|
|
|
Echipa multidisciplinara
obiective
Pastrarea si dezvoltarea identitatii profesionale
Impartasirea abilitatilor profesionale specifice
Estomparea granitelor interprofesionale
(invata unii de la altii)
Rolul asistentului social in echipa
Responsabilitatile legale
Perspectiva stiintelor sociale si politice
Capabil sa isi asume actiuni la nivel de comunitate
Elemente cheie ale muncii in echipa multidisciplinara
Democratizare si demistificare
Dezvoltarea unui limbaj comun
Asigurarea unui confort de actiune
Supervizare-intervizare
Asigura evaluarea multidisciplinara
Identifica resursele
Managerul de caz
Asigura descentralizarea responsabilitatii si a autoritatii precum si a raportarilor asupra evolutiei, care revin managerului de caz
Dispune de oportunitatile existente, buget, cunostinte legate de resursele existente si capacitatea de a le folosi cu scopul de a obtine rezultate echitabile si eficiente pentru clienti
Managerul de caz
Evalueaza nevoile,
cauta serviciile necesare si
asigura personal anumite servicii
(pot aparea conflicte de interese)
Pentru a fi eficient trebuie sa inteleaga ce servicii pot fi oferite clientilor lor de catre alti membri ai echipei
riscuri
Lipsa respectului mutual intre membrii echipei
Asistentul sociale devine ostil, cameleonic sau marginal echipei
Conflicte necreative, fara solutii (desi: consencul nu este scopul echipei)
Competentele asistentului social
A) cunostinte
- legi
- probleme profesionale si de etica
- stiinte sociale
probleme organizationale
Cunoasterea resurselor oferite de alte agentii
Competentele asistentului social
Deprinderi:
Parteneriat
Negociere
Networking (lucru in retea)
Comunicare
Reformulari (reincadrari, flexibilitate)
Confruntare
Competentele asistentului social
Deprinderi:
Flexibilitate
Monitorizare si evaluare
Competentele asistentului social
Valori:
centrare pe client (advocacy si selfadvocacy, alcatuirea unor prioritati in consultare si utilizarea serviciilor, respectarea nevoilor individului in selectarea pachetului de servicii)
Competentele asistentului social
Valori
- respect (catre clienti si colegi) (evitarea etichetelor, evitarea prejudecatilor legate de clase, etc.,protectia drepturilor clientilor, promovarea unei practici care sa sporeasca puterea clientului mai degraba decat control)
Competentele asistentului social
Valori
- deschidere ( sa invete despre vederile si abilitatile altora, inclusiv a clientilor, sa se angajeze in ariile discutiilor contradictorii si a conflictelor, sa impartaseasca ignoranta si cunostintele pe care le detine cu ceilalti membri ai echipei)
Scopuri ale invatarii in echipa
1. Traininguri individuale pentru dezvoltarea personalului (evaluarea nevoilor impreuna cu echipa)
2. Dezvoltarea echipei
3.Monitorizare si evaluare
4.Supervizarea
Cunostinte: elemente de asistenta sociala
Teoriile: descriu
-explica
-prognozeaza
-controleaza/determina
Teoriile in asistenta sociala:
-sustin practica
-ofera puncte de vedere asupra naturii umane
-ofera viziuni in formularea scopurilor in AS
Teoriile in AS
Provin din:
- psihologie
- sociologie
- practica AS
Teorii in AS
"AS nu pot evita generalizarile daca doresc cu adevarat sa-si amelioreze calitatea serviciilor oferite si procesul de pregatire profesionala. Ei trebuie sa invete din greselile predecesorilor si sa-si ofere propria experienta pentru ca succesorii lor sa se poata forma profesional" (BUTRYM,1976)
Teorii in AS
Investigarea (1900: Mary Richmond: AS este arta de a ajuta;folosirea bunului simt in situatii dificile)
Psihanaliza ( 1920-1930)(determinism)
Functionalismul (dupa 1930)- lucrul cu clientul si nu asupra clientului; interventia este stabilirea relatiei de ajutor; individul este inteles in relatie cu circumstantele actuale; As faciliteaza dezvoltarea potentialului clientului;
Anii 1960: multiple teorii: psihodinamice, comportamentaliste, interventii in criza, socializare
Teorii in AS
Alegerea orientarii teoretice are o mare influenta asupra atmosferei terapeutice care se stabileste intre asistent si client
Paradigma inseamna totalitatea teoriilor, credintelor, valorilor, metodelor care formeaza un punct de vedere particular si preferat asupra lumii.
Teoria managerului de caz: DEZVOLTAREA UMANA
Valori si prtincipii in asistenta sociala
Fiecare persoana este o individualitate irepetabila
Fiecare persoana are dreptul la autodeterminare
Valori si principii in protectia copilului
trecere de la accentul pe protectia copilului aflat in dificultate la protectia drepturilor tuturor copiilor.
