|
|
|
Capitolul
I. Caracterizarea si prezentarea generala a rezervatiei
I.1. Amplasarea, suprafata, delimitarea
Lacul Techirghiol este amplasat in bazinul hidrografic Litoral, fiind situat la 15 km sud de orasul Constanta si la cca. 150 m vest fata de Marea Neagra, coordonatele geografice fiind 44°02'35'' N, 28°37'35'' E. Lacul are o suprafata de 1161 ha, adancime maxima de 9,75 m, medie de 3,6 m si un volum de apa de 41,8 mil.m³. Lungimea lacului este de 7,75 km, latimea maxima de 4,4 km care se afla in partea dinspre mare inclusiv golful Tuzla.
Aria Protejata Lacul Techirghiol cuprinde pe langa lacul in sine si o zona de protectie speciala avifaunisticasi o zona de dezvoltare economica durabila (localizarea acestora fiind prezentata in partea de zonare a planului) care reprezinta o suprafata de teren semnificativa, marind considerabil suprafata ariei protejate. In Aria Protejata sunt incluse urmatoarele localitati: Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla, Biruinta, Movilitasi o mica parte din Topraisar.
Scopul declararii lacului Techirghiol ca arie protejata este conservarea bio-diversitatii specificesi a resurselor sale naturale (in special a namolului terapeutic), pentru a asigura permanenta acestora in beneficiul publicului larg.
Lacul Techirghiol a fost declarat ca arie protejata prin H.G. 1266/2000 si in prezent se fac demersurile necesare desemnarii ariei ca Rezervatie Naturala corespunzatoare categoriei IV IUCN de management al ariilor protejate, adica "arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata in special pentru conservare prin interventii de gospodarire."
In data de 23.03.2006 lacul Techirghiol a fost desemnat sit Ramsar, devenind al cincilea astfel de sit din Romania. Aceasta decizie a fost intarita in data de 20.11.2006 prin H.G. 1586/2006.
Lacul Techirghiol este desemnat din 24.10.2007 ca Arie de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) facand astfel parte din reteaua europeana de arii protejate, Natura 2000.
I.2. Aspecte climatice
Din punct de vedere al factorilor meteorologici, zona lacului Techirghiol se caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu veri calduroase si ierni reci, dar mult atenuate in sectorul litoral, datorita influentei moderatoare a Marii Negre.
Temperatura medie multianuala a aerului se situeaza in jurul valorii de 11 sC, iar cantitatea de radiatie atinge 125 - 130 kcal/cmp.
Parametrii meteorologici prezinta urmatoarele caracteristici: temperatura aerului pentru valoarea medie multianuala este de 11,2 sC, maxima absoluta este de 38,5 sC (in anul 1927), minima absoluta este de - 25 sC(in anul 1927); numarul mediu al zilelor cu inghet este de 60.
Precipitatiile, reduse cantitativ, sunt distribuite neuniform in spatiu si timp, perioada cea mai bogata fiind la sfarsitul primaverii - inceputul verii. Desi lacul Techirghiol este considerat ca un lac cu alimentare predominant din precipitatii, adaugandsi aportul din apele subterane, aceste cantitati nu acopera evapotranspiratia care este foarte ridicata, pana la 700 mm cea potentialasi cca. 1000 mm, cea de la suprafata apei.
Regimul eolian are o influenta mare asupra lacului, a carui apa este in general intr-o continua miscare. Valurile ce se formeaza in timpul verii, sub actiunea vanturilor locale, brizei marinesi a vantului dinspre uscat au o dezvoltare diferita pe suprafata lacului, unele zone fiind expuse frecvent actiunii abrazive a valurilor, in timp ce in alte zone, atat frecventa catsi inaltimea valurilor sunt reduse. Regimul eolian influenteaza in exclusivitate procesul de sedimentare a namolului in lacul Techirghiol. Vantul prezinta frecvente importante pe directiile nord - nord est 38 %si vest cu 16 %, viteza medie anuala a vantului fiind de 4.9 m/s.
