Indicatori ai starii de sanatate

INDICATORI AI STARII DE SANATATE

Resurse in sistemul sanitar romanesc

Asa cum se observa in caseta alaturata, resursele materiale si umane ale sistemului sanitar romanesc sunt comparabile, sau chiar mai mici, cu cele existente in anul 1990. Nici in cazul unitatilor medicale adresate exclusiv elevilor si studen-tilor situatia nu este prea diferita: daca pentru populatia scolara datorita reorganizarii sistemului de asistenta nu putem spune daca situatia este mai buna sau nu, in cazul studentilor situatia este in mod cert mai proasta: cei 620.785 de studenti inregistrati in anul universitar 2003/2004 nu mai dispuneau de nici un spital, numarul policlinicilor a fost redus la jumatate si din 48 de dispensare existente in 1998, in 2003 mai erau doar 50 de cabinete.

De consemnat ca exista, de asemenea, un dezechilibru marcant intre serviciile sanitare oferite in mediul rural si cele oferite in mediul urban, ceea ce creste defavorizarea populatiei rurale, inclusiv a tinerilor. In cadrul unui Raport al Bancii Mondiale asupra saraciei si politicilor sociale in Romania se consemna, inca din 1996, o accentuare a polarizarii sociale a serviciilor sanitare.

Datele la nivel european, prezentate in tabelul urmator, arata ca, situatia sistemului sanitar romanesc este mai deficitara decat majoritatea tarilor europene indiferent daca sunt tari foste comuniste sau fac parte din UE.

Resurse ale sistemului sanitar in unele tari europene in anul 2003

*la 100.000 loc,**-2001, ***- ultimul an disponibil 1990-2000

Sursa: CCSSDM Anuarul de Statistica Sanitara, 2004

2 Gradul de nemultumire fata de asistenta medicala din Romania si de activitatea Guvernului in domeniul sanatatii

In contextul datelor prezentate anterior, este de inteles nu numai faptul ca se apeleaza in general foarte putin la serviciile medicale si ca o proportie destul de mica a populatiei apeleaza la serviciile medicale in scopuri preventive si una foarte mare doar in situatii de imbolnavire foarte grava[1], ci si ca gradul de nemultumire al populatiei fata de asistenta medicala ramane foarte crescut: aproximativ jumatate din populatie

Una din cauzele nemultumirii fata de asistenta medicala ar putea fi nu lipsa personalului medical de specialitate (90% dintre tineri sunt inscrisi la medicul de familie) ci faptul ca in cazul unei probleme urgente de sanatate pentru peste 30% din populatie (30,9%-dintre tinerii de 18-29 de ani, respectiv 31,9% dintre cei de 30 de ani si peste) le sunt necesare aproximativ 1 ora pentru a ajunge la medic[2]. O alta cauza a nemultumirii fata de serviciile medicale este data de diferitele "cadouri" (bani, produse, servicii) pe care multi dintre cei care apeleaza la aceste servicii sunt nevoiti sa le ofere. Astfel, in 2000 si 2001 aproximativ 50% dintre respondentii sondajelor efectuate la nivel national au afirmat ca, in ultimul an, au fost personal sau altcineva din familie la spital pentru a rezolva o problema[3], iar dintre cei care au avut nevoie de servicii medicale aproximativ 50% au fost nevoiti sa ofere diferite "cadouri"[4].

In 2003, se observa atat o scadere importanta a procentului celor care au fost nevoiti sa ofere ceva in schimbul serviciilor medicale, un procent de 2,5% a celor care au apelat la servicii contra cost, precum si un procent mare al celor care nu au apelat la servicii medicale[5].

Sursa datelor: Barometrul de opinie publica - Fundatia SOROS - restul % pana la 100% sunt NS/NR

Alocarea unor fonduri mici pentru sanatate implica atat diferentieri in sansele de acces la serviciile medicale (cei care, din diferite motive, nu pot sa plateasca asigurarile de sanatate beneficiaza doar de tratamente de urgenta sau pentru boli care pot reprezenta un pericol pentru comunitate de exemplu TBC), cat si dificultati in urmarea unor tratamente eficiente (posibilitatile de compensare a medicamentelor sunt foarte mici si nu sunt corelate cu sansele de venit ale beneficiarilor) si determina cresterea nemultumirii populatiei fata de activitatea Guvernului in domeniul sanatatii[6].