Promovarea si respectarea interesului superior al copilului
Rolul primordial al parintilor si familiei
Universalitate, nedisciminare, egalitate de sanse
Valori si principii in protectia copilului
Abordare sistemica, subsidiaritate si solidaritate
Interventie intersectoriala si interdisciplinara
Promovarea parteneriatului
Asigurarea transparentei, participarii, consultarii
Asigurarea stabilitatii, continuitatii, complementaritatii
Subsidiaritatea
Se leaga de temele specifice occidentului: subiectivismul, personalitatea, individualitatea, dezvoltarea de jos in sus
Concept catolic devenit politic
Sprijina autodezvoltarea comunitatilor
subsidiaritatea
Are 4 caracteristici de baza:
-centralitatea omului, capabil sa isi asume responsabil deciziile sale;
-competenta primara de a identifica resurse si modalitati de sustinere ale vietii proprii si ale familiei este atribut al persoaqnei ( singularis hominibus); statul si altii nu au voie sa intervina nesolicitati;
subsidiaritatea
Statul este solicitat si are dreptul de a interveni doar cand persoana si comunitatea mica (civila sau religioasa) nu mai face fata nevoilor proprii sau cand nu se respecta legile);
Dupa restabilirea capacitatilor persoanei sau ale comunitatii de a se descurca independent ( dupa formula: "te ajuta ca sa te poti ajuta") statul are datoria de a se retrage ( sa nu ii mai controleze pe cei pe care i-a asistat)
Practica centrata pe client
Curent dezvoltat in psihologie de Carl Rogers si George Kelly, considera ca individul este in cea mai buna pozitie pt a se intelege pe sine
AS "non-directiv" respecta clientul, ii valorizeaza punctele de vedere, il ajuta sa-si exploreze trairile,sentimentele, perceptiile, semnificatiile, da atentie nevoilor si problemelor exprimate de client
Practica centrata pe client
Scopul interventiei:
-sa-l incurajeze pe client sa isi preia controlul propriului viitor
-sa-si castige sensul intregului, a valorii libertatii si autonomiei
-relatia AS/client are nevoie de empatie si caldura umana
-suntem capabili sa alegem si cu sprijinul celorlalti sa ducem o viata mai buna
Practica centrata pe client
"teza de baza a practicii centrate pe client este suprematia iubirii asupra stiintei si tehnologiei, eficienta terapiei de relationare ca forma suprema de interventie umana in problemele iumane. Teza deriva din considerarea naturii umane din perspectiva capacitatii ei de a creste si a fi in evolutie."(Butrym,1976)
Practica centrata pe client
Carl Rogers: clientul stie cel mai bine problema lui, ce trebuie facut
Relatia client-AS este de o importanta majora
Pune accent pe dezvoltarea personala
Practica centrata pe client
"o explorare a sentimentelor stranii si necunoscute, periculoase, explorare posibila doar prin crearea unei atmosfere de acceptare neconditionata. Astfel clientul se familiarizeaza cu aspecte ale experientei sale care inainte nu erau constientizate, fiind considerate ca periculoase si amenintatoare pentru structurile sinelui.Pe masura ce el exploreaza aceste sentimente, descopera ca toate acestea in alcatuiesc, sunt-el! Apoi gaseste moduri de a-si schimba comportamentul, in concordanta cu noul sine. Ajunge sa realizeze ca nu mai trebuie sa se teama de ceea ce vine ci sa accepte orice s-ar intampla ca fiind poarte a schimbarii si dezvoltarii sale " (Clare, 1981)
Practica centrata pe client
Asistenta sociaqla interactionista, vorbeste mai putin de iubire si mai mult de nevoia de empatie metodica si mai putin de relatie si mai mult de interactiune.
Situatiile si semnificatiile lor sunt definite in interactiunile dintre oameni
Impotriva etichetarii
Metodologia investigatiilor in asistenta sociala
Nu se incearca masurarea clientului (comportamental, psihologic) ci se exploreaza semnificatiile subiective pe care clientii le atribuie experientei lor
Semnificatiile sunt generate in contexte sociale: familia, scoala, ..daca modificam contextul, modificam semnificatia
AS il ajuta pe client, in context sa recunoasca valoarea vietii sale
Aceasta il duce la intelegerea responsabilitatii ce o are pentru actiunile sale
Metodologia investigatiilor in asistenta sociala
Definirea problemei in raport cu marile intrebari ale vietii: Cine esti? Ce se intampla? Ce inseamna un anumit eveniment?
"problema? Cine sustine asta?'
Care este pozitia (semnificatia) tuturor celor implicati fata de situatie: profilul problemei
Metodologia investigatiilor in asistenta sociala
Abordarea obiectiva: natura umana e determinata de genetica( predispozitii) si de calitatea ingrijirilor acordate in copilarie ( mediu fav orizant/defavorizant)
Comportamentul devine predictibil in situatii date
Omul poate fi programat si conditionat
Comportamentul poate fi manipulat modificand variabilele din mediu
Metodologia investigatiilor in asistenta sociala
Abordarea subiectiva: comportamentul omului este creat in mintea sa
Semnificatia lumii este cea impusa de subiectul care percepe
Cunoasterea se dobandeste prin experienta personala
Comportamentele oamenilor nu se manifesta cu regularitate ci intr-un cadru subiectiv
Metodologia investigatiilor in asistenta sociala
Omul autonom gandeste asupra cauzelor si interpreteaza efectele
O persoana actioneaza in raport cu ceilalti
Pt a intelege o persoana trebuie sa intelegem modul ei de a privi lumea ;
Pt a schimba ceva in viata unei persoane trebuie sa planificam impreuna cu ea si nu pentru ea
Protectia copilului
Conf.dr. Ana Muntean
Rapoartele de tara
Structura rapoartelor:
Criteriu politic (include drepturile omului)
Criteriul economic
Capacitatea de a indeplini obligatiile de membru
Primul raport: 1997 /2000
Cererea de aderare: 1995
Criteriul politic (1999)
"Uniunea e fondata pe principiul libertatii, a democratiei, respectului pentru drepturile omului si libertatile fundamentale si respectarea legii." (art. 6, Tratatul de la Amsterdam)
"statutul de membru solicita statelor candidate realizarea unei stabilitati a institutiilor care garanteaza democratia, respectarea legii, respectarea drepturilor omului, respectarea si protectia minoritatilor"(Consiliul European de la Copenhaga, 1993)
1999, raport comun
Situatia celor 100 000 de copii institutionalizati in Romania s-a agravat. Guvernul nu a actionat pentru a asigura fondurile necesare ingrijirii copiilor, si nu a acordat prioritate politica acestui subiect. Dreptul acestor copii la conditii de trai decente si sanatate tine de drepturile omului.