I.3. Caracteristici hidrologice
Existenta si evolutia lacului depinde de bilantul hidric, adica de raportul dintre cantitatea de apa primita si cea pierduta. Variatia bilantului atrage dupa sine variatia nivelului si a continutului in saruri ale apei. Sursa de alimentare a lacului este din precipitatii (51,5%) si din surse subterane. In ultimii ani este evidenta o crestere a aportului subteran, crestere care a adus la o ridicare lenta dar continua a nivelului lacului. Procesul de pierdere a apei este numai prin evaporatie. Pentru lacul Techirghiol care are un continut de saruri de peste 70 g/l, evaporatia s-a calculat aplicandu-se un coeficient de corectie conform caruia cantitatea de apa evaporata reprezinta 80% din valoarea obtinuta pentru lacurile dulci din apropiere. Evaporarea apei este inlesnita si de faptul ca la suprafata lacului nu exista vegetatie plutitoare care sa impiedice evaporarea apei.
Bazinul hidrografic al lacului de circa 185,5 km² este format din vaile Techirghiol, Carlichioi si Tuzla, cele mai importante, primele doua avand scurgere permanenta.
Nivelul lacului Techirghiol nu se mentine la o cota fixa, ci variaza atat in timpul anului, cat si de la un an la altul. In 1909, cand s-a facut prima ridicare batimetrica (R. Pascu) nivelul era la - 1,50 fata de nivelul marii. Din 1909 si pana in 1952 nu dispunem de date, in schimb de la acest an exista multe observatii. Nivelul lacului, dupa o scadere in 1953 la - 1,64 a crescut continuu ajungand astazi sa fie aproape de cel al marii. Ridicarea continua a nivelului lacului este pusa, pe d eo parte, pe seama atenuarii caracterului semiarid al climatului, iar pe de alta parte, datorita cresterii aportului subteran, ca urmare a intensificarii irigatiilor in aceasta zona si deci o imbogatire a apelor carstice.
Consecinta directa a acestei cresteri de nivel si deci si a volumului de apa este scaderea gradului de mineralizare. Din analizele chimice efectuate in diferite etape se constata o astfel de reducere a mineralizarii, dupa cum urmeaza: 106,896 g/l in 1924 (analize Elena Petrescu), 95,515 g/l in 1953 (analize N. Baldovin) si 81,485 g/l in 1969 (probe prelevate de Institutul de geografie). Evident ca aceste cifre sunt orientative intrucat in intervalul 1924 - 1969 sunt facute multe analize chimice in diferite situatii particulare care nu se inscriu in tendinta generala de scadere a salinitatii.
I.4. Caracteristici hidrofizice si hidrochimice
Lacul Techirghiol a fost monitorizat din punct de vedere calitativ, in perioada 1991- 2005 in 5 sectiuni de control: Coada lacului, Olimpus S.A., Baraj Tuzla, Eforie Nord- Bai Reci si S.P.Techirghiol, zone cu influente antropice sau cu aport de apa dulce, cu o frecventa de variind intre 4 si 6 ori pe an (in lunile februarie, aprilie, iunie si septembrie). Incepand cu anul 2000 prelevarile de apa s-au facut de la mal, fata de anii anteriori cand prelevarile s-au facut cu salupa din masa apei. Evolutia parametrilor semnificativi in studiul calitatii apei lacului, s-a facut diferentiat, in functie de sezonul recoltarii probelor de apa.
pH-ul apei lacului Techirghiol este alcalin, atingand in anii precedenti valori medii de 7,97 in anul 1995 si de 9,17 in anul 1999. In anul 2005 a inregistrat o valoare medie de 8,4. Valorile usor crescute ale pH-ului au dat o alcalinitate ridicata, ceea ce a favorizat si o dezvoltare a fitoplanctonului specific apei cu o salinitate crescuta.
Temperatura medie a apei este, in general, apropiata de cea a aerului. Datorita mineralizarii ridicate, temperatura apei lacului Techirghiol poate scadea sub 0°C fara sa inghete. Catre centrul lacului, temperatura apei se modifica in sensul ca atat incalzirea cat si racirea se produc mai greu, datorita inertiei termice impusa de grosimea mai mare a stratului de apa.
In legatura cu distributia pe verticala a temperaturii apei se constata o stratificatie termica directa datorita concentratiei ridicate a apei lacului, care modifica punctul de densitate maxima a acesteia. La salinitatea de 80 %0, densitatea maxima a apei fiind atinsa la temperaturi de circa -12° C, apa supraracita de la suprafata tinde sa coboare spre fundul cuvetei, dislocand masele de apa mai calda care, fiind mai usoara, urca spre suprafata.
Transparenta si culoarea apei depind atat de continutul de particule minerale si organice sau chiar de microorganismele din apa, cat si de gradul de luminare a stratului de apa (pozitia soarelui, starea cerului, etc.). Ca urmare a salinitatii ridicate lacul Techirghiol are o culoare de un albastru metalic.
