Analiza utilizarii potentialului tehnic

O conditie pentru bunul mers al activitatii economice a intreprinderii industriale o constituie folosirea eficienta a utilajelor de care dispun. Imbunatatirea utilizarii imobilizarilor corporale pe langa alte efecte, sporirea volumului productiei, cresterea productivitatii muncii, reducerea costului, permite realizarea nu numai de economii de investitii ci si economisirea de timp social. In cadrul acestui subcapitol se abordeaza urmatoarele probleme:

1.Analiza situatiei generale a imobilizarilor corporale

2. Analiza eficientei utilizarii imobilizarilor corporale

3. Analiza utilizarii extensive, intensive imobilizarilor corporale si a suprafetelor de productie

4. Legatura dintre folosirea imobilizarilor corporale si volumul productiei

Situatia generala a folosirii imobilizarilor corporale se refera la dinamica imobilizarilor corporale, structura si starea lor functionala.

Dinamica imobilizarilor corporale poate fi privita in marimi absolute cat si in marimi relative.

In marimi absolute dinamica se calculeaza pe total si pe categorii de imobilizari corporale, ca diferenta intre valoarea de inventar la sfarsitul si la inceputul perioadei.

Imobilizarile corporale ale unei intreprinderi sunt grupate astfel:

constructii;

echipamente tehnologice (masini, utilaje, instalatii de lucru), mijloace de transport, animale si plantatii;

mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale , alte active corporale.

In marimi absolute dinamica se apreciaza cu  ajutorul modificarii absolute, calculata pe total cat si pe categorii de imobilizari ,cu relatia : Δ = V₁ – V₀ = lei unde :

V- valoarea de inventar

Se calculeaza si ritmul modificarii ca raport dintre modificarea survenita si valoarea de inventar la finele perioadei.

Ca urmare a modificarii valorii de inventar se pot calcula si alti indicatori :

coeficientul de reinnoire a imobilizarilor corporale: . Acest coeficient se calculeaza pe total si pe categorii de imobilizari corporale.

Coeficientul miscarii totale pe total si pe categorii: . In mod normal reinnoirea si miscarea trebuie sa ia valori mai mari ca la mijloacele fixe productive (categoria II, III).

Ca urmare a reinnoirii si miscarii imobilizarilor corporale apar si modificari in structura acestora pe categorii.

Greutatea specifica a unei categorii se calculeaza astfel: .Cercetarea va arata ponderea ocupata de imobilizarile corporale direct productive. Se vor observa si modificarile aparute intre structura de la inceputul perioadei si cea de la sfarsitul perioadei.

Starea imobilizarilor corporale se caracterizeaza cu ajutorul gradului de amortizarea calculat ca raport intre amortizarea imobilizarilor corporale si valoarea lor de inventar.

, calculat fie la inceputul, fie la sfarsitul perioadei. Gradul de amortizare se calculeaza atat pe total cat si pe categorii. Un grad de amortizare ridicat reclama reinnoirea imobilizarilor corporale.

De nivelul tehnic, volumul si modalitatile in care sunt folosite capacitatile de productie depinde atat volumul productiei cat si nivelul costului de productie. Pentru a caracteriza eficienta utilizarii imobilizarilor corporale se impune folosirea unui sistem de indicatori in care fiecare are o anumita capacitate de reflectare si in mod complementar contribuie la asigurarea unei baze mai largi analizei in acest domeniu.

Eficienta utilizarii imobilizarilor corporale se analizeaza cu ajutorul indicatorilor calculati ca raport intre efect si efort. Efectul poate fi unul din indicatorii valorici ai productiei sau profitul , iar efortul se materializeaza in valoarea imobilizarilor corporale(valoarea de inventar, valoarea reala, valoarea medie anuala.).

Prin urmare eficienta utilizarii imobilizarilor corporale se poate determina si analiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

valoare productiei industriale la 1000 de lei imobilizari corporale:

valoarea productiei exercitiului la 1000 de lei imobilizari corporale:

valoarea productiei vandute la 1000 de lei imobilizari corporale:

profitul la 1000 de lei imobilizari corporale:

valoarea adaugata la 1000 de lei imobilizari corporale:

In continuare prezentam modul de analiza factorial a indicatorilor: Pproductia exercitiului la 1000 de lei imobilizari corporale si Profitul la 1000 de lei imobilizari corporale.

