Graficul 4.2- Evolutia Activelor circulante in active totale

Se observa ponderea mare a activelor circulante in total activ, in anul 2007. Se remarca o scadere majora a activelor circulante in anul 2008 fata de anul 2007 la 13,24 %, respectiv 2009 fata de 2008 de 1,23 %. In anul 2007 fata de anul 2006 se evidentiaza o crestere cu 8,32 puncte procentuale.

4.2. Indicatorii structurii pasivului

♦ Indicatori de solvabilitate - solvabilitatea este un indicator ce reflecta capacitatea unei intreprinderi de a acoperi datoriile totale (atat cele pe termen scurt, cat si cele pe perioade mai lungi de timp) din activele totale.

Solvabilitatea generala - masoara marja de credit a firmei, raportand activele totale (AT) la datoriile totale (DT). Acest indicator ofera garantia acoperirii datoriilor totale din activele totale. Este indicat ca valoarea acestui indicator sa fie supraunitara (peste 100%).

Solvabilitatea patrimoniala sau rata autonomiei financiare globale - raportul dintre capitalurile proprii (CPR) si pasivele totale (PT) releva independenta financiara a firmei. Marimea optima a acestui indicator este situata in jurul valorii de 0,5 (se poate accepta si o valoare mai mica daca rentabilitatea economica a firmei este satisfacatoare).

Levierul operational ^[2] reprezinta un element de apreciere al gradului de risc de afaceri al firmei. Cu cat nivelul levierului operational este mai mare, cu atat mai ridicat este si riscul de afaceri al firmei, deoarece, in perioadele cand nivelul activitatii este redus, firma va avea de acoperit costuri fixe mari, fara a avea si vanzari pe masura.

Rata globala de indatorare - raportul dintre total datorii (DT) si total pasive (PT) reflecta contributia creditelor la formarea resurselor totale, iar interpretarea sa trebuie facuta in corelatie cu indicatorul solvabilitatii patrimoniale. O valoare ridicata a acestui indicator certifica faptul ca firma foloseste levierul financiar pentru a-ti spori profiturile, in timp ce o valoare redusa atesta faptul ca firma foloseste intr-o mai mica masura surse imprumutate.

Gradul de indatorare - raportul dintre total datorii (DT) si capitaluri proprii (CPR) indica partea din capitalurile proprii care este grevata de datorii. Daca valoarea acestui indicator este subunitara, firma ar putea apela la creditare. Bineinteles, lucrurile nu sunt atat de simple, ci trebuie realizata o intreaga categorie de calcule in ceea ce priveste costul utilizarii capitalului propriu si a celui imprumutat.

Tabelul 4.2. - Calculul indicatorilor structurii pasivului

Graficul 4.3. - Evolutia solvabilitatii generale in perioada 2006-2009

Se remarca trendul descendent al indicatorului de solvabilitate generala. Cea mai mica valoare a acestui indicator se inregistreaza in anul 2009, avand o valoare de 182,10 %, cu 20,73 puncte procentuale mai putin decat in anul 2008. In anul 2007, valoarea indicatorului a scazut fata de 2006 cu 9,70 %, insa se inregistreaza o valoare buna a acestui indicator, ceea ce inseamna ca societatea inca isi poate acoperi datoriile din activele pe care le are.

Graficul 4.4. - Evolutia solvabilitatii patrimoniale si a ratei globale de indatorare

In anul 2006 se inregistreaza cea mai mica rata globala de indatorare din perioada analizata: 38,55%. In anul 2009 fata de anul 2008, rata globala de indatorare a crescut la 54,91%, ceea ce inseamna ca firma foloseste levierul financiar pentru a-ti spori profiturile. In anul 2009 fata de anul 2008, se inregistreaza o scadere la 35,96% a indicatorului solvabilitate patrimoniala, fapt determinat de cresterea ratei globale de indatorare cu 5,61 puncte procentuale. In ultimii doi ani societatea nu a mai reusit sa isi acopere datoriile din surse proprii de finantare, inregistrand un grad de indatorare ridicat. In ceea ce priveste levierul operational, acesta a inregistrat o crestere ajungand in anul 2008 la 49,16 %, urmand ca in 2009 sa inregistreze o usoara scadere de 10,38 puncte procentuale. In urma datelor analizate se constata faptul ca societatea inregistreaza un grad mare de risc de afaceri.

♦ Indicatori ai lichiditatii

Lichiditatea generala - reflecta capacitatea firmei de a face fata datoriilor curente din activele curente pe care le are. Se calculeaza ca raport intre activele circulante (AC) si datorii totale (DT).

Lichiditatea relativa (curenta) - reflecta capacitatea firmei de a face fata datoriilor curente din activele curente pe care le are. Se calculeaza ca raport intre activele circulante (AC) si datorii pe termen scurt (DTS). Marimea acestui indicator este optima in intervalul [1,5; 2].

Lichiditatea "test acid - indicatorul are rolul de a evidentia un grad "mai rafinat" de lichiditate a firmei tinand cont de faptul ca stocurile (ST) sunt active un grad mai scazut de lichiditate, deci mai greu transformabile in bani pentru acoperirea datoriilor curente. Marimea optima a acestui indicator se situeaza in intervalul [0,8;1].