In caz de inflorire a apei, apa lacului capata o culoare verzuie. Pieirea in masa a micului crustaceu Artemia salina (la inceputul toamnei) da apei o culoare rosiatica. in perioadele de dezvoltare maxima a algelor se diminueaza si transparenta apei.
Oxigenul dizolvat, se afla intr-o corelatie inversa cu temperatura apei. In sezonul
rece, la temperaturi scazute ale apei, valori mai ridicate. Pe fondul unor temperaturi ridicate in aer si in apa lacului, valorile oxigenului dizolvat scad. In perioada 1993 - 2005 oxigenul dizolvat, pe ansamblu lac, inregistreaza valori medii de 4,04 mgO2 /l (2002); 6,82 mgO2/l (1997). In anul 2005 s-a inregistrat o valoare medie de 5,9 mgO2/l. Consumul biochimic de oxigen -CBO5, se afla in general in corelatie directa cu temperatura apei lacului, atingand valori scazute in perioada rece si din ce in ce mai ridicate pe masura ce temperatura in aer si in apa lacului se maresc. In perioada 1991 - 2005 indicatorul CBO5, pe ansamblu lac, inregistreaza valori medii de: 2,78 mg/l (1993), 9,98 mg/l (1999), 20,25 mg/l (1995) si 6,8 mg/l (2005). Substanta organica,CCOMn are o evolutie in timp asemanatoare consumului biochimic de oxigen, inregistrand in perioada 1991 - 2005, pe ansamblu lac, valori medii de 15,52 mg/l (1991), 45,17 mg/l (1995), 27,51 (1999) si 22,3 mg/l (2005).
Mineralizatia apei variaza de la un anotimp la altul, variatiile fiind determinate de fazele de regim hidric in care predomina diversii componenti ai bilantului (alimentare, evaporatie, ani secetosi, etc.). In acelasi timp chiar in interiorul lacului continutul de saruri difera in functie de pozitia sursei de alimentare, de gradul de izolare a unor portiuni fata de restul lacului.
In majoritatea analizelor gasim pentru lacul Techirghiol concentratii care variaza in mod frecvent intre 80-90 g/l, cu unele depasiri ale limitei superioare pana la 110 g/l in anul 1931, dar si cu scaderi pana la aproape 70g/l. In ultimii ani, instalarea unui bilant hidric pozitiv constant, prin cresterea aportului de apa dulce, a redus din nou concentratia la aproape 70g/l. intrucat s-a constatat ca variatia salinitatii este strans legata de variatia nivelului apei, fiind invers proportionala cu aceasta, este posibil ca in conditiile actuale de crestere treptata a nivelului, concentratia sa scada la 50g/l.
Pentru a se evita unele urmari ale cresterii continue a nivelului, s-a procedat la evacuarea apei din lac. Tipul hidrochimic in care se incadreaza apa din Lacul Techirghiol este cloro-sodic pur, iar procentul mare de cloruri (85-90%) si sodiu (77-84%) indica apartenenta genetica de mediul marin.
Din studiile detaliate efectuate s-a observat si concentratii mari de calciu si magneziu. Clorurile din apa lacului au variat in perioada investigata in paralel cu evolutia mineralizatiei si a nivelurilor apei din lac.
Salinitatea apei lacului se afla in corelatie inversa cu nivelul apei lacului , in consecinta aceasta creste in perioada cand nivelul apei in lac scade. Salinitatea a inregistrat pe ansamblu lac, in perioada 1991 - 2005 o valoari medii de 47,21 g0/00 in anul 1997 ( caracteristicile fizico-chimice ale apei lacului s-au modificat datorita precipitatiilor abundente din anul toamna anului 1996) si de 61,83 g0/00in anul 2003 (ca urmare a temperaturilor extrem de ridicate inregistrate in verile anilor 2001, 2002). In anul 2005 s-a inregistrat o valoare medie a salinitatii de 53,78 g0/00 mai scazuta fata de anul anterior. Anul 2005 a fost un an ploios, in care nu au fost inregistrate temperaturi foarte ridicate.