Raport comun 1999
Comisia considera totusi ca Romania indeplineste criteriile politice de aderare stabilite la Copenhaga, cu conditia sa dea prioritate crizei copiilor aflati in institutii.
Comisia va monitoriza indeaproape decizia guvernului de a asigura bugetul si resursele necesare si de a face o reforma structurala pentru a pune bazele unor ingrijiri decente si sigure a copiilor, respectand astfel drepturile omului.(p.15)
Raport comun 1999
Numeroase din tarile candidate au prejudecati profunde care duc la discriminarea sociala si economica a populatiei de etnie Roma(p.16)
71% dintre romani au o parere foarte proasta despre rromi, iar 21% au o parere buna (Jurnalul National, Identitatea romanilor, 10 iulie, 2006)
Raport comun 1999
Recomandari:
"Inceperea negocierilor (in 2000) cu Romania este conditionata de confirmarea unor masuri eficiente, anuntate de Romania, prin acre sa se asigure resurse bugetare adecvate pentru implementarea unei reforme structurale in institutiile pentru copii, inainte de sfarsitul anului 1999. .."(p.31)
Raport 2000
Criterii politice : reaminteste
Prioritatea rezolvarii crizei copiilor in institutii
Critica utilizarii extinse a ordonantelor guvernamentale
Coruptia (consolidarea functionarii si a responsabilitatilor institutiilor statului)
Situatia populatiei Roma (atitudinea discriminativa)
Raport 2000
Drepturile omului si protectia minoritatilor:
Protectia copilului
identificata ca prioritate in 1999 in Parteneriatul pentru intrarea in UE
-se cere asigurarea resurselor financiare suficiente pentru standarde acceptabile a ingrijirilor
Raport 2000-protectia copilului
Recomanda crearea unei autoritati unice care sa raspunda de politicile de ingrijire a copilului si de initierea unor standarde pentru institutiile rezidentiale pt copii (inclusiv cele de copii cu handicap mintal si fizic); autoritatea va raspunde si de implementarea standardelor in institutii ( supervizare si control)
Raport 2000
Constata: Crearea Agentiei Nationale pt Protectia Copilului avand responsabilitatea politicilor pt copii institutionalizati sub DPC, Ministerul Educatiei (internate), Ministerul Sanatatii (spitale), SSH.
ANPC este coordonata direct de primul Ministru
Raport 2000
Transferul managementului institutiilor dinspre Min. educatiei, a sanatatii si ANPH catre Consiliul judetean s-a incheiat abia in 2000, iulie
Mai, 2000, Strategia Nationala pt Reforma sistemului de ingrijire a copilului (scop: scaderea nu marului de copii institutionalizati si a riscului de institutionalizare)
Disfunctii bugetare la nivel de consilii judetene
Raport 2000
Institutiile pt copii depind inca prea mult de asistenta umanitara si donatiile strainilor
Sunt inca lipsuri in hrana, caldura, intretinere (mai ales in scoli speciale, care tineau de MEC, si in camine spital, care tineau de Ministerul sanatatii)
Romania a ratificat conventia de la Haga, privind adoptiile internationale in 1994;
Raport 2000
"Unii semnatari ai conventiei au semnalat faptul ca sunt ingrijorati in legatura cu practicile de adoptie din Romania. Ingrijorarea e data de faptul ca Legislatia privind adoptiile ingaduie anumite consideratii, altele decat interesul superior al copilului, sa influenteze deciziile. Sistemul acesta are efecte negative asupra eforturilor de reforma a sistemului de protectie a copilului in Romania".
Raport 2000
ANPCA nu are personal suficient pentru a-si indeplini functiile
"Este necesara integrarea politicilor de ingrijire a copilului si a sistemului de bunastare sociala astfel incat sa asiste familiile, sa previna abandonul si sa abordeze problema copiilor strazii din orasele mari."
Raport 2000- Politici sociale si piata muncii
"Cu privire la SIDA, Romania a intrat in reteaua europeana HIV si a familiilor, care ingaduie colaborarea cu organizatii neguvernamentale europene, dar aceasta este o arie in care este necesara inca o munca considerabila."
" Capacitatea sistemului de a asigura asistenta sociala este periclitata de lipsa de coordinare institutionala, personal cu o formare inadecvata si buget la nivel local insuficient".
Raport 2000
Standardele de sanatate sunt foarte scazute. Dupa OMS, rata mortalitatii infantile este extrem de ridicata.Expectantele de viata la nastere sunt dintre cele mai mici din Europa.
Majoritatea indicatorilor de sanatate arata o stare de sanatate mai scazuta decat in UE, datorita: veniturilor scazute, poluarii mediului, locuintele proaste, lipsa apei potabile, lipsa depozitarii igienice a gunoaielor, calitatea relativ scazuta a serviciilor de ingrijiri medicale, si accesul limitat la ele"
Raport 2000-recomandari pe termen scurt
Criterii politice:cu intarziere, s-a asigurat bugetul necesar pt copiii institutionalizati si s-a lansat o strategie comprehensibila de reforma a politicilor de ingrijire a copilului. Dar: problema cheie este ca autoritatile sa asigure implementarea strategiei si ameliorarea conditiilor de viata a copiilor.
Raport 2000-recomandari
Este ingrijoratoare conditia adultilor cu boli cronice sau handicap
Nu s-au facut progrese substantiale legat de roma inciuda strategiei nationale si a asigurarii sprijinului financiar prin programe de suport pt minoritati;
Raport 2000-alte probleme
Traficul de femei si fete cu scopul prostitutiei fortate este o problema in crestere, inrautatita de cercurile active in prostitutia interna. In acest domeniu nu s-au facut progrese.