Lichiditatea imediata se calculeaza pentru a evidentia gradul in care firma poate acoperi datoriile pe termen scurt (DTS) din cele mai lichide active, respectiv disponibilitatile si investitiile financiare pe termen scurt

Tabelul 4.3. - Calculul indicatorilor lichiditatii

Graficul 4.5 -Evolutia lichiditatii generale

Lichiditatea generala reflecta capacitatea firmei de a face fata datoriilor din activele pe care le are. Se remarca un trend ascendent al acestui indicator in primii ani analizati. In anul 2008 se inregistreaza o scadere drastica a lichiditatii generale la 68,83%, respectiv cu 48,86 puncte procentuale. Aceasta se datoreaza neintoarcerii in timp util a resurselor ce urmau a fi primite in proportie de 50% pentru finantarea investitiei prin programul Sapard.

Graficul 4.6. - Evolutia lichiditatii relative si a lichiditatii test-acid

La indicatorul privind lichiditatea relativa care exprima gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt de catre activele circulante, se constata o scadere a acestuia, in sensul ca daca in anul 2008 acoperirea era de 113,48 %, in anul 2009 gradul de acoperire este de 79,84 %. Acest lucru se datoreaza cresterii datoriilor curente intr-o proportie mai mare decat a activelor circulante . Valoarea activelor curente nu acopera in totalitate valoarea datoriilor pe termen scurt datorita faptului ca finantarea pe termen scurt a inlocuit finantarea activelor achizitionate pentru modernizare

La indicatorul lichiditatea test-acid se remarca existenta unei ponderi substantiale a stocurilor. In anul 2006 se inregistreaza cea mai mare pondere a stocurilor, respectiv de 61,29 %. Si in anul 2007, respectiv 2008 se observa o pondere ridicata a stocurilor in cadrul acestui indicator, de 42,19 % respectiv 44,45%. Anul 2009 a adus o scadere a ponderii stocurilor de 36,57 % fata de anul 2008. Acest fapt se datoreaza diminuarii puterii de cumparare a populatiei ca urmare a aparitiei crizei economico-financiare

Lichiditatea imediata inregistreaza cea mai buna valoare in anul 2007, 6.07%, cand societatea si-a extins gama prin lansarea iaurturilor proaspete. In anul 2008 si 2009 s-a inregistrat o scadere inregistrand valori de 5,38, respective de 2,95% ceea ce a fost determinata de reorientarea consumatorilor catre lactate desert, evidentiind un grad mai mic in care firma isi poate acoperi datoriile pe termen scurt (DTS) din cele mai lichide active, respectiv disponibilitatile banesti.

Graficul 4.7. Evolutia lichiditatii imediate

♦ Indicatori ai rentabilitatii

Rentabilitatea financiara denumita si rentabilitatea capitalurilor proprii - arata castigul net procentual pe care l-au obtinut actionarii, deoarece raporteaza profitul net (PRN) la capitalurile proprii ale firmei (CPR).

Rentabilitatea economica - se calculeaza ca raport intre profitul net (PRN) si active totale (AT); este o marime relativa care poate fi folosita pentru comparatii intre firme din acelasi domeniu si cu marime a activelor totale aproximativ egala.

Rentabilitatea comerciala - se calculeaza raportand profitul net (PRN) la cifra de afaceri (CA). O valoare redusa a acestui indicator arata ca firma nu genereaza suficiente vanzari ca sa acopere cheltuielile sau/si nu exista suficient control asupra efectuarii cheltuielilor.

Tabelul 4.4. - Calculul indicatorilor rentabilitatii

Rentabilitatea financiara - Se remarca evolutia unui trend pozitiv al castigului net procentual pe care l-au obtinut actionarii de-a lungul celor 4 ani evidentiat pe baza indicatorului de rentabilitate financiara. Se observa ca in anul 2006 actionarii au castigat 27,80 %, spre deosebire de anul 2008 cand au avut un procent de 1,02%. Acest fapt se datoreaza deciziei adoptate in cadrul Consiliului de Administratie unde s-a decis utilizarea unei parti mai mari din profitul obtinut pentru realizarea investitiilor

Graficul 4.8. - Evolutia rentabilitatii financiare

Rentabilitatea economica se calculeaza ca raport intre profitul net si total activ. Aceasta rata reflecta masura in care rezultatul exploatarii este suficient pentru a finanta necesarul de active circulante si active imobilizate in activitatea de exploatare. Se evidentiaza o scadere drastica a valorii indicatorului in anul 2009. In anul 2008 fata de anul 2009 se inregistreaza o scadere la 0,00020%, respectiv cu 6,19 puncte procentuale. Acest fapt se datoreaza scaderii profitului inregistrat in exploatare, ca urmare a aparitiei crizei economice.