Printre lacurile litorale, lacul Techirghiol ocupa un loc aparte din punct de vedere biologic. In apa lacului sarata se dezvolta trei grupuri de alge (albastre, verzi si diatomeele), care predomina alternativ. Algele purpurii si euglenidele sunt prezente in numar redus si temporar. Structura biocenozei zooplanctonice este dominata de grupele Rotatoria, Filopoda, Ciliata, Copepoda. Din punct de vedere biologic, se urmareste densitatea, biomasa si structura microfitoplanctonului care intra in bioeconomia lacului, precum si densitatea, biomasa si structura zooplanctonului, din care Artemia salina cu rol in procesul de peloidogeneza (formarea namolului).
I.5. Aspecte legate de flora si fauna
Lacul Techirghiol ocupa un loc aparte din punct de vedere biologic. Datorita concentratiei ridicate in saruri a apei, in lac pot supravietui doar specii cu limite largi de eurihalinitate.
Fitoplanctonul in bazinele hipersaline, cum estesi cazul lacului Techirghiol prezinta o diversitate redusa. Astfel, macrofitele submerse, ce constituie flora algala, sunt reprezentate in principal prin alga verde filamentoasa Cladophora vagabunda, una din componentele esentiale ale namolului sapropelic. Alte specii de alge prezente in lac sunt Cladophora crystallinasi Closterium acerosum (Chlorophyta). De asemenea sunt prezentesi specii de diatomee cum ar fi Synedra tabulata, Nitzschia sigmoidea si Achnanthes brevipes(Bacillariophyceae).
Pe colinele calcaroase, acoperite de loessuri din imprejurimile lacului Techirghiol, se dezvolta o flora xerofilasi xero-mezofila tipica pajistilor stepice. Dintre speciile de plante ce pot fi intalnite in aceste tipuri de statiuni amintim pe: Festuca valesiaca, Artemisia austriaca, Achillea setacea, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Eryngium campestre, Verbascum blattaria, Teucrium pollium, Lithospermum arvensae, Lycopsis arvensis ssp. orientalis, Alyssum alyssoides, Euphorbia seguieriane, Euphorbia agraria, Adonis aestivalis, etc. Dintre speciile vernale sunt nelipsite: Draba verna, Hyacinthella leucophaea (zambilita - raritate ponto-balcanica), Muscari racemosus, Ornithogalum refractum, Gagea pratensis, Lamium amplexicaule, Lamium purpureum,etc. Asociatii vegetale: Medicagini-Festucetum valesiacae, Agropyretum pectini-formae, Artemisio austriacae-Poetum bulbosae, Cynodonti-Medicaginetum minimae.
Vegetatia nisipurilor litorale din zona lacului Techirghiol este caracterizata prin asociatii de plante specifice saraturilor marine, care in general sunt dispuse in zone concentrice catre lac, in functie de gradul de salinitate al nisipurilor. Se intalneste mai ales asociatia de Suaeda maritima, Kochia hirsutasi Salicornia herbaceea, printre care cresc Aster tripolium ssp. pannonicus, Puccinelia distans,Spergularia marginata. Se intalneste in numar maresi Hippophaė rhamnoides. Alte specii de plante halofile sunt: Suaeda salsa, Salicornia europaea, Cyperus pannonicus, Artemisia santonica, Atriplex oblongifolia, Atriplex tatarica, Bassia sedoides.Asociatii vegetale: Salicornietum europeae, Suaedetum maritimae.
Datorita conditiilor de salinitate a apei lacului, vegetatia palustra este slab reprezentatasi se intalneste numai in zonele de mal pe portiuni limitate. Principala componenta a acestei asociatii de vegetatie palustra este constituita din stuf, Phragmites australis. In zonele inmlastinite de la coada lacului se dezvolta preponderent specii higrofilesi mezo-higrofile, dintre care comune sunt:Typha angustifolia, Bolboschoenus maritimus, Lycopus europaeus, Calystegia sepium, Sonchus arvensis, Eupatorium cannabinum, Mentha aquatica, Polygonum amphibium, Epilobium tetragonum, etc. Pe terenul reavansi slab saraturat din jurul lacului este frecvent Juncus gerardi. Asociatii vegetale: Scirpo-Phragmitetum, Typhetum angustifoliae, Bolboschoen-etum maritimi, etc. Cea mai important simai protejata specie din zona este bujorul Paeonia tenuifolia (Ber., O.U.G.57), care este o specie amenintata la nivel european prezenta aici, din fericire, in numar destul de mare la coada lacului. Alte specii de interes sunt si Astragalus spruneri, Astragalus hamosus.