Situatia Populatiei roma ramane critica desi MEC a sporit accesul la educatie prin locuri rezervate pentru roma,in licee, in universitati, scoli profesionale, scoli pedagogice.
Raport 2001
In noiemb.2000, Romania a semnat protocolul nr.12 al Conventiei Europene in Drepturile Omului, care prevede eliminarea discriminarilor pe baza de sex, rasa, culoare, limba.
In sept.2000, Romania a dat o Ordonanta de urgenta privind combaterea oricaror forme de discriminare.
Raport 2001
Bugetul alocat ingrijirilor copilului a crescut de la 42 mil.Euro in 2000, la 79 mil. euro, in 2001
A crescut numarul de servicii alternative la institutionalizare
Presedintele consiliului judetean raspund direct de institutiile de protectie a copilului (pt a se asigura ca politicienii locali dau suficienta importanta copilului)
Raport 2001
Numarul copiilor aflati in grija statului nu a scazut datorita saraciei; se recomanda o mai buna schema a alocatiilor pentru familii cu copii pt a preveni abandonul copilului si institutionalizarea.
In 2000, erau 129 296 copii in protectie, 77844, in ingrijiri rezidentiale si 51452, sprijiniti in familia naturala sau familii substitut
Raport 2001
In mai 2001, guvernul a adoptat o strategie a protectiei copilului in nevoie (2001-2004), bazata pe consultari cu ONG-uri si org. Internationale. Dar: se concentreaza mai mult pe reabilitarea institutiilor decat pe inchiderea lor; arii ca: sprijinirea familiilor si a mamelor, ingrijirea tinerilor aflati in institutii, politici de prevenire abandon, nu sunt suficient abordate.
Raport 2001
ANPCA a devenit secretariat general al guvernului fiind astfel reprezentata la nivel ministerial.
Insuficienta bugetului si a formarii reduce eficienta Autoritatii in a se achita de sarcinile de reglare si monitorizare.
Rolul Autoritatii de a coordona politicile guvernamentale legate de drepturile copilului nu este inca clar stabilit si deci integrarea politicilor de protectie a copilului cu cele ale familiei, sanatatii, educatiei este dificila.
Raport 2001
S-a creat Grupul de la Nivel Inalt cu scop de a sprijini si monitoriza eforturile , initiat de raportorul european pt Romania, care face parte din el; fac parte: reprezentanti ai guvernului, Comisiei Europene, banca Mondiala, UNICEF si OMS.
Dec.2000, CRA a incetat sa mai efectueze adoptii internationale, prin fundatii. Guvernul a suspendat adoptiile internationale (Moratoriul) ca urmare a criticilor legate de aceste adoptii, din Raportul din 2000.
Raport 2001
In iunie 2001, a incetat inscrierea familiilor straine care doresc sa adopte (cel putin pt un an).
Moratoriul avea rolul de a preveni riscurile de trafic de copii si alte forme de abuz (incalcarea Conventiei ONU, drept. Copilului); avea rolul de a regandi adoptiile, pt a se face in interesul superior al copilului.
Raport 2001
Traficul de fiinte umane datorat saraciei, nesigurantei economice si cercurilor de prostitutie interna.
In 2000, oct.,Ministerul de interne a lansat un program pt protectia femeilor si copiilor impotriva traficului;
In mai 2001, s-a creat o comisie inter-ministeriala pt a lucra la o lege impotriva traficului; legile sunt insuficiente pt a lupta impotriva traficului.
Raport 2001-prioritati pe termen scurt
Este necesara ameliorarea suportului financiar pt programul pt minoritati (se recunosc progresele finantarii institutiilor pt copii, strategia nationala inclusiv copii cu dizabilitati si handicap, boli cronice, strategia nationala pt populatia roma.
Raport 2001-Concluzii
Trebuie sa continue eforturile pt ameliorarea conditiilor in institutii pt copii
Sa se faca eforturi pt implementarea strategiei impotriva discriminarii populatiei roma
Legea antidiscriminare a fost adoptata dar nu e operationala
Privind egalitatea de gen, progresele sunt slabe si ingrijoratoare( progrese slabe in ameliorarea pozitiei femeii pe piata de munca).
Raport 2001
Iulie 2001, legea venitului minim garantat (in plus, alocatii pt incalzire, alocatii la nasterea copilului).
Sanatatea publica este la un nivel foarte scazut,demonstrat de mortalitatea infantila ridicata si expectantele joase de viata.Accesul la ingrijiri de sanatate de baza trebuie sa ramana prioritate.
Raport 2001
Cresterea saraciei si a riscului excluziunii sociale a diferitelor categorii (copii abandonati, tineri someri, familii somere, parinti singuri, familii fara adapost, roma) este provocarea majora a Romaniei.
Se impun eforturi sustinute pt a reforma asistenta sociala care e periclitata acum de structurile administrative fragmentate, de descentralizarea confuza a resurselor si responsabilitatilor locale.
Raport 2001
Politica nationala trebuie axata pe incluziune sociala
Legislatia trebuie sa sanctioneze orice forma de discriminare (plata egala, acces la locuri de munca, formare, ameliorarea conditiilor de munca).
Protectia copilului
Conf.dr.Ana Muntean
Protectia copilului
Termen folosit de Bowlby in cadrul teoriei atasamentului
Sistemul comportamental al atasamentului determina la copil comportamente de a primi protectie iar la ingrijitor, comportamente de a asigura protectie: in relatia parinte -copil are rolul de a asigura supravietuirea copilului.