Productie exercitiului la 1000 de lei imobilizari corporale se apreciaza a fi indicatorul ce se coreleaza mai bine cu capacitatile de productie.

unde:

Pe – productia exercitiului;

V – valoarea anuala a imobilizarilor corporale;

Δ = Eg₁ – Eg₀ = = ‰

Semnul “+” indica o crestere a eficientei utilizarii imobilizarilor corporale, semnul minus aspect negativ.

Δ = ΔV + Δ P_e

1. Modificarea valorii imobilizarilor corporale

ΔV= ‰.

Intre modificarea valorii anuale si indicatorul de eficienta, legatura este inversa. O crestere a valorii anuale, matematic, influenteaza negativ, dar economic, daca acestei cresteri ii corespunde un spor de productie este un aspect pozitiv, din contra o scadere a valorii anuale matematic influenteaza cu semnul plus dar economic este un aspect negativ.

2. Modificarea productiei exercitiului

ΔPe= ‰.

Intre modificarea productiei industriale si marimea indicatorului legatura este directa. Prin urmare conditia ca acest indicator sa creasca in timp este i_pm>i_v.

Valoarea de inventar anuala se calculeaza astfel:

V = V+V_i - V_e, unde:

V – valoarea de inventar la inceputul perioadei;

V_i – valoarea de inventar a intrarilor;

V_e – valoarea de inventar a iesirilor.

Deci .

1.1. Modificarea valorii de inventar la inceputul perioadei

ΔV= ‰.

Daca V₁>V₀ exista conditii pentru a obtine o productie mai mare, fenomen pozitiv.

Daca V₁<V₀ a scazut valoarea de inventar.

1.2. Modificarea valorii intrarilor de imobilizari

Δ = ‰.

Cand >matematic influenta este “semnul minus” dar economic este un aspect pozitiv, cresterea valorii intrarilor conduce la obtinerea de productie suplimentara prin faptul ca utilajele au fost date in folosinta in termenul prestabilit de punere in functiune, sau inainte de termen.

Cand < - matematic plus, economic aspect negativ.

1.3. Modificarea valorii iesirilor de imobilizari

Δ = ‰.

Intre modificarea valorii anuale a iesirilor si indicatorul de eficienta, legatura este directa.

Cand > - matematic semnul “+”, economic aspect negativ, s-au scos din functiune imobilizari corporale inainte de expirarea duratei normale de functionare, cu implicatii asupra masei profitului.

Daca < - matematic “-“, economic pozitiv, nu s-a facut casarea imobilizarilor corporale ce au durata normala expirata.

Tot pe aceasta treapta , deci ΔP_e= Δq+Δp.

2.1. Modificarea volumului fizic

Δq==‰.

Sporirea volumului productiei va duce la cresterea eficientei utilizarii imobilizarilor corporale, scaderea are efect invers:

2.2. Modificarea preturilor

Δp==‰.

Si modificarea pretului influenteaza de aceeasi maniera ca si volumul fizic.

Pe al treilea nivel de descompunere factoriala, cantitatea de produse obtinute depinde de timpul de functionare al utilajelor (T) si randamentul orar al utilajelor (r).

q = T∙r.

Δq = ΔT + Δr

2.1.1. Modificarea timpului de functionare

ΔT = ‰(lei)

2.1.2. Modificarea randamentului utilajelor

Δr = ‰(lei).

Acest indicator se poate prezenta si sub alta forma:

unde:

W- productivitatea pe muncitor,

gi- gradul de inzestrare tehnica pe muncitor.

Δ = lei

Δ = Δgi + ΔW

1. Modificarea gradului de inzestrare tehnica

Δgi = lei

2. Modificarea productivitatii pe muncitor

ΔW = lei

Schematic studiul factoria se prezinta astfel:

Profitul la 1000 lei imobilizari corporale se calculeaza cu relatia:

Δ = E_b1-E_b0=‰.

Δ= Δ + ΔPr

1. Modificarea valorii imobilizarilor

Δ

Semnificatia modificarii lui V este aceeasi cu cea din modelul anterior.

2. Modificarea profitului

Δ Pr =‰.

Modelul de analiza factoriala a valorii anuale este asemanator cu cel anterior prezentat, asa ca vom detalia in cele ce urmeaza modul de analiza factoriala a profitului.

Pr=P_v.b, unde:

P_v- productia vanduta;

b– profitul la 1 leu productie vanduta;

Δ Pr = Δ P_v + Δ b.

1. Modificarea productiei vandute

Δ P_v = =‰(lei).

2. Modificarea profitului la un leu productie vanduta

Δb ==‰(lei).

La randul sau b =.