Fauna bentala a lacului Techirghiol este caracteristica mediilor acvatice hipersaline, fiind saraca din punct de vedere calitativ. Infuzorii studiati de I.Tuculescu pana in anul 1965 numara peste 370 specii dintre care acesta a mentionat 7 genurisi 140 specii necunoscute pana atunci. Grupele de nevertebrate identificate aici sunt urmatoarele: turbelariatele, nematodele, polichetele, harpacticoidele, ostracodele, gasteropodele, crustaceii, chironomidele si dipterele. Dintre speciile de nevertebrate mai importante amintim: gasteropodele Pseudamnicola codreani, Physa acuta, viermii plati Polycladodes album, Polycelis nigra, crustaceele Ilyocriptus sordidus, Leydigia leydigi, Macrothrix laticornis, Iliocypris bradyi, Eucyclops serrulatus, Gammarus pulex, Asellus aquaticus, Limnephilus bipunctatus, lepidoptereleParahypopta caestrum, Aspitates ochrearius, Zygaena contaminei, Lythria purpuraria, Eublemma rosina.
Din cauza salinitatii excesive fauna acvatica vertebrata este absenta din lacul Techirghiol. Doar in partea de SV, indiguita a lacului care estesi zona cu cele mai abundente izvoare de apa dulce, a fost semnalata o specie endemica de peste, ghidrinul de Techirghiol Gasterosteus crenobiontus. Aceasta specie este strict protejata prin O.642, dar din pacate, se pare ca este deja extincta. De asemenea, aceasta zona a fost populata in scop comercial cu diferite specii de pesti.
Lacul Techirghiol are si o importanta avifaunistica. Este una din zonele umede din sudul Dobrogei care a trezit interes ornitologilor inca din anul 1954, existand numeroase mentionari asupra ornitofaunei existente aici. Ca urmare, aceasta zona este populata de foarte multe specii de pasari multe dintre acestea fiind rar intilnite in Romania: califarul (Tadorna tadorna), rata aramie (Oxyura leucocephala), pescarusul cap negru (Larus melanocephalus), nagatul (Vanellus vanellus), cataliga (Himantopus).
Mamiferele sunt si ele bine reprezentate, cea mai importanta fiind subspecia endemica de dihor patat Vormela peregusna euxina, imprejurimile lacului Techirghiol fiind situate la limita nordica a arealului acestei specii rare, strict protejate (Ber., O.U.G.57). Mai intalnimsi alte specii strict protejate cum ar fi: popandaul Spermophilus citellus , dihorul de stepa Mustela eversmanni (O.U.G.57)si liliecii Miniopterus.Alte specii de mamifere intalnite aici, in zona lacului Techirghiol sunt iepurele de camp Lepus europaeus,soarecele de camp Microtus arvalis,sobolanul cenusiuRattus norvegicus,vulpea Vulpes vulpessi dihorul de casa Mustela putorius.
Lacul Techirghiol este desemnat ca arie protejata cu scopul de a asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede si in special a speciilor de pasari si a habitatelor specifice, desemnate pentru protectia acestora.
In prezent, prin finalizarea lucrarilor de drenare a apei dulci din coada lacului, situatia compozitiei specifice a apei este stabila. Insa orice actiune antropica necontrolata poate afecta acest echilibru si poate duce la consecinte negative asupra procesului de peloidogeneza.
In partea salmastra a lacului (zona cea mai importanta pentru pasarile care ierneaza pe lac), functionarea pescariei are influente negative prin deranjul provocat acestora de folosirea barcilorsi a plaselor de pescuit in timpul iernii, o reglementare a acestei activitati fiind absolut necesara. In partea dulce a lacului deranjul este mai redus dar prin distrugerea stufului ar putea sa fie afectate negativ speciile de pasari care cuibaresc aici.
Mare parte a partii de uscat a ariei protejate este reprezentata de culturi agricole, care prin compozitia lor au un rol important in asigurarea conditiilor de iernat propice pentru pasari, in special pentru speciile de gaste. Astfel, mentinerea in continuare a culturilor, cu precadere a celor de grausi porumb, este absolut necesara pentru indeplinirea rolului de cartier de iernat al lacului Techirghiol.
Pasunile, din cauza faptului ca sunt destul de slab reprezentate in zona (suprafata lor fiind semnificativ mai mica decat cea a culturilor agricole), sunt intr-o stare precara fiind folosite in mod excesiv de catre proprietarii locali de oi si capre. Insa cel mai important factor care afecteaza aria protejata in prezent este cresterea expoziva a numarului de constructii din zona, un risc deosebit fiind reprezentat de apropierea intravilanului de coada lacului, adica de zona cea mai importanta din punct de vedere al biodiversitatii.