Nemultumirea este mare si in randul tinerilor. Rezultatele sondajelor efectuate in perioada 1997- 2002 pe tineri cu varsta intre 15-29 de ani indica faptul ca, asa cum era de asteptat, nemultumirea creste odata cu varsta. Chiar si in anul 2002, cand se inregistreaza o scadere a nemultumirii, la tinerii de peste 20 de ani aceasta are valori mai mari de 50%[7].

3 Importanta sanatatii pentru tineri si aprecierea propriei stari de sanatate

Unul din factorii determinanti ai calitati vietii tinerilor, si nu numai, este starea de sanatate. In sondajul realizat in 2000 de catre CSCPT, tinerii au fost rugati sa ierarhizeze (de la 1 la 10; 1 - cel mai important, la 10 - cel mai putin important), in functie de importanta pe care cred ca o au, pentru a reusi in viata, urmatoarele: sa ai o meserie, sa intemeiezi o familie, sa ai bani, sa ai prieteni, sa ai putere, sa fii cunoscut, sa stii multe lucruri, sa fii sanatos, sa ai un ideal in viata, sa fii harnic, sa ai relatii, "cunostinte". Aproximativ 1/3 tineri au acordat sanatatii fie primul loc (35%-15-19ani, 33%-20-24 ani, 28%-25-29 ani).

Stresul generat de insecuritatea economica, carentele alimentare, precum si ineficienta programelor de prevenire a poluarii au determinat, conform sondajelor nationale, o depreciere a multumirii populatiei fata de starea de sanatate. La adultii de 30 de ani si peste daca pana in 2001 proportia multumitilor era mai mare decat a nemultumitilor, in 2002 nemultumiti sunt mai multi cu 17%, iar in 2003 cu 13 %. La tineri insa, in contextul conditiilor obiective, se poate spune ca autoaprecierea starii de sanatate este mai degraba optimista:.

Buna sau foarte buna         - 94,7% din tineri de 15-24 de ani, in 2001, INSSE

- 89% din tinerii de 15-29 de ani, in 2002, ANSIT

Mai putin decat buna         - 5,3% din tineri de 15-24 de ani, in 2001, INSSE

- 7%din tinerii de 15-29 de ani, in 2002, ANSIT

Dupa cum indica si graficele urmatoare, gradul de nemultumire fata de sanatatea proprie creste odata cu varsta.

Cat de multumit esti de sanatatea ta?

Sursa: ANSIT-2003, MTS-2004* - au fost folosite diferite variante de raspuns

Tinerii trateaza cu mare usurinta problemele de sanatate care le au, le neglijeaza. Intrebati care sunt cele mai mari probleme pe care le au acestia plaseaza pe primele doua locuri lipsa unei locuinte si/sau a unui loc de munca, iar rezolvarea acestora implica de foarte multe ori acumulare de stres si mai ales neglijarea sanatatii si tratarea cu superficialitate a primelor semne de boala sau chiar nedepistarea bolilor decat in forma grava. Astfel, daca doar 6,6% dintre tinerii de 18-29 de ani declarau in 2000 ca au consumat diazepam, extraveral, rudotel etc., deoarece s-au simtit stresati, nelinistiti, procentul adultilor de 30-35 de ani (grupa de varsta este de doar 5 ani) este aproape dublu.

2000 - In ultima luna ati consumat diazepam, extraveral, rudotel, etc.

deoarece v-ati simtit stresat, nelinistit?