Calculat astfel, modificarea profitului la un leu productie este influentata de:

Δb = Δs +Δc + Δp

2.1. Modificarea structurii vanzarilor

Δs==‰(lei

2.2. Modificarea costului unitar

Δc= =‰(lei

2.3. Modificarea pretului unitar

Δp==‰(lei).

Schematic studiul factorial se prezinta astfel:

Pentru analiza eficientei utilizarii imobilizarilor corporale se pot folosi si corelatiile de eficienta cum ar fi:

corelatia dintre cresterea gradului de folosire a capacitatii de productiei si cresterea productiei la 1, 100, 1000 lei imobilizari corporale;

corelatia dintre dinamica volumului productiei la 1000 de lei imobilizari corporale si productivitatea muncii;

corelatia dintre Profitul la 1000 de lei imobilizari corporale si volumul productiei la 1000 de lei imobilizari corporale.

Utilajele de productie reprezinta totalitatea masinilor, masinilor unelte,instalatiilor, aparatelor cu ajutorul carora muncitorii actioneaza asupra materiilor pentru a creea bunuri materiale. Aceasta categorie de imobilizari corporale determina capacitatea de productie.

Capacitatea de productie reprezinta cantitatea maxima de productie finita care se poate obtine intr-o anumita perioada de timp, in conditiile unui regim de lucru optim, a folosirii depline a suprafetelor de productie, a timpului maxim posibil al utilajului.

Principalii factori care determina capacitatea de productie sunt:

numarul si caracteristicile tehnice ale utilajului,

suprafetele de productie,

regimul de lucru si fondul de timp maxim disponibil.

Analiza utilizarii capacitatilor de productie evidentiaza rezervele interne existente in intreprindere pe aceasta linie si se refera la:

3.1. Analiza utilizarii extensive a utilajului

3.2. Analiza utilizarii intensive a utilajului

Analiza folosirii suprafetelor de productie

In cadrul analizei utilizarii extensive se urmaresc doua aspecte:

utilizarea parcului de masini;

utilizarea timpului de functionare a utilajului.

Analiza utilizarii parcului de masini.

Numarul si caracteristicile utilajelor de productie sunt elemente de baza pentru determinarea capacitatilor de productie. In numarul utilajelor sunt incluse masinile existente la inceputul perioadei, cele ce se vor scoate din functiune pe parcursul perioadei, in reparatii,utilajele ce urmeaza a fi achizitionate.

Dupa starea in care se afla utilajele se imparte in: utilaje existente, utilaje instalate, utilaj in functiune. Facand calcule comparative asupra acestor categorii de utilaje rezulta rezervele din neinstalarea utilajului, nefunctionarea utilajului sau nefolosirea sa.

Se determina mai intai:

gradul de instalare a utilajelor: G_i=100;

gradul de functionare a utilajelor: G_f=100;

gradul de folosire a utilajelor: G_F=100.

unde:

U_e – utilaj existent;

U_i – utilaj instalat;

U_f – utilaj in functiune.

Diferenta dintre 100 si indicatorii de mai sus constituie rezerve din:

neinstalarea utilajului R_ni=100-G_i;

nefunctionarea utilajului R_nf=100-G_f;

nefolosirea utilajului R_uF=100-G_F.

Aceste calcule se pot efectua atat la nivelul intreprinderii, a sectiilor si a locurilor de munca, pe total utilaje sau pe categorii ale acestora.

Analiza utilizarii timpului de functionarea a utilajului.

Regimul de lucru si fondul de timp disponibil sunt alt factori care influenteaza marimea capacitatii de productie. Dupa caracterul productiei regimul de lucru poate fi continuu sau intermitent. Asadar, regimul de lucru determina marimea fondului de timp disponibil.

Analiza utilizarii timpului de functionare se face cu ajutorul indicatorilor:

coeficientii folosirii extensive

coeficientul schimburilor.

Pentru a calcula coeficientul folosirii extensive folosim categoriile de fond de timp ce apar in balanta folosirii timpului utilajelor. Acestea sunt:

fondul de timp calendaristic exprimat in masini-ora-functionare, ca produs intre F_c=N_m∙z∙h unde:

Nm- numarul de utilaje,masini,

z- numarul de zile calendaristice aferente perioadei cercetate,

h – numarul de ore de functionare pe zi.

fondul de timp disponibil (F_d) se obtine scazand din fondul calendaristic sarbatorile si zilele de repaus adica opririle legale. La intreprinderile cu regim de lucru intermitent fondul disponibil este mai mic decat cel calendaristic, la intreprinderile cu regim continuu intre cele doua categorii exista egalitatea;

fondul maxim posibil (F_m) diferenta dintre fondul disponibil si intreruperile planificate prevazute pentru reparatii, de toate categoriile, la utilaje.

fondul efectiv lucrat (F_e) diferenta dintre fondul maxim posibil si intreruperile neprevazute generate din urmatoarele cauze:

lipsa de materiale;

lipsa de curent utilitati;

lipsa forta de munca;

reconditionarea rebuturilor;

blocarea masinilor.

