Indicatori ai consumului cultural

INDICATORI AI CONSUMULUI CULTURAL

Schimbari in consumul cultural al tinerilor

* Valorile pentru anii 2002, 2003 reprezinta cumularea procentelor pentru variantele zilnic si cel putin o data pe saptamana. In cazul frecventarii teatrului sunt adunate si procentele pentru varianta cel putin o data pe luna.

Consumul media

Din 1996, peste doua treimi din tineri vizioneaza des emisiuni TV. Acest mod de a petrece timpul liber se regaseste in din ce in ce mai multe optiuni ale tinerilor, chiar daca  acestia dau in continuare intaietate intalnirilor cu prietenii. In opozitie, aproximativ un sfert din tineri citesc des ziare, reviste in 2003, fata de cel putin doua cincimi in 1996.

* Valorile pentru anii 2002, 2003 reprezinta procentele pentru varianta zilnic

Imaginea de ansamblu in ceea ce priveste felul in care tinerii isi petrec timpul liber este caracterizata de importanta  relatiilor interpersonale, de prietenie ce sunt manifestate in spatii publice specifice, de caracterul informativ al utilizarii mass-media, dar si de accentul pus pe anumite activitati ce tin de asumarea responsabilitatilor vietii de adult. Chiar daca tendinta tinerilor de a citi ziare si reviste este in scadere - la fel si in cazul frecventarii cinematografelor si a teatrelor - aceste tendinte de petrecere a timpului liber explica cresterea ponderii tinerilor multumiti de felul in care se configureaza acest aspect al vietii lor.

Lectura in randul tinerilor

Din datele statistice publicate de INS rezulta ca in 2003, fata de 1990 desi numarul biblioteciilor a scazut, cel al volumelor de care dispun acestea, al cititorilor inscrisi si, in special, al volumelor eliberate a crescut. Numarul bibliotecilor nationale s-a dublat, la fel si cel al cititorilor inscrisi la acestea. Bibliotecile institutiilor de invatamant superior sunt de doua ori mai multe in 2003, fata de 1990, iar numarul cititorilor inscrisi s-a triplat, desi a scazut usor numarul volumelor existente in acest tip de biblioteci, iar cel al volumelor eliberate a crescut cu mai mult de doua treimi. In schimb a scazut aproape la jumatate numarul bibliotecilor specializate si cel al cititorilor inscrisi la acest tip de biblioteci, chiar daca numarul volumelor existente a crescut cu o treime. Numarul bibliotecilor publice a scazut cu mai mult de o treime, desi numarul cititorilor inscrisi a cunoscut doar o usoara scadere (-3.4%), iar numarul volumelor eliberate a crescut cu aproximativ o treime.

Inainte de a citi textele literare obligatorii pentru scoala, 55% din tineri au facut acest lucru doar din placerea de citi (desi interesul pentru lectura "benevola" a scazut cu 8% fata de 2002). Genurile preferate sunt, in ordine descrescatoare, de dragoste, de aventura, de actiune, politiste si umoristice. Faptul de a merge la biblioteca pentru a citi sau imprumuta carti se afla pe primele locuri in ierarhia activitatilor de consum cultural desfasurate cel putin o data pe luna.

De remarcat ca doar 44% din cetatenii statelor membre in UE (cu varsta de peste 15 ani), declarau in 2002 ca motivele pentru care citesc sunt altele decat cele legate de studiu sau munca, ei obisnuind sa mearga la biblioteca aproximativ de 3 ori pe an.

Fata de 1990, in 2003, chiar daca a crescut numarul muzeelor, a scazut cel al vizitatorilor. Cel mai mult a crescut numarul muzeelor de istorie si cel al muzeelor de istoria tehnicii si stiintei. In schimb, a scazut numarul muzeelor de stiinte ale naturii.

In 2004, 42% din tineri au declarat ca viziteaza monumente istorice cel putin o data pe an si 39% din tineri viziteaza galerii de arta.

Vizionare spectacole

In 2003, fata de 1990, interesul publicului pentu spectacole ale teatrelor dramatice, orchetrelor simfonice, teatrelor muzicale de estrada, orchestrelor populare si pentru spectacole de circ a scazut destul de mult, indiferent de oferta de spectacole mai mult sau mai putin consistenta. De exemplu, in anul 2000, indicele activitatilor de arta si spectacole s-a dublat fata de anul precedent, iar in 2003, rata de crestere a acestuia a fost de 93% fata de 2002.

A crescut insa interesul pentru spectacole de opera si cele ale ansamblurilor artistice.

Astfel, desi a crescut cu peste 10% numarul institutiilor de teatru dramatic si aproximativ la fel, cel al spectacolelor, numarul spectatorilor a scazut cu o treime. O situatie oarecum similara se constata in privinta orchestrelor simfonice: chiar daca au fost infiintate inca doua orchestre simfonice, numarul spectacolelor de acest gen a scazut cu 20%, iar cel al spectatorilor cu 40%. Numarul teatrelor muzicale de estrada sau de opereta a scazut aproape la jumatate si, implicit, cel al spectacolelor, insa numarul spectatorilor a scazut mult mai mult, cu 73%. Spectacolele de circ au fost reduse cu 87% si, in aceeasi masura, numarul spectatorilor.

Chiar daca numarul spectacolelor de opera a crescut cu 24%, cel al spectatorilor a crescut doar cu 9%. In schimb s-a triplat numarul ansamblurilor artistice, iar numarul spectatorilor a crescut cu doua treimi.

O treime din tineri merg cel putin o data pe an la teatru, iar aceasta tendinta este in crestere, fata de 2002. De asemenea, cetatenii Uniunii Europene, merg la teatru si la concerte o data sau de trei ori pe an.