Lacul Techirghiol reprezinta un ecosistem unic in Europa, intregul ansamblu, reprezentat de lacul sarat propriu-zis si lacul dulce, fiind o zona de o importanta deosebita pentru biodiversitate, alaturi de calitatile curative ale apei si namolului.
Sursele de poluare intalnite in cadrul ariei naturale sunt:
Naturale
Antropice precum: pescuit, infrastructura, turism
Exista o serie de efecte perturbatoare a ecosistemelor acvatice. Este foarte important sa se mentina situatia actuala a terenurilor si sa nu se dezvolte infrastructura in zona de protectie speciala avifaunistica. In acest moment, turismul nu are influente negative majore asupra ariei protejate. Acest lucru se datoreaza faptului ca majoritatea activitatilor de turism sunt localizate in partea sarata, limitrofa a Marii Negre, care nu este prea insemnata in ceea ce priveste biodiversitatea. Cresterea exagerata a numarului de pescari sportivi si turisti care ar putea vizita partea salmastrasi dulce a lacului ar putea provoca o sporire a gradului de deranj din aceasta parte.
Capitolul III. Principiile care stau la baza elaborarii unui plan de management
III.1. Principiile si etapele implementarii unui plan de management
Planul de management se doreste a fi un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare si si protectie a naturii cu cele ale dezvoltarii sociale si economice in cadrul retelei ecologice si un instrument de dialog intre institutiile care gestioneaza resursele naturale ale acestui spatiu.
III.1.1. Principii generale
Principiile planului de management urmaresc trasarea unor linii generale pe care se va sprijini acțiunea de realizare a planului de management.
Principiul conservarii biodiversitatii
Spațiile naturale reprezinta furnizoare nelimitate de resurse regenerabile, in condițiile in care acestea sunt menținute intr-o stare funcționala corespunzatoare. Din aceasta cauza se urmareste menținerea tehnicilor de exploatare durabila a resurselor mediului natural, inlocuirea treptata (in masura in care colectivitațile umane pot suporta aceste costuri) a celor existente si restricționarea promovarii unor activitați care se constituie in noi forme de presiune umana asupra naturii si mediului in general. Protectia si conservarea habitatelor, a speciilor de plante si animale salbatice este reglementata prin OUG 57/2007, prin care se preiau conceptele si instrumentele comunitare de actiune promovate in Directiva 92/43/EEC. Pentru cresterea eficientei actiunilor de protectie a habitatelor se propun o serie de masuri: ameliorarea conditiilor de habitat; gestiunea si protectia elementelor valorificabile in economie; informarea publicului asupra importantei acestui spatiu; identificarea conflictelor dintre utilizatorii de resurse si mediul natural
Principiul dezvoltarii durabile
Dezvoltarea durabila inseamna in plan material mentinerea posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, in special a resurselor naturale regenerabile cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, precum si redresarea factorilor de mediu afectati de poluare. In plan spiritual, dezvoltarea durabila inseamna mult mai mult; inseamna conservarea mostenirii faptelor de cultura, realizate de cei din trecut si de cei de azi si dezvoltarea capacitatii de creatie in viitor, a elitei celor care ne urmeaza. Strategia de realizare a unei dezvoltari durabile are ca problema centrala existenta colectivitatii umane atat in plan temporal, cat si spatial, precum si realizarea unui sistem coerent care sa suporte costurile generate de dezvoltarea economicosociala, de prevenire a poluarii si de inlaturare a efectelor negative ale acesteia. Planul de management urmareste imbunatatirea gestiunii patrimoniului natural si cultural al zonei prin promovarea actiunilor cu impact redus asupra mediului, evitandu-se crearea unei structuri monofunctionale
Principiul ameliorarii si refacerii ecosistemelor si peisajelor degradate
Acordarea unor privilegii nejustificate activitatilor umane si exploatarea abuziva a mediilor naturale au condus la degradarea unor suprafete extinse.In scopul evitarii extinderii zonelor degradate si a reabilitarii ecosistemelor si peisajelor se urmareste aplicarea prevederilor legislative existente, restructurarea si reabilitarea ecosistemelor si peisajelor degradate, constientizarea populatiei asupra necesitatii reducerii suprafetei ocupate de ecosistemele si peisajele degradate. Actiunile de restabilire a conditiilor initiale sunt legate de dimensiunile pe care le au factorii perturbatori din aceste spatii. In functie de aceasta se pot delimita actiuni de: restructurare, pentru restabilirea structurilor afectate de diferiti factori perturbatori si de reabilitare, care au drept scop restabilirea functiilor acestor spatii pentru a le mari importanta sociala si economica.
