|
|
|
Pastelurile lui Alecsandri
prima parte a secolului al XIX-lea reprezinta in istoria romanilor o perioada agitata si foarte bogata in transformari, care a pregatit evenimentele istorice de la 1848
pe plan cultural se observa o indepartare a civilizatiei noastre de cultura oriental-balcanica si o apropiere spre cea occidentala, mai ales de cea franceza
teatrul, invatamantul, presa, stiinta si literatura cunosc o dezvoltare fara precedent: apar primele reviste "Albina Romaneasca" in Moldova, "Curierul romanesc" in Tara Romaneasca, iar mai tarziu, "Gazeta de Transilvania" in Transilvania si in 1840 la Iasi revista "Dacia Literara", se pun bazele invatamantului in limba romana (in 1818 apare la Bucuresti, Scoala de la Sfantul Sava)
marile teme ale liricii pasoptiste sunt: ideea nationala exprimata prin dragostea pentru patrie, popor, elogiul trecutului glorios, o alta mare tema ar fi critica societatii contemporane si afirmarea omului si a personalitatii sale, tema naturii
reprezentanti: Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Asachi, Vasile Carlova, Andrei Muresanu, Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri
prin pastelurile sale, Vasile Alecsandri reprezinta primul moment de stralucire a poeziei romane inainte de Eminescu
Titu Maiorescu apreciaza ca Vasile Alecsandri este "cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta"
ciclul "Pasteluri" a fost conceput in mare parte intre 1867-1869 si a aparut pentru prima oara in revista "Convorbiri literare"
din cele 40 de pasteluri, doar 30 sunt integrate ciclului, restul fiind distribuite in alte volume
tematic, pastelurile lui Alecsandri, pot fi grupate astfel:
1. pasteluri dedicate anotimpurilor: "Iarna"
2. pasteluri dedicate momentelor zilei si fenomenelor naturii: "Dimineata", "Viscolul"
3. pasteluri evocatoare ale spatiului Mircestilor: "Malul Siretului"
pastelul este creatia lirica in versuri, in care este descris un tablou din natura, realizat prin imbinarea planurilor uman-terestru si universal-cosmic
poetul (eul liric) isi exprima in mod direct starile, emotiile, sentimentele traite in fata peisajului zugravit
ca mijloace artistice, pastelul imbina imaginile vizuale cu cele auditive, motorii, cromatice, olfactive, un rol important avandu-l procedeele artistice, figurile de stil si coloristica elementelor ce compun tabloul respectiv
poezia "Malul Siretului", publicata in revista "Convorbiri literare" la 1 mai 1869, este unul dintre cele mai izbutite pasteluri ale lui Alecsandri, fiind o creatie reprezentativa pentru intreg ciclul, atat prin tehnica artistica, cat si prin atmosfera emotionala
poezia este structurata in patru catrene, cu versuri lungi de 15-16 silabe, trasatura tipica pastelurilor lui Alecsandri
versurile lungi de 15-16 silabe, ritmul este trohaic, rima imperecheata
figuri semantice
1. epitetul
"salbaticele rate", "malul nasipos"
2. comparatia
"Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica"
"Raul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur"
3. metafora
"Batand apa-ntunecata de un nour trecator"
4. sinestezia
"Si privesc apa cum curge"
figuri sintactice si de constructie
1. enumeratia
"Si privesc cum apa curge. / Cum se schimba-n valurele. / Cum adoarme la bulboace."
2. repetitia
" Cand o salcie pletoasa. / Cand o mreana. / Cand salbaticele rate"