Sursa datelor: Barometrul de opinie publica - Fundatia Soros

Proportia femeilor carora le-a spus vreodata un medic ca au unele probleme de sanatate dupa grupa de varsta si cauze de imbolnavire

Studiul national privind sanatatea reproducerii din Romania (SSRR99- raport final-martie 2001, realizat de Asociatia Romana de Sanatate Publica si Management Sanitar si Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor), arata insa ca aproximativ 50% dintre femeile cu varsta cuprinsa intre 15-34 de ani au probleme de sanatate

4. Durata medie a vietii

Un indicator indirect al starii de sanatate al populatiei este durata medie a vietii. Desi este mai mare decat cea la nivel mondial (67 de ani) si pe parcursul ultimilor 15 ani a crescut, durata medie a vietii din Romania ramane cea mai scazuta din Europa, fiind mai mare doar in comparatie cu tari din Africa si Asia: Africa de Sud -53 de ani, Banglades -60 ani, R.D. Congo -49 ani, Etiopia -46 ani, Nigeria -52 ani, Pakistan -61 ani, Turcia -69 ani.

5 Persoane cu handicap

Din 1992 si pana in 2004, numarul persoanelor inregistrate cu handicap a crescut de 6 ori. Tot in crestere este si proportia de persoane cu handicap de sex feminin si a celor neinstitutionalizate.

Sursa: Secretariatul de Stat pentru Handicapati

La analiza pe grupe de varsta, desi se observa o crestere a numarului de tineri cu handicap, proportia celor de sex feminin este in scadere. Ramane in crestere proportia persoanelor neinstitutionalizate. Dupa tipul de handicap, aproximativ unul din 2 tineri cu handicap are handicap psihic, proportia acestora fiind in crestere.

..-lipsa date

Sursa: Secretariatul de Stat pentru Handicapati

6 Incidenta unor boli in randul tinerilor

Tineretul este expus riscului imbolnavirii din cauze cu caracter general care reprezinta un risc pentru intreaga populatie (ex: boli infectioase si parazitare - diareice, hepatita, varicela- , cardiace, de nutritie, accidente), cat si datorita unor cauze care au o incidenta mai mare la aceasta varsta (boli cu transmitere sexuala, TBC, droguri, tabagism, alcoolism etc).

TBC-ul. In perioada 1990-2004 se inregistreaza o crestere a numarului de cazuri noi de tuberculoza la nivelul intregii populatii, ajungand la o rata "cu peste 50% mai mare decat media tarilor din Europa centrala si Est si CSI si echivalenta cu media tarilor din Africa de Sud" (PNUD, 2000,32). Se observa insa o scadere a numarului si implicit a proportiei imbolnavirilor pentru grupa de varsta de 15-29 de ani.

INSSE, CCSSDM, Institutul de Pneumologie Marius Nasta

Analiza pe grupe de varsta indica ca cei mai multi tineri bolnavi de TBC sunt din grupa de 25-29 de ani, din urban (din 2002), pentru grupa 15-19 ani, in 2001 si 2004, incidenta bolii este mai mare pentru sexul feminin, iar pentru grupa 20-24 de ani, din 2002 este mai mare pentru sexul masculin.

Bolnavi inregistrati cu tuberculoza in Romania,

pe grupa de varsta 15-29 de ani

Sursa: Anuarul de Statistica Sanitara, 2001, si Institutul de Pneumologie, Marius Nasta

b) Bolile cu transmitere sexuala (BTS) reprezinta consecinta unui nivel de educatie sexuala scazuta in randul tinerilor. Datele statistice privind imbolnavirile prin sifilis, gonoree si SIDA cuprind doar pacienti care se prezinta la medic si nu iau in considerare pe cei care evita acest lucru si folosesc automedicatia sau persoanele care au acces limitat la asistenta medicala.

Conform datelor furnizate de CCSSDM, numarul imbolnavirilor prin sifilis din Romania a avut o tendinta de crestere intre 2000-2002, iar acum are o tendinta accentuata de scadere. Imbolnavirile prin gonoree au o tendinta de scadere continua din 2000.