Protectia copilului
Ingrijirile copilului consta in protectia si reconfortarea copilului astfel incat sa dezactiveze nevoia de atasament a copilului si sa redea sentimentul de securitate
Ingrijirea copilului este o componenta a parentalitatii (asa cum sunt si: hranirea, educarea sau jocul cu copilul)
Protectia copilului
Bowlby considera comportamentul parental ca si pe cel de atasament, ca fiind in oarecare masura pre-programat ( cu detalii invatate), si influentat in exprimarea lui particulara de experienta personala a parintilor
"Comportamentul parental are radacini biologice puternice fiind raspunzator de emotiile profunde asociate lui; dar formele specifice in care se manifesta tine de experientele proprii ale parintelui din timpul propriei copilarii,a adolescentei, dinainte si de dupa casatorie si difera de la un copil la altul"(Bowlby,1984)
Protectia copilului
Comportamentele de ingrijire sunt activate de semnalele copilului de disconfort sau de semnalele pe care el, ingrijitorul le percepe ca fiind potential sau actual periculoase pentru confortul copilului
Comportamnetul de ingrijire este este activat prin cautarea proximitatii copilului (il cheama sau merge la el) si apoi prin indepartarea sursei de stress sau a copilului de sursa; urmeaza comportamentul de reconfortare.
Sistem atasament/sistem ingrijiri
De regula, sunt activate simultan
Capacitatea cognitiva sporita a ingrijitorului poate conduce la situatii in care doar sistemul de ingrijiri e activat
Pot fi situatii cand sistemul de atasament e activat dar ingrijitorul stie ca nu e nici un motiv de teama (baby sitter)
Pot aparea conflicte intre dorinta ingrijitorului de a proteja copilul si tendinta spre independenta a copilului
Sistem atasament/sistem ingrijiri
De obicei separarile sunt " semnale naturale de pericol" pt copil
Ingrijitorul trebuie sa inteleaga si sa dea un raspuns sensibil si calmant copilului
Ingrijirile copilului=sensibilitatea maternala (Ainsworth,1970)
Ingrijiri/ alte domenii ale parentalitatii
Relatia parinte-copil "contine mai multe programe diadice impartasite" (Bowlby) cum ar fi: hranire- a fi bine hranit, joc-partener de joc, educator-invatacel.
Programul atasament-protectie(ingrijiri) este insa "prioritatea cea mai inalta"(Bowlby,1982)
Ingrijiri/ alte domenii ale parentalitatii
"protectia copilului, in special a copilului mic necesita o larga varietate de comportamente parentale (printre care:hranirea, igiena, tratarea cu afectiune) (George si Solomon, 1999)
Ingrijiri/ alte domenii ale parentalitatii
Ingrijirea (protectia) copilului reprezinta un sistem comportamenta complementar la atasamentul copilului, dar parintele face si alte lucruri pentru a asigura dezvoltarea copilului (il invata, il diciplineaza, ii asigura conditii materiale, ii serveste de model, se joaca cu copilul)(Main,1999);
Unii copii pot fi dezavantajati de un atasament insecurizant dar sa aiba avantaje sub alte aspecte ale parentalitatii (Main,1999)
alte domenii ale parentalitatii
Care sunt trasaturile relatiei parinte-copil relevante pt tipul de atasament?
(Zeanah, Boris,2000)
- disponibilitatea emotionala a ingrijitorului
- hranirea si caldura
- protectia
- asigurarea confortului (calmarea)
alte domenii ale parentalitatii
Mai putin importante:
- sa-l invete
- sa se joace
-ingrijiri instrumentale
- disciplinare
alte domenii ale parentalitatii
Rutter, O'Connor (1999) sustin si ei ca relatia parinte -copil nu inseamna doar atasament. Mai contine:
- disciplinare
- socializarea (experiente sociale)
- asigurarea unor modele comportamentale
- invatarea
alte domenii ale parentalitatii
- schimburi de idei in cadrul conversatiei (dezvoltarea abilitatilor de a procesa ideile)
- interactiunile in joc
Traininguri si interventii cu parinti
Nu se centreaza explicit pe atasament sau ingrijiri (de ex: asigurarea asistentei de calitate, Programul Perry pt Prescolari, metode de training pt parinti,etc) dar fiind interventii largi pot influenta calitati ale parentalitatii cum ar fi sensibilitatea parentala care este complementara atasamentului.