Graficul 4.9. - Evolutia rentabilitatii economice

Rentabilitatea comerciala: Valoarea redusa a acestui indicator arata faptul ca nu exista suficient control asupra efectuarii cheltuielilor. Aceasta rata da expresie politicii comerciale a intreprinderii, adica aceea de a-si mentine clientii prin productia de produse a caror rentabilitate comerciala este redusa, dar in crestere cu un ritm din ce in ce mai mare. Din datele prezentate in tabelul 4.5. reiese faptul ca firma are o situatie favorabila in ceea ce priveste acest indicator. In primii doi ani, adica 2006, respectiv 2007 rata comerciala a avut o crestere proportionala cu 0,69%, respectiv 0,72%. In anul 2009 s-a inregistrat cea mai mare valoare a acestui indicator din perioada analizata, adica 4,02%.

Graficul 4.10. - Evolutia rentabilitatii comerciale

Indicatori financiari

In cadrul analizei echilibrului financiar este importanta si analiza politicii fondului de rulment pentru a observa mai in detaliu strategia financiara adoptata de o firma.

Fondul de rulment (FR) - poate fi definit ca fiind excedentul de active circulante (AC) peste valoarea datoriilor pe termen scurt (DTS) sau diferenta dintre surse permanente (CPR si DTL) si alocari permanente (activele imobilizate = AI). Fondul de rulment net contribuie la mentinerea echilibrului financiar pe termen scurt, la reducerea gradului de indatorare si la sporirea sigurantei intreprinderii^[3].

Daca fondul de rulment net este mai mare decat zero (FRN> 0), activele imobilizate au fost finantate in intregime din capitalurile permanente ramanand un surplus care ar putea fi utilizat pentru finantarea activelor circulante.

Daca fondul de rulment net este mai mic decat zero(FRN< 0), capitalurile permanente nu sunt suficiente pentru a finanta activele imobilizate^[4].

FR = AC - DTS sauFR = CPR + DTL - AI

Nevoia de fond de rulment (NFR) - reprezinta partea din activele circulante care trebuie finantata din surse permanente (stabile).

NFR = ST + CR - DTS

Trezoreria neta (TN) - este reprezentata de diferenta dintre fondul de rulment (FR) si nevoia de fond de rulment (NFR).

Daca TN < 0, se presupune ca exista un dezechilibru financiar, deoarece nevoia de fond de rulment este mai mare decat fondul de rulment si atunci firma ar trebui sa se orienteze catre surse de finantare mai ieftine (tocmai cu scopul de a reduce nevoia de fond de rulment).

Daca TN > 0, atunci exista echilibru financiar si exista un surplus temporar de lichiditati pe care firma l-ar putea folosi pentru a face investitii financiare pe termen scurt.

TN = FR - NFR

Tabelul4.5 - Calculul indicatorilor compusi

Fondul de rulment - eficienta pe termen lung a activitatii unei firme si existenta echilibrului financiar sunt relevate de analiza alocarilor pe termen lung si de existenta unui fond de rulment pozitiv.

Pana in anul 2009 fondul de rulment net a fost pozitiv, se poate remarca o crestere spectaculoasa in anul 2007 fata de anul 2006, datorita majorarii capitalurilor proprii cu 4.277.772 mii lei.

In anul 2009 fondul de rulment net este negativ, resursele ciclice sau temporare sunt folosite pentru finantarea activelor imobilizate cu o pondere mare ceea ce semnifica influente nefavorabile asupra gradului de indatorare pe termen scurt, periclitand capacitatea de plata si trezoreria curenta a societatii Prodlacta S.A.

Graficul 4.11. - Evolutia fondului de rulment

Nevoia de fond de rulment - Prin nevoia de fond de rulment se urmareste daca prin valorificarea activelor circulante, exceptand mijloacele de trezorerie se pot achita datoriile pe termen scurt. Din analiza se constata ca situatia in anul 2009 fata de anul 2008, inregistreaza o scadere drastica, in sensul ca daca in anul 2008 datoriile pe termen scurt in valoare de 19.136.178 lei au fost acoperite prin valorificarea activelor circulante exceptand trezoreria, ramanand un excedent de nevoie de fond de rulment de 1.548.526 lei, in anul 2009 s-a obtinut un deficit de nevoie de fond de rulment in valoare de 6.441.237 lei.

Graficul 4.12. - Evolutia nevoii de fond de rulment

Trezoreria neta - In anul 2007 fata de 2006 s-a inregistrat o crestere in marime absoluta in valoare de 824.293 mii lei, insa in anul 2009 fata de anul 2008 acest indicator a inregistrat o valoare de doar 822162 mii lei, cu 208.233 mii mai putin decat anul precedent.

Valorile pozitive ale trezoreriei nete evidentiaza existenta unui echilibru financiar si existenta unui surplus temporar de lichiditati pe care firma l-ar putea folosi pentru a face investitii financiare pe termen scurt.

Graficul 4.13. - Evolutia trezoreriei nete

Evolutia cifrei de afaceri

Tabelul 4.6. - Calculul indicatorilor rentabilitatii

Cu un capital social de 14.451.788 lei societatea a realizat in anul 2007 o cifra de afaceri in valoare de 53.252.384 lei, cu 16,78% mai mare decat in anul 2006, ca urmare a reorientarii vanzarilor catre produse proaspete, cele cu rentabilitatea cea mai buna, cresterii semnificative a vanzarilor de lapte UHT marca « Sapte Munti » si ca urmare a participarii societatii la programul guvernamental « laptele si cornul ».