Cu ajutorul acestor categorii de fond de timp de functionare se calculeaza coeficientii:

coeficientul de folosire a timpului calendaristic C_c=100

coeficientul de folosire a timpului disponibil C_d=100

coeficientul de folosire a timpului maxim posibil C_m=100

La analiza timpului de functionare a utilajelor atentie deosebita trebuie acordata studiului intreruperilor neprevazute pe cauze si a dinamicii lor.

Coeficientul schimburilor se calculeaza ca raport intre numarul total de masini ora functionare si numarul de masini ora din schimbul cel mai mare. Serveste la aprecierea generala a folosirii regimurilor schimburilor.

Pentru a aprecia si evalua importanta utilizarii extensive, prin folosirea timpului de lucru a utilajelor este necesar a se cuantifica efectele acesteia asupra principalilor indicatori:

modificarea productiei exercitiului

Nu₁(t₁ – t₀)rh₀ = ± lei unde:

Nu – numarul de utilaje,

t – timpul de functionare al utilajelor(numarul de masini ora functionare),

rh – randamentul orar.

modificarea valorii adaugate aferente productiei exercitiului

modificarea cifrei de afaceri aferenta productiei exercitiului

modificarea profitului brut aferent exploatarii

unde:

r₀ – rata profitului .

Folosirea extensiva a utilajului mai sus prezentata are un caracter limitat. Nici un utilaj nu poate functiona mai mult de 24 de ore pe zi. In aceasta situatie singura cale de sporire a productiei este cea intensiva, adica obtinerea unei productii mai mari de utilaj in aceeasi unitate de timp.

Analiza utilizarii intensive a utilajului se apreciaza cu ajutorul indicatorilor:

a. Coeficientul folosirii intensive

In cazul productiei omogene se calculeaza astfel:

C_i= 100.

In cazul in care productia este influentata de caracteristica utilajului, coeficientul utilizarii intensive are forma:

C_i=unde:

Q – productia obtinuta;

C – caracteristica utilajului;

T- timpul de functionare.

In acest caz analiza coeficientului capata forma:

Δ = C_i1-C_im=

Δ = ΔC + ΔT + ΔQ

1. Modificarea caracteristicii utilajului

ΔC ==

2. Modificarea timpului de functionare a utilajului

ΔT = =

3. Modificarea productiei obtinute

ΔQ = =

b. Randamentul mediu este un alt indicator ce caracterizeaza folosirea intensiva a utilajelor. Randamentul utilajelor reprezinta cantitatea, fizica sau valorica, de productie ce revine pe unitate a factorului utilizat si se poate calcula:

fie la nivelul fiecarui utilaj si are relatia r_u=;

fie pe unitate de timp, numit si randament mediu orar, ca raport intre productia obtinuta si numarul de masini-ora-functionare r_h=in care:

r_u           randamentul pe utilaj;

r_h  randamentul orar;

Q           productia(fizica sau valorica);

Nu        numarul de utilaje;

T  timpul de functionare a utilajelor.

Inegalitatea dintre randamentul efectiv si cel de referinta(programat sau cel din perioada precedenta) evidentiaza eficienta utilizarii echipamentelor. In cazul randamentului valoric actioneaza si alti factori precum structura productiei si preturile.

Folosirea intensiva a utilajului,concretizata prin cresterea sau scaderea randamentului mediu al utilajelor, se reflecta si in marimea indicatorilor economici si financiari ai intreprinderii precum :

modificarea productiei exercitiului

unde:

T₁ – timpul total de functionare a utilajelor, in masini ora functionare.

rh – randamentul orar.

modificarea valorii adaugate aferenta productiei exercitiului

modificarea cifrei de afaceri aferente productiei exercitiului

profitului brut aferent exploatarii

.

Suprafata de productie este un alt factor ce se are in vedere la determinarea capacitatii de productie. Folosirea rationala a suprafetei este o sursa a cresterii capacitatii de productie fara investitii suplimentare.