Sursa : CCSSDM

Datele statistice internationale privind incidenta prin sifilis indica, cu exceptia tarilor care au apartinut fostului bloc sovietic, o situatie mult mai buna decat in Romania

Datele pentru anul 2004 arata ca, in Romania, imbolnavirile prin boli venerice sunt mai frecvente la tinerii din mediul urban si la baieti decat la fete, exceptie grupa de 15-24 ani pentru imbolnavirile cu sifilis. Raportate la numarul total de cazuri imbolnavirile la tinerii de 15-29 de ani reprezinta in jur de 50% la imbolnavirile cu sifilis, cele mai mari valori inregistrandu-se pentru mediul rural si tinerii de sex feminin, si peste 69% pentru cele cu gonoree, proportia cea mai mare fiind tinerii de sex masculin si in mediul urban.

La femeile de 15-24 de ani (desi se inregistreaza o scadere de 10%) proportia celor care nu cunosc eficienta utilizarii prezervativelor este dubla fata de barbatii de 15-24 de ani. Se observa insa ca daca la tinere este in crestere procentul celor care considera prezervativul foarte eficace/ eficace in prevenirea BTS, la tinerii de sex masculin acesta este in scadere. O posibila explicatie ar fi calitatea indoielnica a informatiilor pe care le primesc.

Daca avem in vedere mediul de rezidenta al tinerilor, se observa ca proportia de non-raspunsuri/ a celor care considera prezervativele ineficiente in prevenirea BTS este mai mare in mediul rural, numarul de raspunsuri fiind de 2 sau de 3 ori mai mare la fete. Aceeasi situatie: numar mare de non-raspunsuri, precum si o perceptie mai scazuta a eficientei, ambele cu valori mult mai mari in cazul fetelor comparativ cu baietii, o intalnim si la tinerii cu un nivel de educatie scazut(studii secundare incomplete), precum si la cei care nu utilizeaza nici o metoda de contraceptie sau utilizeaza metode traditionale.

Sursa: SSRR, 1999, p 140

c) HIV/SIDA  

In perioada 1990-2004 au crescut constant numarul cazurilor de imbolnaviri din aceasta cauza, atat pentru intreaga populatie, cat si pentru grupa de varsta 15-29 ani.

Numarul cazurilor de SIDA pe grupe de varsta si sexe in Romania

Sursa: INSSE - Anuarul Statistic al Romaniei, CCSDM

Pana in 2001, cei mai multi bolnavi cu SIDA din randul tinerilor erau cei de varsta 25-29 de ani, fiind mai frecvente in cazul fetelor decat al baietilor; iar cel mai mic, pentru, iar din 2002 proportia imbolnavirilor este cea mai mare la grupa de varsta 15-19 ani fiind mai frecvente de data aceasta la tinerii de sex masculin.

Intrebati care sunt caile specifice de transmitere a SIDA, s-a constatat, atat la fete, cat si la baieti, ca cele mai putine cunostinte de acest tip le au tinerii de 15-19 ani, fapt alarmant daca avem in vedere, asa cum vom arata ulterior, ca aproximativ 50% dintre femei si 75% dintre barbati isi incep viata sexuala inainte de 20 de ani[8].

Proportia tinerilor (fara diferente semnificative intre fete si baieti) care au cunostinte eronate si percep gresit caile de transmitere a bolii se prezinta astfel: aproximativ ⅓ considera ca pot contacta SIDA folosind aceleasi obiecte cu infectatii, utilizand baile publice, prin sarut sau intepaturi de tantar, cca. 80% daca doneaza sange si 7% daca dau mana cu cineva deja bolnav^[9].