In anul 2008 societatea a realizat o cifra de afaceri in valoare de 61.810.766 lei, cu 16,07% mai mare decat in anul 2007.

In anul 2009 societatea a realizat o cifra de afaceri in valoare de 58.858.972 lei, cu doar 4,77 mai mica decat in anul 2008, in conditiile in care in anul 2009 s-a inregistrat o puternica criza financiara cu efecte devastatoare in economie.

Graficul 4.14. - Evolutia cifrei de afaceri

CAP. 5 MATRICEA SWOT SI MODELUL PORTER

5.1. Matricea SWOT

Analiza mediului intern - puncte forte si puncte slabe

Printre punctele forte ale societatii se numara:

• Societate comerciala Prodlacta SA a obtinut in anul 2009 Locul I in Top Afaceri Romania.^[5]In 2009, la expo-conferinta Interlacta, ProdLacta Brasov s-a clasat pe primul loc dupa numarul de premii de excelenta acordate produselor lactate fabricate in Romania. Din cele 18 categorii de produse la care s-au acordat premii, la sase dintre ele ProdLacta a obtinut primul loc^[6]

Compania a finalizat anul 2009 cu o cifra de afaceri de 58.858.972, in scadere cu doar 4,77% fata de anul precedent in conditiile in care in acest an s-a inregistrat o puternica criza financiara cu efecte devastatoare in economie.

Proiectul de modernizare al Fabricii de produse lactate Brasov, a avut in vedere alinierea procesului de prelucrare a laptelui la nivelul standardelor europene, privind conditiile sanitare si de mediu, la marirea capacitatii de productie de la 1.200hl/zi la 1.800hl/zi si totodata la rentabilizarea activitatii de productie.

Insa, ca orice societate Prodlacta prezinta si puncte slabe, dintre care amintim:

• Vanzarea prin distribuitori a inregistrat o scadere a cifrei de afaceri cu peste 19% (-949500 lei) fata de nivelul realizat anul trecut datorita concurentei preturilor foarte mici.
• Pe piata inghetatei concurenta a fost mai activa si mai agresiva, motiv pentru care vanzarile de inghetata s-au redus cu 9%.
• Se observa o inrautatire pe linie a tuturor indicatorilor economici, ca rezultat al influentelor negative majore pe care le-a avut aceasta criza economica-financiara asupra profitabilitatii firmei.

Indicatorul privind lichiditatea generala s-a inrautatit, el scazand cu 29,64% fata de anul trecut. Valoarea activelor curente nu acopera in totalitate valoarea datoriilor pe termen scurt datorita faptului ca finantarea pe termen scurt a inlocuit finatarea activelor achizitionate pentru modernizare. Indicatorul privind lichiditatea redusa s-a inrautatit, el scazand la valoarea de 43,27% de la 69,03% cat a font inregistrat la finele anului 2008.

SC PRODLACTA S.A a terminat anul 2009 cu o pierdere neta de 2365,137 lei.

In acest sens, urmarim adoptarea unei strategii care sa contracareze aceasta situatie.

B. Analiza mediului extern - oportunitati si amenintari

Dintre oportunitatile pe care le are societatea SC Prodlacta S.A, enumeram:

Finalizarea procesului de modernizare si adaptare deplina la exigentele comunitare, respectiv obtinerea pentru fabrica de produse lactate de la Brasov a stampilei de sanatate ovala, a conditionat, conform legislatiei europene pentru investitiile finantate pe fonduri Sapard, prelucrarea, cu exclusivitatea, numai a laptelui corespunzator normelor de calitate UE.

Posibilitatea existentei unei faze de crestere a ciclului de viata a produsului pe piata tinta;

Posibilitatea intrarii si pe pietele straine;

Posibilitatea diversificarii gamei de produse pe baza de lapte;

Cresterea sectoriala importanta in urmatorii ani;

Posibilitatea educarii consumatorului roman asupra importantei consumului de lapte si derivate ale acestuia;

Iesirea de pe piata romaneasca a companiilor care nu respecta normele U.E.;

Insa, ca in orice societate exista si amenintari. Dintre acestea amintim:

Puterea actuala si viitoare de cumparare scazuta a potentialilor consumatori;

Prezenta unor concurenti directi reductibili; Este o piata cu o concurenta puternica, in care marile companii duc politici agresive de marketing prin investitii mari facute in publicitate;

Lansarea de catre concurenti a unor produse de sezon (de exemplu Tnuva- iaurt cu gust de pasca cu stafide, etc.);

Masurile impuse de UE la producatorii individuali va duce la cresterea pretului materiei prime;

Criza economica;

Trecerea unor clienti de partea concurentilor.

5.2. Modelul PORTER

Pentru a implementa strategii de afaceri viabile, trebuie ca managerii societatilor sa-si focalizeze atentia pe multiple planuri. Pentru a putea formula si aplica cea mai adecvata strategie financiara pe termen scurt, este necesara cunoasterea influentei pe care factorii din micromediu o pot exercita asupra firmei.