Principiul precautiei si transparentei in luarea deciziei
Orice actiune sau decizie, indiferent de caracterul ei trebuie sa fie analizata din punct de vedere al beneficiilor si costurilor pe care aceasta le presupune, dar si din prisma efectelor negative asupra mediului si asupra colectivitatilor locale. Beneficiile pe termen scurt nu trebuie sa reprezinte un criteriu de adoptare a deciziilor. Precautia este un instrument de mediu foarte util pentru evitarea aparitiei unor areale cu disfunctionalitati. Aceasta nu impune excluderea activitatilor economice dintr-un spatiu, ci includerea in faza de investitie a aspectelor ce privesc impactul asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului realizata in aceasta etapa trebuie sa reprezinte un ghid de desfasurare a activitatilor, beneficiarul investitiei fiind obligat sa il respecte conform legislatiei de mediu in vigoare.
III.1.2. Etapele implementarii
Implementarea planului de management necesita o serie de etape: initiere, planificare, implementare, monitorizare, evaluare.
III.1.2.1. Initierea planului
Un plan de management poate fi necesar intr-o zona care a suferit unele modificarii sau este amenintata ca urmare a unei crize a mediului inconjurator sau ca rezultat al perceperii unor oportunitati economice si deciziilor ce trebuiesc luate. Factorilor decizionali le vor trebui oferite acele informatii ce le arata necesitatea si beneficiile abordarii intergrate.
III.1.2.2. Planificarea
Scopul planificarii este acela de a identifica si de a sprijini o propunere inaintata factorilor decizionali si de stabili un management continuu si integrat al zonei marine si costiere. Astfel, se pot identifica 3 sub-etape: colectarea datelor, elaborarea politicilor si luarea deciziilor. In primul rand trebuie pregatit un profil al zonei coastiere. Aceasta reprezinta o vedere de ansamblu asupra tuturor caracteristicilor relevante (naturale, sociale, ingineresti, institutionale si manageriale/administrative) a problemelor existente in zona considerata.
In al doilea rand, pe baza profilului realizat, trebuiesc elaborate politici, care reprezinta miezul procesului ICZM, politici ce trebuiesc inscrise in cadrul programului ICZM. In ceea ce priveste strategiile, obiectivele trebuie sa fie insotite de cateva politici alternative care sunt evaluate in functie de succesul lor in ceaa ce priveste atingerea scopurilor. In final, programul ICZM trebuie acceptat de catre factorii decizionali si formal adoptat.
III.1.2.3. Implementarea
Implementarea presupune executarea planurilor stabilite astfel incat planul sa devina operational. Prima parte a implementarii este reprezentata de executia planului. Aceasta inseamna ca inseamna pregatirile planificate in programul ICZM trebuie sa fie puse efectiv in aplicare si ca acestea sunt necesare pentru facilitarea initierii acestuia. Operarea, reprezinta partea a doua a implementarii si ar trebui sa ofere rezultatele dorite in cazul in care pregatirile au fost bine efectuate si minutios gandite. O problema majora in timpul desfasurarii programelor ICZM este gestionarea conflictelor de interese. Pentru a fi capabil sa stapanesti aceste conflicte pe de o parte trebuie sa cunosti cauzele si consecintele acestora si sa stabilesti o metodologie transparenta in scopul solutionarii lor si pe de alta parte sa ai capacitatea de a contracara, prin masuri adecvate, efectele negative rezultate in urma utilizarilor propuse, a resurselor zonei de coasta, asupra altor utilizatori.
III.1.2.4. Monitorizarea
Programul de monitorizare este initiat din momentul in care programul ICZM este operational. Procedurile de monitorizare, in mod constant, colecteaza informatii, iar ca o consecinta aceste informatii sunt evaluate. Aceste informatii pot fi utilizate intr-un studiu care poate avea ca rezultat schimbarea unei politici. Tipul de monitorizare depinde in mare masura de obiectivele programului ICZM iar aceste obiective trebuie sa fie clare. Un bun sistem de monitorizare acopera intreaga arie de interes si pentru o lunga perioada de timp. Tipul datelor monitorizate poate fi: sociale (sanatate, calitatea vietii), economice (volumul transporturilor), ecologice (numarul de exemplare al unei specii de plante, numarul de izvoare, etc.), fizice (pozitia liniei de mal, etc.).