7 Viata sexuala, avorturile si contraceptia

Varsta la primul contact sexual si varsta la prima casatorie au un rol determinant asupra fertilitatii deoarece pot scadea/creste numarul de ani fertili in care femeia este expusa riscului de a ramane insarcinata si in consecinta scadea/creste probabilitatea de a avea mai multi copii. Pe de alta parte insa nasterea unui copil la varsta frageda, cand organismul mamei nu este suficient de dezvoltat, are consecinta atat asupra mamei, cat si asupra copilului: repercusiuni asupra dezvoltarii fizice si psihice ale fatului, in cele mai multe cazuri mama isi intrerupe educatia scolara, iar acest fapt va avea influente ulterioare asupra nivelului socio-economic atat al unuia , cat si a celuilalt.

a) viata sexuala Conform datelor din Studiul Sanatatea Reproducerii Romania, 1999, varsta mediana la primul contact sexual este din ce in ce mai mica: pentru femei ea a scazut cu 0,6 ani (de la 20,1 la 19,5), iar pentru barbati cu un an (de la 18,3 la 17,3). Atat la femei, cat si la barbati procentul celor care au avut primul contact sexual la mai putin de 15 ani este in crestere, fiind aproape dublu fata de alte grupe de varsta.

NC Sursa: SSRR, 1999, p40,41

Barometrul de opinie publica realizat in 2000 indica aceeasi tendinta: de scadere a varstei la primul contact sexual. Astfel, daca din populatia adulta doar 2% au declarat ca si-au inceput via-ta sexuala intre 10 si 14 ani, pentru tinerii de 18-29 de ani acest procent este de 4 ori mai mare.

Varsta la care ati inceput viata sexuala este de ?

Daca avem in vedere datele factuale, pentru tinerii de 15-24 de ani, probabilitatea inceperii vietii sexuala sub 16 ani este mai mare in cazul femeilor din mediul rural, pentru cele care au un nivel educational scazut-scoala primara, precum si cele un nivel socio-economic scazut; iar pentru baieti pentru cei care provin tot din mediul rural, au studii secundare incomplete, dar un nivel socio-economic inalt[10].

b) Avorturile

Numarul intreruperilor de sarcina a avut intre anii 1990-2003 o tendinta constant descrescatoare (2003 reprezinta aproximativ ¼ din 1990) atat pentru toate femeile aflate la varsta fertilitatii (15-49 de ani), cat si pentru grupa de varsta 15-29 de ani, exceptand anul 2001 cand se constata o usoara crestere pentru femeile de 15-24 de ani si 2003 cand se constata o crestere semnificativa pentru tinerele de 15-19 ani.

Sursa: INSSE - Anuarul Statistic al Romaniei

*- Rata de fertilitate Sursa: INSSE - Anuarul Statistic al Romaniei

Atat rata totala a avortului provocat, cat si ratele specifice pe grupele de varsta 15-19 ani, 20-24 ani si 25-29 ani sunt mult mai mari in mediul rural fata de urban, in Bucuresti (de 2 sau de 3 ori mai mare decat in Transilvania, Moldova si Muntenia), pentru femeile cu nivel educational scazut - scoala primara sau studii secundare incomplete (tot dublu sau chiar triplu fata de cele cu un nivel educational crescut: colegii/universitati), pentru cele cu nivel socio-economic scazut si pentru cele de etnie romma[11]. In linii mari se observa acelasi caracteristici cu ale tinerelor care isi incep viata sexuala la varste mai mici de 16 ani: din mediul rural sau cu un nivel socio-economic sau educational scazut.

Avortul ramane principalul mijloc de evitare a unei sarcini nedorite, conform Studiul Sanatatea Reproducerii, raport final-martie 2001, realizat de Asociatia Romana de Sanatate Publica si Management Sanitar si Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor.

Cei mai neinformati (NS), aproximativ unul din 5, in privinta riscului pe care il reprezinta avortul pentru sanatatea femeilor sunt tinerii de 15-19 ani atat fetele, cat si baietii.

Opinia femeilor si a barbatilor despre riscul pe care il reprezinta avortul pentru sanatatea femeilor

Sursa: SSRR, 1999, p. 236,237

c) Contraceptia

Datele studiului mai arata ca cel putin in randul tinerilor adulti numarul mediu de metode contraceptive moderne cunoscute de catre acestia este in continua crestere.