Un model util al modului in care aceste componente ale micromediului pot influenta performantele firmei este modelul celor cinci forte sau modelul PORTER.

Pentru inceput ar fi necesara o pozitionare a companiei Prodlacta pe piata pe care activeaza pentru a putea face o analiza mai exacta a micromediului.

1. Nivelul si intensitatea concurentei din domeniul in care evolueaza firma

Piata produselor lactate din Romania este unul dintre segmentele cu cea mai rapida dezvoltare din industria alimentara, inregistrand in ultimii ani cresteri de peste 30%. Potentialul de crestere este foarte mare in continuare insa, in principal deoarece consumul de lactate pe plan local este in continuare cu mult sub media europeana.

Prezentarea principalilor concurenti de pe piata lactatelor:

Friesland, liderul de piata lactatelor, cel mai mare producator de pe piata laptelui de consum din Romania, se axeaza pe investitii majore pentru modernizarea liniei de productie, si implicit pe diversificarea gamei de produse . Friesland comercializeaza in Romania marcile Milli, Oke, Dott si Completa. Pe langa brandurile internationale detinute de grup, filiala din Romania detine si brandurile Napolact si Napoca. Distributia se realizeaza in magazine alimentare si marile lanturi de magazine cum ar fi Metro,Carrefour,Selgros,Real.

Danone a intrat pe piata romaneasca in 1997,cu produse importane, si a inceput productia locala in 1999. Produsele de marca sunt iaurturile Danone Natural, Vitalinea, ActivIa, Cremoso.

Dorna se remarca prin brandul sau LaDorna, inscris in categoria premium. Laptele sau UHT are notorietatea cea mai mare fiind vizibila in toate marile lanturi de hipermarketuri. Pentru La Dorna, unul dintre primii trei jucatori din industria produselor lactate, exportul de produse ecologice reprezinta una dintre cele mai mari provocari in anii urmatori. LaDorna are deja 170 de ferme bio-ecologice, 130 din ele fiind finalizate in urma unei investitii de peste 14 milioane de euro. Pentru implementarea acestor ferme, contributia Sapard a fost de 50%.

Principalul concurent din judetul Brasov, Delaco , infiintata in anul 1996, avand atunci o facilitate de productie si 3 angajati. Astazi Delaco are 100 de angajati, un parc propriu de 30 de masini si un depozit frigorific cu o capacitate de 200 tone. Lunar Delaco produce circa 300-350 tone de branzeturi (3500 to / an). In 2006 a pus functiune primul depozit agreat de UE in judetul Brasov pentru o cantitate de 1000 tone de produse. Distributia este facuta de o firma specializata - Delaco Distribution srl.

2. Amenintarea noilor intrati

Un domeniu nu este atractiv daca in viitor pot patrunde usor in el noi concurenti, care vor aduce capacitati de productie si resurse suplimentare si care vor lupta pentru cresterea cotei de piata si impartirea profiturilor. Intrarea in sector va fi usurata daca barierele de intrare si tendinta spre relatii concurentiale intre competitorii existenti sunt mai putin evidente sau reduse.

Barierele de intrare pe piata laptelui sunt numeroase:

Aderarea la UE urmata de normele impuse mai ales in vederea alimentatiei publice printre care inchiderea abatoarelor si fabricilor de lapte;

Noile standarde si conditii de igiena cerute pentru protectia consumatorului;

Noua criza economica urmata de ingreunarea obtinerii unui credit bancar necesar investitiei;

Investitii substantiale in tehnologii fara de care legea nu mai permite comercializarea laptelui;

Numerosii concurenti si nivelul unora dintre ei aproape imposibil de atins care ar incetini dezvoltarea noilor intrati;

Calitatea superioara a laptelui concurentilor datorata diverselor rase de vaci achizitionate la preturi importante intr-un numar foarte mare.

Barierele de iesire de pe piata laptelui

Bariere de natura economica: gradul de specializare al activelor; costurile fixe de iesire;

Bariere strategice: complementaritatea intre sectorul respectiv cu cel al altor firme;

Bariere de natura politica sau sociala: interventii guvernamentale;

Bariere de ordin psihologic: comportamentul unor conducatori de firme care nu vor sa recunoasca esecul inregistrat de firma in sectorul respectiv.

3. Amenintarea produselor de substitutie

Firma trebuie sa urmareasca in permanenta evolutia preturilor la produsele inlocuitoare. O scadere a acestora determina o diminuare a cererii si, in functie de aceasta, a pretului si profitului pentru produsele substituite (de baza).

Cel mai bun exemplu in acest sens este dat de produsul unt si substituentul sau «margarina». Datele statistice releva faptul ca scaderea cu 25% a consumului de unt in 2008, fata de 2007 poate fi pusa pe indreptarea atentiei consumatorilor catre margarina vegetala ca produs de substitutie, mai ieftin, cu continut de grasimi vegetale mult mai asimilate de catre organismul uman si nu in ultimul rand datorita caracterului tartinabil, superior fata de cel al untului.