Atasament/non-atasament
Nu sunt dovezi privind importanta diferitelor componente ale parentalitatii in dezvoltarea copilului
Ar fi importante pentru a putea compara eficienta diferitelor perspective parentale
Comportamente de ingrijire
Asocierea intre comp. de ingrijire si securitatea copilului se face simtita foarte devreme in viata copilului
Exista o corelatie intre comp. maternal in prima si ultima parte a sarcinii (dar si pe parcurs) si dimensiunea de securitate-anxietate a relatiei de atasament a copilului fata de mama si este vizibila in primele trei luni de viata a copilului (Ainsworth, 1978)
Comportamente de ingrijire
Cel mai important predictor al organizarii atasamentului este sensibilitatea maternala
Sensibilitatea maternala inseamna capacitatea mamei de a raspunde semnalelor si comunicarilor copilului
Capacitatea de a raspunde (responsivitatea) mamei poate fi antecedentul crucial al organizarii atasamentului (si nu sensibilitatea in general)(Cassidy,2005)
Comportamente de ingrijire
Capacitatea mamei de a-si vedea bebelusul ca pe o entitate mentala, fiinta umana cu intentii, sentimente, dorinti (functionarea reflectiva a mamei) (Fonagy,1998)
Comportamente de ingrijire
Sensibilitatea mamei fata de starea mentala a copilului, capacitatea de a o citi (Mind-Mindedness)(Main,1997) coreleaza cel mai bine cu Scara de Sensibilitate Maternala Ainsworth
Aceasta empatie a mamei se evidentiaza in raspunsurile mamei la schimbarea directiei privirilor beblusului si la comentariile pe care le face cu privire la starea mentala a copilului (mamele copiilor insecurizati fac mai putine comentarii adecvate -cele mai putine mamele copiilor evitanti)
autoreglarea
Sistemul atasamentului asigura copilului contextul pentru autoreglare
Ingrijitorul da copilului experienta si modelul pt achizitionarea autoreglarii
Studiul Minnesota a gasit ca atasamentul D se asocia cu:
autoreglarea
- parinte unic
- riscuri maternale(dau dificultati parentale)
- ingrijitor insecurizant/intrusiv
- abuz si neglijare in primul an de viata
- antecedente medicale ale mamei
- complicatii la nastere
- consum de droguri si alcool
- Temperamentul copilului (comp. la 3 luni)
autoreglarea
Maltratarea copilului se asociaza cu atasamentul dezorganizat
Comportamentele parentale de inspaimantare a copilului/ parinte inspaimantat sunt internalizate de copil
Impactul cel mai puternic in tipul de atasament insecurizant il au:
- erori de comunicare afectiva
autoreglarea
inversarea rolurilor (confuzie de limite)
comportament dezorientat/inspaimantat
intrusivitate/negativism
respingerea copilului
Asocierea intre pierderea nerezolvata sau trauma parentala si atasamentul dezorganizat al copilului
Sistemul de protectie a copilului /istorie recenta
Muntean Ana
Introducere
nNevoia de a intelege sistemul de protectie in relatie cu preocuparile preventive
nNevoia de a intelege sistemul de protectie in evolutie (raportat la legi/servicii, mentalitate, situatie economica)
Sistem de bunastare/sistem de protectie
nAsistarea familiilor cu o functionare buna (prevenire universala)
nSistem de alarma imediata relativ la probleme
- alocatii pentru familie
- concedii maternale/paternale
- ingrijire preventiva a copilului
- servicii de ingrijire a copilului
- vizite de sanatate la domiciliu
- concedii platite
Exemple: Franta, Danemarca
nMentin bunastarea copil/familie
nSuportul este disponibil fara a se investiga comportamentele maltratante ale parintilor
nProtectia copilului este parte a sistemului de servicii sociale primare
nServicii disponibile pentru fiecare (universale)
Servicii adresate familiilor la risc (prevenire selectiva)
nCentre de servicii comunitare
nPrograme pt. probleme specifice
Alcoolism
Somaj
PAFA
Analfabetism
Handicap
Programe de interventie in criza
in cadrul serviciilor
acasa
Servicii pentru familii in risc
nServicii usoare (consiliere, trening)
- management de caz
-consiliere individuala
- consilierea familiei
- training pentru parinti
- interventii de criza
Familii la risc
nServicii de asistenta materiala
- asistenta financiara
- asistenta de urgenta (bani sau mancare)
- ingrijiri pentru copil
- ajutor pentru aranjarea casei
- asistenta pentru organizarea caminului
Familii si copii in dificultate (Germania)
nInterventii precoce (atunci cand apar problemele pentru copil si familie)
nAjutor disponibil inaintea investigatiilor abuzurilor parentale
nSistemul de bunastare a copilului este separat de sistemul serviciilor sociale primare
nExista si unele servicii disponibile pentru toti
Servicii de protectie (prevenire de indice)
nSistem de monitorizare a familiilor pentru a inregistra familiile care au nevoie de plasamentul copilului
nCase workers pentru a sprijini familiile sa poata ramane unite ( consiliere si asistenta materiala)
Servicii de protectie
nRaporturi asupra copiilor aflati in dificultate
nDeciziile de scoatere a copiilor din familie
nAsistenta speciala pentru copil sau familie
Protectie (exemple: SUA, CANADA, UK)
nAjutorul se acorda atunci cand copiii sunt in pericol
nAjutorul devine disponibil dupa investigarea abuzului si neglijarii
nSistemul de protectie a copilului este separat de serviciile sociale primare
nServiciile sunt disponibile doar pentru persoanele care sufera deja
Plasament in afara familiei (scoatere din familie)
nAsistentul social orienteaza un plan de interventie permanenta pentru copil si familie
nSe creeaza familii si case de tip familial de plasament
nSe monitorizeaza si revizuieste permanent plasamentul copilului
nSe lucreaza cu familia biologica pentru a mentine contactele si uniunea dintre copil/familie
Scoatere din familie
nPlasament in familii de plasament
- rudenii
- straini in relatii speciale
- profesionisti (asistenti maternali)
Grupuri familiale (module) (6-25 copii)
Institutii (peste 25 de copii)
Adoptii (nationale/internationale)
familiile trebuie identificate
Familiile necesita training si asistenta
Subiectele discutiei
nSistemul de protectie a copilului abandonat pana in 1990
nSistemul de protectie dupa 1990
nSistemul de protectie dupa 1997
Topic One
nDetails about this topic
nSupporting information and examples
nHow it relates to your audience
Topic Two
nDetails about this topic
nSupporting information and examples
nHow it relates to your audience
Topic Three
nDetails about this topic
nSupporting information and examples
nHow it relates to your audience
Real Life
nGive an example or real life anecdote
nSympathize with the audience's situation if appropriate
What This Means
nAdd a strong statement that summarizes how you feel or think about this topic
nSummarize key points you want your audience to remember
Next Steps
nSummarize any actions required of your audience
nSummarize any follow up action items required of you
REFORMA PROTECTIEI COPILULUI
REALITATI SI BUNE PRACTICI
Ana Muntean
Realitati si bune practici
wEficienta sistemul de protectie
wReforma sistemului
wBunele practici (servicii de calitate)
Reflecta raportul dintre nevoi si resurse.