III.1.2.5. Evaluarea
Datele colectate sunt utilizate pentru a analiza acele probleme ce conduc la extinderea actiunilor, ca rezultat al adresarilor programului ICZM, sau de a solutiona problemele acolo unde, prin obiectivele sale, acestea au fost identificate . Daca evaluarea acestor date conduce catre o adaptare in ceea ce priveste operarea programului ICZM, atunci trebuie avut grija ca aceste noi politici sau politicile adaptate sa fie in prealabil evaluate (EIM).
Capitolul IV. Planul de Management propus pentru Lacul Techirghiol
Este necesar un plan de management al ariei protejate, lacul Techirghiol pentru a mentine in stare intacta caracteristicile fizice, chimice, biologice ale lacului si ale zonei din imediata vecinatate pentru a asigura conservarea valorile naturale.
Obiectivele planului de management sunt reprezentate de:
- mentinerea biodiversitatii si conservarea acesteia
monitorizareasi controlul activitatilor de utilizare a resurselor din aria protejata
- practicarea turismulu, in limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate
- constientizarea si educarea publicului
asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol in vederea realizarii obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient si adaptabil.
Pentru elaborarea unui plan de management sunt utilizate date istorice, informatii recente. Planul de lucru va fi elaborat anual,tinandu-se cont de resursele disponibilesi de situatia curenta, de catre administratorul ariei protejate. Pentru implementarea planului de management se va colabora cu toti factorii de interes locali (organizatii non-guvernamentale, institutii de cercetare, firme de constructii) pentru o cat mai buna implementare a actiunilor acestui plan
Prin programul de monitorizare se va observa desfasurarea activitatilor propuse.
Actiunile de monitorizare propuse sunt:
Stabilirea si implementarea de masuri speciale de protectie aspeciilor de flora si fauna rare,vulnerabile si periclitate: interzicerea colectarii speciilor de plante rare, vulnerabile si periclitate, interzicerea vanatorii pe teritoriul rezervatiei, interzicerea utilizarii carbofuranului (furadan) .
-Stabilirea si implementarea de masuri speciale de
protectie a habitatelor prioritare: reglementarea si controlul
practiciloragricole (aplicarea de ingrasaminte,pesticide si
ierbicide,depozitarea gunoiului de grajdsi menajer),deversarea de ape
uzate/reziduale, etc, reglementarea activitatii de pasunat
in zonele in care aceasta activitate ar putea genera un impact negativ
asupra conservarii habitatelor prioritare,protejarea stufarisurilor
prin
interzicerea taierii, incendierii sau distrugerii sub orice forma a stufului.
-Reglementarea desfasurarii activitatilor umane
ce ar putea afecta biodiversitatea zonei: reglementarea accesului in zonele
considerate vulnerabile din punct de vedere al biodiversitatii , eliminarea deranjului in
perioadele de cuibarit, reproduceresi iernare la
speciile de pasari rare, vulnerabilesi periclitate
-Realizarea lucrarilor de reconstructie ecologica a habitatelor
deteriorate sau pentru
mentinerea calitatii habitatelor: mentinerea si
monitorizarea nivelului apei in partea centrala, salmastra a lacului
in vederea protejarii zonei sarate a lacului Techirghiol; Calitatea habitatelor este mentinuta
sau imbunatatita;mentinerea nivelului apei in zona
dulcea lacului in vederea protejarii stufului
-Reglementarea, monitorizarea si controlul pescuitului sportiv si
industrial: stabilirea perioadelor de interdictie a pescuitului (pentru
eliminarea deranjului produs pasarilor care clocesc sau ierneaza
pe lac); interzicerea accesului pe lac cu orice tip de barca in perioada
de clocire respectiv de iernare a pasarilor; stabilirea zonelor
permise/interzise
pentru instalarea plaselor de pescuit si interzicerea folosirii plaselor
mono -
filament pentru pescuit pe toata durata desfasurarii activitatilor piscicole, etc
Exista o serie de masuri de protectie si propuneri pentru amenajari, in cadrul planului de management, care au fost prezentate cu ocazia lansarii proiectului de monitorizare a lacului Techirghiol de catre specialistii de la RAAR si respectiv reprezentantii organizatiei nonguvernamentale Mare Nostrum.