In schimb, lunar merg la teatru doar 5% din tineri, fata de 19%, cati declarau in 2002. Un interes mult mai ridicat (comparativ cu celelalte activitati ce tin de consumul cultural) exista pentru spectacolele de muzica moderna - 25% din tineri declarand ca merg lunar la astfel de concerte.

Cel putin o data pe an, o treime din tineri merg la spectacole de muzica populara, iar un sfert din tineri obisnuiesc sa mearga la spectacole de dans si de muzica clasica

Indicele referitor la productia, distributia si proiectia de filme cinematografice si video a avut in 2000 o rata de crestere de 170% fata de anul precedent. Cu toate acestea, in 2003, fata de 1990, numarul cinematografelor a scazut si, aproximativ in aceeasi masura, a scazut numarul spectacolelor si al spectatorilor.

17% din tineri au declarat in 2004 ca merg la cinematograf cel putin o data pe luna, insa acasa, zilnic, 59% vizioneaza filme si 25% documentare stiintifice TV. Genurile preferate de film sunt de actiune (48%) si de comedie (48%). Chiar daca, in 2004, interesul pentru aceste doua genuri de film este identic, fata de 2002, in primul caz, acesta a scazut, iar in cel de-al doilea, a crescut.

Din 1998, cand numarul titlurilor de ziare reviste si alte periodicitati a cunoscut o scadere brusca, in fiecare an, numarul acestora fluctueaza intre 1986 si 1947 de titluri. Separat, din anul 2000, pana in 2002, numarul cotidienelor a scazut usor, iar cel al altor periodicitati a crescut in ritm lent.

O treime din tineri citesc zilnic ziare si reviste, in schimb 46% din cetatenii UE citesc saptamanal ziare si 35% reviste.

De asemenea, 60% din cetatenii UE asculta radio, pentru muzica, stiri si sport. Trei sferturi din tinerii romani asculta, zilnic, muzica moderna, genurile preferate fiind: disco, manele (pentru care a crescut interesul cu peste 15%), muzica usoara, house, latino, hip-hop, muzica populara, rock, punk, alternativa si muzica clasica (8%).

In privinta practicilor culturale, situatia tinerilor din Romania concorda cu cea a cetatenilor UE: ierarhia este aceeasi - realizarea de fotografii (si filme), practicarea dansului, cantatul, scrisul si cantatul la un instrument. Difera doar proportia acestora, probabil si datorita scalei de masura: 1 din 10 tineri obisnuiesc sa faca fotografii, 9% danseaza, 7% canta, 5% scriu si doar 3% canta la un instrument muzical.

Numarul companiilor care activeaza in domeniul IT aproape s-a dublat din 2001, pana in 2003, iar cifra de afaceri a acestora a avut o rata de crestere de 150%. De asemenea, numarul de "domenii.ro" s-a dublat, iar numarul de pc-uri si cel al utilizatorilor de internet s-a triplat (daca in 2000, 9% din populatie utiliza frecvent internetul, in 2004 procentul a crescut la 24% din populatie).

In ciuda acestei tendinte accentuate, Romania este situata pe penultimul loc in ierarhia tarilor din sud-estul Europei raportat la numarul persoanelor care au computer acasa si pe ultimul in ceea ce priveste existenta de conexiune internet acasa. In 2003 procentul persoanelor care au computer acasa era de 22%, iar al acelora care au conexiune internet acasa era de 7%.

O treime din tineri au computer acasa (fata de doar 17% in 2002), un sfert au declarat ca utilizeaza computerul in sali special amenajate (probabil pentru internet si/sau jocuri), 22% folosesc computerul de la scoala, iar 11% au specificat ca nu au acces deloc la un computer. Cunostintele in utilizarea computerului sunt: tehnoredactare (50%), calcul tabelar, baze de date, grafica (22%), programare (20%), creare de pagini web (14%), administrare retele PC (10%). Tinerii folosesc computerul ca mijloc de petrecere a timpului liber (jocuri, muzica), ca mijloc de informare, ca instrument de lucru si de invatare. In ceea ce priveste internetul, tinerii il folosesc pentru a petrece timpul liber, pentru a obtine informatii despre sport, locuri de munca, stiri. De remarcat ca doar 7% cauta prin internet informatii despre eveniente culturale. Situatia din Romania concorda cu cea existenta in UE atat cand e vorba de utilizarea computerului, cat si de cea a internetului.

In 2004, cel putin o data pe an

→          22% din tineri merg la biblioteca

→          42% din tineri viziteaza monumente istorice

→          39% din tineri viziteaza muzee si galeriii de arta

→          31% din tineri merg la teatru

→          30% din tineri merg la spectacole de muzica populara

→          25% din tineri merg la spectacole de dans (clasic, modern)

→          20% din tineri merg la spectacole de muzica clasica

→          39% din tineri merg la spectacole de muzica moderna

→          42% din tineri merg la cinematograf

Majoritatea tinerilor prefera filmele de actiune si de comedie, cartile de dragoste si de aventura, muzica disco si manelele.

Dar practicile de consum cultural descrise mai sus, sunt inscrise intr-un spatiu caracterizat pe de o parte de tendinte contradictorii si, pe de alta, de tendinte clare de crestere sau descrestere a ofertei si cererii de bunuri culturale, tendinte care sunt in consens cu situatia din Europa. In acest sens, atat in 2002, cat si in 2004, gradul de multumire al tinerilor pentru ceea ce a facut Guvernul Romaniei in domeniul culturii a fost foarte redus (18%).