Numarul mediu de metode contraceptive moderne cunoscute de adultii tineri

Chiar daca numarul mediu de metode contraceptive moderne cunoscute este in crestere, la fel si % utilizatorilor curenti de metode contraceptive moderne, aproximativ 30% nu folosesc nici o metoda contraceptiva, iar din cei care folosesc cca. 30% utilizeaza metode traditionale care au o eficacitate foarte scazuta.

Lipsa informatiilor privind metodele de contraceptie la tinerii de varsta mica este sustinuta si de numarul relativ constant de nasteri la varste mici ale parintilor.

Nascutii vii dupa grupa de varsta a parintilor

Sursa: INSSE-Anuarul statistic

Datele barometrului de opinie publica din 2000 arata o continuare a tendintei inregistrate deja si anume de crestere a utilizarii mijloacelor contraceptive pentru a evita sarcinile nedorite. Din pacate datele nu arata daca aceasta crestere s-a facut pe baza cresterii utilizarii celor moderne sau a celor traditionale.

Factorii care determina decizia utilizarii de metode traditionale in locul uneia moderne tin in mare parte tot lipsa de cunostinte a unuia/ambilor parteneri (ori nu cunosc deloc aceste metode, ori ce efecte secundare ar putea avea aceste asupra sanatatii), precum si de costul si posibilitatile de obtinere.

Astfel,

Sursa: SSRR, 1999, p. 168

Chiar daca canalele de transmitere nu sunt intotdeauna cele mai autorizate, tinerii au inceput sa perceapa din ce in ce mai mult efectele benefice ale utilizarii unei contraceptii moderne si in consecinta cererea potentiala pentru serviciile de planificare familiala este foarte mare.

Sursa: SSRR, 1999, p. 194, 195

8 Consumul de tigari ,alcool si droguri

Conform studiului mentionat anterior (SSRR, din 1999, p.266) proportia celor care au fumat, precum si a celor care sunt fumatori activi este de aproximativ 30%, inregistrandu-se procente mai mari in randul celor de 25-34 de ani si la barbati: unul din 2 barbati este fumator activ

Cu mentiunea ca datele nu provin din acelasi tip de cercetare si n-a putut fi respectata nici intervalul primei grupe de varsta, barometrul de opinie publica din 2000 arata o usoara scadere a consumului de tigari, mai ales la barbatii de 25-34 de ani. Conform acelorasi date, analizate insa dupa alte grupe de varsta, se observa insa ca aproximativ unul din 3 tineri de 18-29 de ani fumeaza si ca proportia tinerilor care fumeaza este cu aproximativ 10% mai mare decat a populatiei de 30 de ani si peste.

Sursa: INSSE- Starea de sanatate a populatiei in Romania, 2001

Proportia femeilor si barbatilor care au fumat in ultima luna

dupa numarul de tigari fumate zilnic

Sursa SSRR1999, p267, Barometrul de opinie publica, 2000

Conform datelor din tabelul anterior se observa, pentru populatia de pana in 34 de ani, o crestere a numarului de tigari/zi, intre sexe cresterea fiind mult mai mare in cazul femeilor . (SSRR, 1999, P.270).

Analiza dinamicii in timp a consumului de tigari, pe diferite caracteristici factuale ale subiectilor:

Indiferent de mediul si regiunea de provenienta, grupa de varsta, starea civila, nivel educational sau socio-economic si ocupare atat procentul celor care au fumat, cat si al fumatorilor activi este in crestere, exceptie Bucuresti unde se observa o mica scadere.

Fenomenul are o amploare mai mare in urban, in Bucuresti, creste odata cu varsta, este mai mare la tinerii aflati in uniune/casatoriti, la cei cu nivel educational crescut (studii superioare), cu nivel socio-economic inalt si la cei angajati.