4.     Puterea furnizorilor

In conditiile in care societatea s-a confruntat cu reducerea cantitatii de lapte in 2007, materie prima disponibila care sa corespunda conditiilor de calitate impuse de normele UE, s-a reusit mentinerea cantitatii de lapte colectat la nivelul anului 2006. Obiectivul major in aceasta activitate, cresterea cantitatii de lapte colectat de la fermele zootehnice (lapte conform UE), a fost atins si s-a concretizat intr-o crestere de 14.718 hl. In aceste conditii procentul de achizitii de lapte este de 49,85% de la fermele mari si mijlocii, fata de achizitia laptelui de la gospodariile populatiei care reprezinta doar 30,34% din totalul laptelui colectat, restul de 19,8% il reprezinta laptele achizitionat de la asociatiile crescatorilor de bovine.

Pentru a-si acoperi nevoile crescute de lapte conform normelor UE, avand in vedere dezvoltarea productiei de lapte UHT^[7], societatea a suplimentat materia prima cu lapte cumparat de la alte societati sau chiar si din import, acesta reprezentand 5265 hl pe an, o crestere a materiei prime de 2,3%.

Cresterea interesului procesatorilor, in general pentru laptele materie prima produs in fermele zootehnice, precum si cresterea ponderii acestei categorii din totalul laptelui colectat a determinat cresterea pretului laptelui cu 10% in 2007 fata de anul 2006.

Conducerea societatii a luat o serie de masuri menite sa rentabilizeze activitatea de colectare lapte materie prima in 2007 astfel :

-s-a intensificat controlul calitatii fizico-chimice a laptelui la centrele de colectare si astfel s-a obtinut o crestere a cantitatii de lapte cu densitatea peste 1027,5 g/l la o pondere de 86% din totalul laptelui colectat pe societate;

- pentru reducerea cheltuielilor de achizitie, s-au organizat rutele astfel incat cisternele de colectare sa fie utilizate la capacitate, s-a procedat la colectarea laptelui la doua zile si in plus s-au achizitionat doua cisterne de mare capacitate si o remorca, in total de 36.000 litri.

-s-au inchis centrele de colectare ineficiente atat datorita cantitatilor mici de lapte colectat cat si datorita neincadrarii in standardele nationale privind calitatea laptelui, astfel evitandu-se in perioada de vara constituirea de stocuri mari de branzeturi, lapte praf si unt, produse cu rentabilitate scazuta.

Cantitatea de lapte colectata in 2006 de firma a scazut, iar pretul platit pentru un litru de lapte a crescut, odata cu orientarea spre alegerea unor furnizori ferme zootehnice, aliniate la normele UE.
Totodata, costurile de promovare au crescut in 2006 de la aproape 900.000 lei la 1,2 milioane lei, in conditiile concentrarii concurentei in marile lanturi de retail^[8].

5. Puterea cumparatorilor

Targetul vizat de Prodlacta il reprezinta, in segmentul primar, mamele cu varste cuprinse intre 25 si 45 de ani, cu copii, din mediul urban, cu venituri medii si inalte (pentru decizia de cumparare).

Targetul secundar il reprezinta copiii, cu varste cuprinse intre 4 si 12 ani, pentru care, de fapt, a si fost creat produsul « Sapte Munti »

Produsele marca Prodlacta sunt adresate persoanelor cu venituri mici si medii dar care pun pret pe calitatea produselor. In randul clientilor se numara si firmele de comert prin care Prodlacta isi asigura vanzarea produselor: CAREEFOUR, CORA, SELGROS, MEGA IMAGE, BILLA, PENNY MARKET, KAUFLAND, PLUS, HARD DISCOUNT.

Aparitia mai multor magazine si dezvoltarea retailului au determinat cresterea ofertei de produse pe piata lactatelor, acesta fiind unul dintre factorii evolutiei din anul 2009.

Dezvoltarea retelelor moderne de magazine a dus la scaderea vanzarilor de lactate din pietele traditionale, ceea ce a determinat si curatarea pietei negre si o parte din cresterea vanzarilor inregistrata in anul 2009.

De cealalta parte, exista si cateva dezavantaje pentru producatorii din industrie, deoarece retailerii europeni vin foarte puternic pe piata, impunand preturile. Producatorii se aseaza tot mai greu la masa negocierilor cu marii retaileri.

In concluzie, importanta si dimensiunea impunatoare a firmei precum si notorietatea de care se bucura Prodlacta, o situeaza pe o pozitie dominanta, in care clientul nu ii poate impune pretul, Prodlacta utilizand preturi foarte atractive, calitatea (produsele Prodlacta beneficiaza de o calitate foarte buna datorata numeroaselor modernizari din ultima vreme) iar cererea ramane in topuri, oamenii avand incredere in aceste produse.

CAP. 6 STABILIREA STRATEGIEI DE AFACERI LA NIVELUL SOCIETATII

6.1 Bugetul activitatii generale

Despre situatia financiara a societatii comerciale Prodlacta Brasov se cunosc informatii referitoare la bilant si la contul de profit si pierdere pentru 4 ani. Pe baza acestora se va intocmi bugetul de venituri si cheltuieli al firmei pentru anul 2010, ca buget cu baza procentuala.