Analiza folosirii suprafetelor de productie urmareste:

1.         modificarile suprafetei totale si a structurii ei;

2.         eficienta utilizarii suprafetelor de productie;

3.         legatura dintre folosirea suprafetei de productie si volumul productiei.

1. Suprafata totala a intreprinderii se compune din categoriile: suprafata productiva, suprafata administrativa, si suprafata neproductiva. Se va urmari mai intai modificarea suprafetei totale si a fiecarei categorii.

St = Sp + Sa + Sn

Se calculeaza ponderea fiecarei categorii de suprafata

Se procedeaza apoi la o cercetare a modificarilor structurale ale suprafetelor. Suprafata totala poate ramane neschimbata dar prin masuri de reamplasare poate creste suprafata productiva.

2. Eficienta cu care s-a utilizat suprafata se poate cerceta cu o serie de indicatori ce respecta forma generala a indicatorului de eficienta, efect/efort. Efectul se cuantifica fie cu ajutorul unui indicator valoric (Pe, Pv, Va, Ca) sau a profitului. Relatia de calcul fiind.

3. Legatura dintre volumul productiei si utilizarea suprafetei productive se exprima prin relatia:

Q = Spnp_u unde

S_p= suprafata productiva;

n = nr. masini pe unitate de suprafata;

p_u = productia pe utilaj.

D=Q₁-Q₀=Sp₁ u₁ p_u1-Sp₀ n₀ p_u0= lei

D DSp u Dp_u

1. Modificarea suprafetei productive

DSp=Sp₁ u₀ p_u0 Sp₀ u₀ p_u0= lei

2. Modificarea numarului de masini pe mp suprafata productiva

Du=Sp₁ u₁ p_u0 Sp₁ u₀ p_u0 lei

3. Modificarea productiei pe utilaj

Dpu=Sp₁ u₁ p_u1 Sp₁ u₁ p_u0= lei

Cercetarea poate continua avand in vedere ca suprafata productiva se poate determina indirect astfel:  Sp=Stq_p/100

DSp=DSt+Dq_p

Analiza utilizarii eficiente a suprafetelor de productie se poate realiza folosind modelul de mai jos:

in care:

Ps            productia pe unitate de suprafata;

Q             productia obtinuta;

S                            suprafata (se poate lua fie suprafata productiva fie suprafata totala);

N              numarul de utilaje;

t               timpul de functionare a utilajelor;

            randamentul orar.

Un astfel de model evidentiaza nu numai faptul daca intreprinderea a respectat gradul de utilizare a suprafetelor de productie ci si implicatiile asupra cantitatii si calitatii productiei obtinute.

Pentru a da finalitate analizei folosirii imobilizarilor corporale este necesar sa se studieze legatura dintre acestea si volumul productiei industriale.

Legatura se evidentiaza pornind de la relatia de calcul a coeficientului folosirii intensive, de unde: 

Q=Ctc_I, unde:

C- caracteristica utilajului;

T- timpul de functionare al utilajului;

c_i- coeficientul folosirii intensive.

D=Q₁-Q₀=C₁ T₀ c_i0-C₀ T₀ c_i0 = lei

D DC+DT+Dc_i

1. Modificarea caracteristicii utilajului

DC = C₁ T₀ c_i0-C₀ T₀ ci₀ = lei

2. Modificarea timpului de functionare a utilajului

DT = C₁ T₁ c_i0-C₁ T₀ c_i0 = lei

3, modificarea coficientului folosirii intensive

Dc_i = C₁ T₁ c_i1-C₁ T₁ c_i0 = lei

Daca se are in vedere calculul randamentului pe utilaj, productia se determina astfel:

r_u=Q/Nu              

pe de alta parte  r_u=t rh  deci Q Nu·t rh

D=Q₁-Q₀=Nu₁ t₁ rh₁-Nu₀ t₀ rh₀= lei

D DNu+Dt+Drh

1, Modificarea njumarului de utilaje

DNu = Nu₁ t₀ rh₀-Nu₀ t₀ rh₀ = lei

2. Modificarea timpului de functionare a utilajului

Dt= Nu₁ t₁ rh₀- Nu₁ t₀ rh₀ = lei

3. Modificarea randamentului orar

Drh = Nu₁ t₁ rh₁- Nu₁ t₁ rh₀ = lei

Fiecare din aceste relatii de calcul a productiei contin atat factori extensivi cat si factori intensivi. In prima, factorii extensivi sunt: caracteristica utilajului si timpul de functionare, cel intensiv, coeficientul intensiv, in a doua relatie numarul utilajelor si timpul de functionare a utilajului,extensiv, si respectiv randamentul, intensiv.