b) "Consumul de alcool in randul tinerilor adulti s-a dovedit a fi asociat cu comportamentele sexuale riscante, cu violenta si cu problemele scolare (DJ Hanson si RC ENGS,1992). Episoadele de consum abuziv de alcool s-au dovedit a fi strans corelate cu raniri grave cauzate mai ales de accidentele de masina Studiul din 1996 pe adultii tineri a fost primul studiu reprezentativ care s-a ocupat de consumul de alcool la femeile si barbatii tineri, descoperind ca initierea consumului de alcool are loc la varste mici la barbati (35% dintre barbati au declarat consumul de alcool inaintea varstei de 11 ani), dar nu si la femei (numai 5% au declarat consumul de alcool inainte de 11 ani); numai 40% au declarat ca au consumat alcool in cele 3 luni premergatoare studiului, in timp ce majoritatea barbatilor (86%) au declarat ca au consumat alcool. Sunt mult mai putine femeile care consuma alcool zilnic sau aproape zilnic decat barbati (2% fata de 19%), sau care sunt mari bautoare (1% fata de 27%)"^[12].

Chiar daca variantele de raspuns nu sunt aceleasi pentru cei doi ani in care dispunem de date, din sondaje realizate pe tineri, acestea indica un consum mare de alcool in randul tinerilor. Peste 30 % din tineri au declarat ca cunosc alti tineri care consuma alcool, ceea ce ne conduce la ipoteza ca printre tineri consumul de alcool este mare.

Studiile realizate in 1996 si 1999 confirma ipoteza anterioara 45 % dintre tinerele de 15-24 de ani sunt consumatoare zilnice/sau aproape zilnic de alcool (din care 20% bautoare frecvente), iar in cazul barbatilor de aceeasi varsta avem 85% din care 65% bautori frecventi.. Alarmant este faptul ca daca dintre tinerele de 15-24 de ani avem numai un procent de 2,6% care au declarat ca au consumat 4 bauturi la un moment dat in ultimele 3 luni, pentru barbati de aceeasi varsta avem un procent de 40% care au consumat cel putin 5 bauturi la un moment dat in ultimele 3 luni. Si procentul creste considerabil odata cu varsta.

Proportia femeilor si a barbatilor care au consumat alcool

in ultimele 3 luni premergatoare studiului

*- cel putin o bautura pe luna in ultimele 3 luni; **- cel putin o bautura zilnic sau aproape in fiecare zi; ***- cel putin 5 bauturi - pt barbati/ 4 bauturi - pt femei la un moment dat in ultimele 3 luni

Sursa: SSRR, 1999, p273, 274, 276

Desi datele nu sunt comparabile, astfel incat sa putem spune care este dinamica consumul de alcool, datele barometrului de opinie publica realizat in mai 2000 arata o situatie mai buna: procentul celor care consuma zilnic produse alcoolice nu este mai mare de  La tinerii de 18-29 de ani este intalnit mai des consumul de bere, pentru vin situatia este aproximativ aceeasi indiferent de varsta respondentilor, iar pentru tuica/votca/alcool consumul este mai mare la cei de 30 de ani si peste.

Datele studiului realizat pe aceasta tema arata ca aproximativ una din 10 femei fumeaza, iar una din 5 consuma alcool in timpul sarcinii.

Prezenta anumitor factori de risc inainte si in timpul sarcinii( nasterile inregistrate in decursul a 5 ani anteriori studiului

Sursa SSRR,1999, p103

c) Consumul de droguri tinde sa devina o problema foarte grava in Romania. Daca avem in vedere ca fenomenul este stigmatizat atat moral, cat si penal, este posibil ca multi dintre respondenti sa nu fi raspuns sincer la intrebari, datele din tabelul urmator arata ca un procent de 6% (1997), respectiv 5,7% (1998) declarau ca in conduita tinerilor pe care ii cunosc consumul de droguri este prezent in mare si foarte mare masura. In 1999, 10% dintre tinerii de 18-29 de ani declarau ca au intalnit la oamenii din jurul lor, in viata de zi cu zi, consumul de droguri, spre deosebire de respondentii de 30 de ani si peste care sunt numai in procent de 8% si care ne conduce la ipoteza ca in primul caz avem un procent mai mare pentru ca in anturajul tinerilor este mai mare.