Din analiza bilantului se observa lesne faptul ca majoritatea posturilor au avut o evolutie apropiata celei a cifrei de afaceri, insa exista cateva posturi care necesita o atentie speciala. Valoarea imobilizarilor corporale in anul 2009 a crescut cu 6,18%, datorita achizitiei de echipamente tehnologice si mijloace de transport necesare modernizarii societatii. Stocurile in anul 2009 au crescut comparativ cu anul 2008, cu 19,82%, acest lucru datorandu-se in cea mai mare parte de stocurile de lapte UHT (scolar, punga si carton) constituite la sfarsitul anului pentru a fi livrate la inceputul anului urmator. Creantele in anul 2009 au scazut cu 7,72%, aceasta diminuare a fost puternic influentata de incasarea, in acest an, a unei subventiei pentru programul « SAPARD » de 2.858.537 lei dintr-un total de 4.321.288 lei , cat au figurat in evidentele financiare ale anului trecut.

Tabelul 6.1- Previziune Cifra de afaceri

Tabelul 6.2 -Cont de profit si pierderi cu baza procentuala

mii lei

Tabelul 6.3- Previziunea Contului de profit si pierderi

6.2 Stabilirea strategiei de afaceri

Pentru indicarea celei mai adecvate strategii am apelat la modelul Porter pentru a exploata nivelul si intensitatea concurentei, a gradului de amenintare pe care il reprezinta produsele de substitutie si, respectiv, noii intrati. Rezultatul acestei investigatii combinat cu analiza SWOT a contribuit la conturarea unui viitor proiect al firmei, iar pentru a le putea compara si implementa, le vom transpune in forma unor bugete de investitii.

Scopul pe termen lung al S.C. ProdLacta S.A. este acela de a realiza modificari asupra activelor imobilizate detinute de firma, pentru ca aceasta sa ramana competitiva sau sa devina mai competitiva in raport cu firmele concurente. Acest scop poate fi atins prin analizarea acelor proiecte de investitii in care se propun inlocuiri ale unor active productive cu altele, ai caror parametri permit obtinerea de produse mai competitive decat ale concurentei sub raport calitate/pret.

O astfel de strategie poate fi aleasa de echipa manageriala sau poate fi impusa prin diferite prevederi legale. Aceasta strategie de dezvoltare are ca scop cresterea activelor imobilizate detinute de firma, astfel incat aceasta sa-si pastreze actuala pozitie pe piata, sau chiar o pozitie superioara celei prezente.

Deasemenea se urmareste obtinerea unor rezultate cat mai bune prin folosirea judicioasa a resurselor existente si atragerea altora noi in vederea implementarii unei strategii de extindere.

In strategia de dezvoltare ce urmeaza a fi implementata in acest an, segmentul investitii detine un rol foarte important. Aceste investitii constau in achizitionarea unei linii tehnologice de productie (fabricarea unui nou produs - batoane cu lapte). Fabricarea acestui tip de produse ar duce la ocuparea unui nou segment de piata prin urmarea la o crestere a cifrei de afaceri. Investitia ce urmeaza a fi facuta se ridica la o valoare de 13.5 mil lei. Finantarea acestei investitii se va face prin programul SAPARD.

Linia tehnologica necesara pentru realizarea acestui proiect are un cost de 12 mil lei si se amortizeaza liniar in 6 ani (adica anual se amortizeaza 2 mil lei). Costurile aferente achizitionarii de resurse necesare demararii activitatii de exploatare, estimate la o valoare de 1.5 mil lei. Linia tehnologica va fi achizitionata, pusa in functiune si achitata la sfarsitul anului 2010.

Tinand cont ca proiectul de investitii va avea o durata de 5 ani , la sfarsitul celor 5 ani linia va fi vanduta la un pret estimat ca fiind egal cu valoarea ramasa neamortizata (adica 12 mil-5*12mil/6 ani=2 mil lei). Valoarea reziduala totala va fi constituita din valoarea ramasa neamortizata (2 mil lei) la care se adauga recuperarea valorii avansate initial pentru demararea activitatii de exploatare ( 1.5 mil lei). Daca pentru urmatorii 5 ani s-au previzionat incasari anuale de cel putin 75,8 mil lei (cu 10% mai mult fata de situatia in care nu se apeleaza la acest plan de modernizare), in conditiile in care cheltuielile de exploatare nu vor depasi 62,4 mil lei, iar rata impozitului pe profit se mentine la 16%, atunci fluxurile de numerar estimate aferente acestui proiect se vor calcula cu ajutorul datelor din tabelul urmator. Costul capitalului firmei este de 10%.

Tabelul 6.4 -Calculul fluxurilor de numerar

mii lei

Daca analizam datele din tabelul de mai sus se observa faptul ca investitia aferenta proiectului se recupereaza intr-un termen ce depaseste cu putin 2 ani (2 ani si 1 luna). Cu alte cuvinte investitia este fezabila deoarece termenul total prognozat al proiectului este aproape dublu. Pentru a calcula valoarea neta curenta ( valoare ce se adauga firmei prin implementarea acestei strategii ) vom aplica formula 13450mii lei. Marimea VNP reprezinta de fapt plusul de valoare pe care il vor primi acei actionari ai firmei care detineau actiuni inainte de luarea deciziei de investitie. In urma aplicarii formulei  am obtinut RIR= 41,88%, superior costului capitalului de 10 %, rezulta ca proiectul este fezabil.