Realitati si bune practici
wDezvoltarea serviciilor impun ca baza dezvoltarea resurselor necesare
- dezvoltarea serviciilor impuse de nevoi, in dezacord cu resursele, conduce la o eficienta minima
- dezvoltarea serviciilor in acord cu resursele materiale disponibile conduce la rezultate intamplatoare
Reforma sistemului tinteste:
wBunastarea copilului tine de:
- sanatatea fizica si mentala a copilului
- mediu: familie, retea sociala, organizatii, agentii, politica sociala
Reforma se poate realiza prin:
wComportamentele sanatoase tin de:
- educatia copilului
- actiunile grupurilor sociale in care este integrat copilul
- actiunile organizatiilor si a agentiilor
Bunastarea copilului inseamna:
wSanatate fizica si mentala
wSpontaneitatea exprimarii
wRespectul fata de copil ca individ
wDemnitatea si autonomia copilului
wIncrederea in sine
wDorinta d a cunoaste, curiozitatea
wSociabilitate, relatii de prietenie si cooperare cu ceilalti
Bunele practici se bazeaza pe:
wUn mediu pedagogic si de ingrijire stabil
wEgalitatea sanselor indiferent de religie, etnie, sex, handicap
wDiversitate culturala
wSprijin familial si comunitar
wFericirea copilului
Reforma sistemului
wFactorii de decizie sunt promotori ai unor politici sanatoase in masura in care au:
- cunostintele necesare
- isi asuma responsabilitatile
- dispun de resursele materiale si umane necesare
- au putere de a schimba (impact)
Reforma sistemului
wPentru schimbarea comportamentelor, diferite populatii la risc sau in dificultate cer forme diferite de interventie (combinatii)
wTransferul unor programe de succes din alte tari poate ramane de eficienta minima
Aspecte reale
w ameliorarea conditiilor materiale ale serviciilor prevaleaza asupra schimbarilor practicilor (atitudini/cunostinte)
wAvansul formalizarii (legislatiei) comparativ cu practicile
wPrimeaza aspectul cantitativ asupra celui calitativ
Aspecte reale
wDiscrepanta dintre nevoile reale cunoscute (tintite chiar legislativ) si posibilitatile de creare a resurselor umane pentru dezvoltarea serviciilor adecvate
wPregatirea inadecvata a "specialistilor" (caderea in rutina)
wColaborarea lacunara la toate nivelele sistemului (bazata pe relatii informale): aspectul de fragmentare al serviciilor
Aspecte reale
wSaracia (calitativa si cantitativa) a serviciilor
wAbsenta unor specialisti
wReforma are nevoie de cercetarea si cunoasterea realitatii pentru a evita:
- eclectism fragmentat
-tendinta unor masuri rapide, simptomatice, care nu se bazeaza pe cunoasterea realitatii
- tendinta de a ascunde realitatea
Aspecte reale
wTendinta interpretarii feed-back-urilor negative (2mai 2004);
wAtitudinea defensiva a factorilor de decizie (valoarea copilului)
wOscilatie intre neglijare si interpretare subiectiva a recomandarilor externe
Aspecte reale
wAbsenta reflectiei si a evaluarii in interventiilor
wAbsenta unei preocupari pentru preintampinarea epuizarii profesionale a intervenientilor
wColaborare ineficienta: interministeriala, interdepartamentala, inter-servicii, inter-profesionala
wReflectari periculoase in mass-media
Concluzii -reforma sistemului
wScopurile generale ale reformei privesc fiecare copil:
- schimbarea calitatii vietii (inclusiv a sanatatii)
schimbarea conditiilor de mediu
Schimbarea tiparelor comportamentale
Concluzii-reforma sistemului
wPolitica
wLegislatia
wFinantarea si resursele
wPlanificare si control (eficienta implementarii politicilor)
wConsiliere si sprijin (schimbari in servicii)
wPersonalul (factorul principal in calitatea serviciilor); rolul, formarea;
Concluzii.reforma
wResurse fizice (spatiul)
wCercetarea, reflectie, schimbare, dezvoltare
wIntegrarea si coordonarea serviciilor
Concluzii-dezvoltarea de programe de reforma:
w1. Precizarea obiectivelor programelor
w2.selectarea teoriei care sa stea la baza modelelor de interventie si a strategiilor practice de interventie
w3.designul si organizarea programului
w4. Precizarea si anuntarea publica a planurilor adaptate ce urmeaza a fi implementate
wStructurarea planului de evaluare
Baza dezvoltarii programelor
cunoasterea si utilizarea datelor din literatura de specialitate
Cunoasterea, selectarea, utilizarea unei
teorii ca si cadru de lucru
inregistrarea, colectarea si utilizarea noilor date rezultate din practica (cercetare)
Dezvoltarea instrumentelor de evaluare a impactului interventiei asupra:
- factorilor comportamentali
- conditiilor de mediu
- calitatea vietii (inclusiv a sanatatii) ca rezultat al interventiei
bibliografie
wBalageur, i.,Mestres,J,Penn,H.(2001)- Calitatea serviciilor pentru copilul mic, document de lucru
Institutiile ca mediu de crestere si dezvoltare a copiilor abandonati
Institutia, serviciu unic pentru copilul abandonat
Pana in 1990
Incepand cu 1997
Reconsiderarea institutiei
Efectele institutionalizarii
Skeels (1930)- copiii sanatosi decad mintal si fizic; dupa 1 an: 1/3 mor, ½ ramasi in viata dezvolta un retard masiv; dupa 3 ani: ½ mureau si toti cei ramasi prezentau o dezvoltare slaba cu retard mintal si tulburari emotionale.