*fara varianta respectiva de raspuns in acel an Sursa: Baza de date CSCPT

Sursa datelor: "Barometrul de opinie publica - Fundatia Soros'

Daca avem in vedere ca datele statistice, care ca si in cazul BTS, nu descriu in intregime situatia reala, fiind raportate numai persoanele care se prezinta la medic, fenomenul prezinta inca o situatie alarmanta, mai ales daca avem in vedere ca majoritatea consumatorilor sunt tinerii. Conform datelor de la CCSSDM, in anul 2000 erau 1313 tineri care s-au prezentat la medic pentru ca consumau droguri. Dupa o crestere foarte mare in 2001, fenomenul prezinta o scadere moderata astfel incat in 2004 s-au prezentat la centrele de dezintoxicare doar 921 de tineri. Compararea datelor pe cele doua sexe indica un consum de droguri mai mare in cazul baietilor, pentru acestia indicatorul atingand valorile cele mai mari pentru grupa de varsta 20-24 ani.

Sursa CCSSDM

Mortalitate si sinucidere

Mortalitatea generala (decedati la 1.000 locuitori). Pentru grupa de varsta 15-29 de ani indicatorul are o tendinta de scadere.

Ca si in anul 2000, in 2001, principalele cauze de deces pentru tineri (15-29 de ani), sunt: leziuni traumatice, otraviri si alte consecinte ale cauzelor externe (55,08%); tumori (11,84%); boli ale aparatului circulator (7,51%) si boli ale aparatului respirator (6,47%), mortalitatea masculina avand valori mai mari decat cea feminina[13].

Evolutia indicatorului este pozitiva, in perioada 1990-2002 inregistrandu-se o scadere a ratei mortalitatii cu aproape trei patrimi. Aceasta schimbare s-a datorat scaderii mortalitatii atat prin avort, cat si prin risc obstetrical, dar in special a mortalitatii prin avort... Totusi, Romania se afla pe primele locuri in Europa in ceea ce priveste  rata crescuta a mortalitatii materne. Sursa: Guvernul Romaniei si Sistemul ONU in Romania - Raport asupra obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, 2003, p67-68

Mortalitatea materna

Nevoia de informare in probleme de sanatate

Aproximativ 4 din 5 tineri considera ca au nevoie de mai multe informatii in domeniul sanatatii si sunt preocupati sa le obtina, interesul crescand odata cu varsta si posibil cu aparitia mai multor probleme de sanatate. Desi intr-o proportie mai mica, si pentru informatiile din domeniul sexualitatii exista un interes foarte mare: peste 50% dintre tineri.

Preocuparea pentru obtinerea informatiilor despre sanatate ramane aproximativ la fel de crescuta si in anul urmator, cei mai interesati dintre tineri fiind tot cei cu varstele cele mai mari.

Din pacate insa informatiile, pe care acestia le obtin, cel putin cele despre contraceptie despre care avem date, in cele mai multe cazuri au o calitate scazuta deoarece provin din surse neautorizate/zvonuri: prieten, cunostinta, coleg.

Prima sursa de informatii despre contraceptie la tinerii adulti care au auzit despre metodele contraceptive moderne

* -in 1993 a fost o singura categorie pt mass-media si a inclus TV , radio, presa scrisa si carti, ** - in 1993 sunt incluse si scoala sau profesor Sursa: SSRR1999, 132, 133

Medicul ginecolog este considerat, de catre tineri, cea mai buna sursa de informare despre metodele contraceptive 9 din 10 tineri ar dori ca in scoli sa le fie predate subiecte de educatie sexuala, cel mai indicat fiind in ultimele clase de scoala generala: aproximativ 50 % la 14-15 ani, 30% - inainte de 14 ani si restul la 16 ani si peste.

Proportia tinerilor de 15-34 de ani care sunt de acord ca unele subiecte de educatie sexuala sa fie predate in scoli

Sursa:SSRR, 1999, p 300,301

Din pacate, scoala, locul unde ar putea fi diseminate intr-un timp relativ scurt si la un numar mare de tineri informatiile de acest tip, se afla pe ultimele locuri in ierarhia surselor de informatii despre contraceptie.