Cash - flow fara investitie

Tabelul 6.5- Cash-flow fara investitie

Cash flow cu investitie

Tabelul 6.6- Cash-flow cu investitie

CAP. 7 IDENTIFICAREA UNUI EVENIMENT

Riscul este inteles ca un fenomen care rezulta din situatii in care putem identifica posibilele rezultate si chiar probabilitatea lor de manifestare, fara insa sa fim siguri ca se vor produce. In economia de piata, al carui mecanism de reglare se bazeaza pe concurenta, pe evolutia libera a preturilor, etc. riscul este o variabila de care trebuie sa se tina seama, suprimarea lui ducand la decizii neviabile. Oricat de precauti ar fi si de oricate informatii ar dispune agentii economici, companiile nu vor putea niciodata sa evite aparitia riscului. Tot ceea ce pot face ele este sa studieze si sa calculeze riscul pentru a-l cunoaste si a alege varianta cel mai putin riscanta. Calculul riscului nu scuteste agentii insa de asumarea sau acceptarea lui ci le ofera doar posibilitatea sa-l infrunte in cunostinta de cauza.

Un factor de risc care ar putea sa intervina in afaceri este un sold final diferit de cel previzionat ar fi urmatorul: din lipsa de fonduri de la guvern, consuliul judetean ar putea ajunge in imposibilitate de plata a programului "laptele si cornul" neputand astfel sa-si onoreze datoriile la timp.

Masuri de combatere a riscurilor financiare ar putea fi:

amanarea anumitor plati;

cresterea pretului de vanzare, daca societatea are putere de negociere;

apelarea la credit de exploatare;

vanzarea unor active etc

Neplata la timp a platilor materiale ar genera o scadere a cifrei de afaceri cu 5%. Acest eveniment poate influenta negativ desfasurarea activitatii de investitie, retragerea furnizorilor de materii prime si materiale, ar fi un risc major pentru societate, ceea ce ar periclita intregul proiect.

Cash flow cu modificari

Tabelul 7.1- Cash-flow cu modificari

CAP. 8 CONCLUZII

Anul 2009 a fost unul dificil pentru SC Prodlacta SA avand in vedere criza economico-financiara care a afectat intreg mediul de afaceri.

Pe baza datelor analizate putem desprinde urmatoarele concluzii:

Cu un capital social de 16.696.188 lei societatea a realizat o cifra de afaceri in valoare de 58.858.972 lei, cu doar 4,77% mai mica decat in anul 2008, in conditiile in care in acest an s-a inregistrat o puternica criza financiara cu efecte devastatoare in economie.

Veniturile din exploatare in 2009 fata de 2008 au inregistrat o scadere cu 7,75%, respectiv cu 5.045.586 lei, datorita scaderii cifrei de afaceri.

Activitatea financiara a generat obtinerea unei pierderi in anul 2009 2.428.322 lei cu 31,77% mai mare decat in anul precedent, datorita cresterii volumului de credite angajate in special pentru realizarea investitiilor si cresterii cursului la Euro.

In acest an, datorita crize financiare, s-a inregistrat o pierdere bruta a exercitiului financiar de 2.295.031 lei. Acesta s-a produs in mare parte datorita faptului ca Agentia SAPARD a intarziat acordarea fondurilor nerambursabile, ultima transa fiind incasata in ianuarie 2010.

Rezultatele financiare ale SC PRODLACTA SA in anul 2009 sunt in linie cu cele ale celorlalti agenti economici, si anume scaderea cifrei de afaceri si a profitabilitatii sau chiar trecerea pe pierderi.

Se observa o inrautatire pe linie a tuturor indicatorilor economici , ca rezultat a influentelor negativ majore pe care le a avut aceasta criza economico-financiara asupra profitabilitatii firmei

Indicatorul privind lichiditatea generala s-a inrautatit, el scazand cu 29,64% fata de anul trecut. Valoarea activelor curente nu acopera in totalitate valoarea datoriilor pe termen scurt datorita faptului ca finantarea pe termen scurt a inlocuit finantarea activelor achizitionate pentru modernizare.

In urma analizelor efectute, societatea Prodlacta, ramane in continuare un nume important in industria laptelui si produselor lactate, prin standardele de calitate dobandite si continua modernizarea liniilor de productie.

BIBLIOGRAFIE

Bacanu, B. (1999) "Strategia organizatiei in abordari practice", Editura Infomarket, Brasov.

Isfanescu A.(2008), Analiza economico-financiara Editura Economica, Bucuresti.

Popa, A. (2009), "Gestiunea financiara la nivel microeconomic", Editura Universitatii Transilvania, Brasov.

Sumedrea, S. (2006) "Management si Strategii Financiare", Editura Universitatii Transilvania, Brasov.

Revista "Finante, banci, asigurari , Nr. 12, 1998

www.confidentinvest.ro

www.infobrasov.net

www.bvb.ro

ANEXE

Bilant

Cont de profit si pierderi