Afirmativ: la 3 ani de institutionalizare, efectele psihice sunt ireversibile
Prese
Dezvoltare fizica, emotionala si de personalitate
Piticismul copiilor institutionalizati (datorat deprivarii afective)
Comportament labil emotional
Anxietate, depresie
Hiperacivitate/apatie
Tulburari de atentie,capacitate de oncentrare redus, rezultate scolare scazute
Dezvoltare fizica, emotionala si a personalitatii
Tendinta de a da raspunsuri arbitrare
Fabulare
Lipsa de control al starilor emotionale
Lipsa de conformare la cerintele sociale
Relatii sociale superficiale, incapacitate de a avea prieteni, inaccesibili la incercarile de sprijin
Lipsa de reactii emotionale in situatii incarcate de emotionalitate, indiferenta
Dezvoltare fizica, emotionala si de personalitate
Prefacatorie
Tulburari comportamentale: opozitionism, minciuna, furt, impulsivitate, auto si hetero agresivitate, stari explozive, accese de furie, vagabondaj, izolare, elemente autiste, cersetorie
Toleranta scazuta la frustrare
Insecuritate permanenta
Sindromul institutionalizarii
Incapacitate de a iubi, de a se atasa
Incapacitate de a se simti vinovat
Constiinta (valori morale) redusa
Capacitate de relationare redusa (proximitate fizica dar nu interactiune)
Tulburari de orientare timp/spatiu (nu isi amintesc experiente din trecut, nu au scopuri de viitor)
Consecinta: dificultati majore in interventiile terapeutice si educationale
Sindromul institutionalizarii
cererile afective sunt mari fara a putea sa beneficieze de oferta
Saracia vietii colective pe fondul vulnerabilitatii biologice si psihice duce la stari de nervozitate colectiva cu crize de afect (plans, furie, agresivitati), atitudini revendicative (gelozii, atitudini posesive, furturi, regresii comportamentale: suptul degetului, leganatul)
Enurezis/encomprezis
Manipularea organelor genitale
Sindromul institutionalizarii
Respect si imagine de sine scazute (tulburari de schema corporala)
Simt nevoia acuta de contact fizic, se agata de oricine pentru a fi atinsi, luati in brate, monopolizeaza personalul
Comportament vid/hiperkinetic
Trasaturi caracteriale si de personalitate stabile
Caracteristici nefaste ale mediului institutional
Absenta legaturilor afective
Instabilitatea relatiilor (schimbarea frecventa a personalului)
Un numar prea mare de persoane care ofera ingrijiri standardizate
Orar rigid (cu cat institutia e mai mare)
Posibilitati de miscare a copilului reduse
Stimuli (cognitivi, sociali afectivi) redusi (lipsa de jucarii) generand plictiseala
Ingrijiri acordate dupa un program si nu dupa manifestarea nevoilor copilului (uniformizare)
Scara de evaluare a modului de ingrijire a copiilor in institutie
(B. Tizsard, trad. A. Nicolau)
1. Rigiditatea/flexibilitatea rutinei (0-10)
2. Abordare in bloc/individualizata (0-16)
3. Depersonalizarea/personalizarea ingrijirilor (0-14)
4. Distantarea/apropierea sociala a personalului fata de copii (0-14)
5. Orientarea beneficiilor
Spre copil
Spre institutie (comoditate institutionala)
mixta
Caracteristici ale copilului care influenteaza ingrijirile
Copiii frumosi, activi, placuti, veseli, cu armonie fizica
Copiii plangaciosi care trag in mod pozitiv atentia personalului (legaturi preferentiale)
Copii cu malformatii fizico-estetice, agresivi, sau inhibati/indiferenti, lenti
Copii care tipa, cu emotii prea intense (crize), cu dispozitie predominant negativa, cu somn neregulat, cu adaptare lenta, cu deprinderi alimentare si sfincteriene care enerveaza (solicita) personalul
Tulburari de dezvoltare la copiii institutionalizati
Institutionalizarea precoce duce la anorexia sugarului (non-sensul sectiilor de distrofici)
Malnutritia protein- calorica afecteaza dezvoltarea creierului
Hipo-stimularea copilului in mediul institutiei conduce la carente cognitive, de memorie, atentie, perceptie, gandire
Depresia anaclitica (Spitz) (anaclein-sprijin)
la copii mai mari de 6-7 luni care au realizat o relatie buna cu mama inainte de separare
Tulburari de dezvoltare
Internarea de la nastere nu genereaza depresie ci hospitalism
Internarea dupa varsta de 6 ani determina tulburari afetive cu deficit afectiv, mai putin grave
Incapabili de auto-calmare
Angoasa permanenta (senzatia de lipsa-Winnicott)
Doliul separarii:
Protest
Disperare
Resemnare
Tipuri de tulburari
Copii dezinhibati, in cautare de contact afectiv, cu foame afectiva, fara satietate
Copii pasiv-rezistenti, cu o permanentizare a protestului agresiv
Anxiosi-disperati (refuz de durata urmat de o intensa manifestare de dragoste, exagerata)
Stare cronica de indiferenta aparenta, cu reactii persistente la situatii noi de stress (schimbare) de exemplu printr-o stare de intepenire.
Factori de care depinde severitatea sindromului institutionalizarii
Varsta la care se petrece institutionalizarea
Calitatea atasamentului anterior institutionalizarii
Dar mai ales calitatea mediului institutional
Acompanierea copilului
Reconsiderarea institutiei
Wolff, Fesseha, 1998,
Mediul social care asigura relatii stranse si stabile intre personal si copii
O distribuire a responsabilitatilor privind deciziile care afecteaza copiii
Managementul copilului cu respectul individualitatii si a autonomiei copilului
